Acasă Blog Pagina 4249

Cursă caritabilă, pentru pacienții Hospice

0

Autor: Andra Odiru

Aproape 173 de mii de lei au fost strânși, în weekend, la cursa caritabilă organizată în sprijinul pacienților Hospice, din Brașov și București. A fost primul eveniment de acest gen, organizat pe un sistem gândit să evite formarea de mari aglomerații, așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul unui cros cu mii de participanți.

Un kilometru = un euro

Peste patru mii de persoane s-au înscris în această cursă. Și au avut de ales maxim două din cele trei secțiuni de traseu, impuse de organizatori: zece, 20 sau 40 de kilometri. Au putut pedala oriunde, pentru că nu a contat ruta aleasă, ci doar numărul de kilometri. A fost însă nevoie ca fiecare participant la cursă să folosească o aplicație pe telefon, pentru monitorizarea GPS a traseului parcurs pe bicicletă. Iar, la finalul traseului, fiecare biciclist cu suflet mare a postat pe Facebook raportul de traseu, poză cu numărul de concurs și imaginile favorite, din timpul cursei. La final, organizatorii au validat traseul și au inclus în raportul competiției fiecare kilometru parcurs de participanți. Duminică seara, au ajuns să valideze aproape 14.900 de kilometri. De ce a fost important numărul de kilometri? Pentru că aceasta a fost una din modalitățile de strângere a banilor, pentru pacienții Hospice: sponsorii cursei plătesc un euro pentru fiecare kilometru parcurs. Adică, în total, aproape 14.900 de euro. Calculul generozității spune că la echivalentul de 73 de mii de lei, pe care sponsorii îi donează pentru numărul de kilometri, se adaungă donațiile directe, făcute de sportivi sau de apropiații lor.”Important pentru noi a fost să vedem această mobilizare absolut enormă de forțe. Am ajuns la peste 100 de mii de lei, strânși din donații individuale, lucru pentru care nu putem spune cât de mulțumiți și recunoscători suntem”, spune Alina Burlă, organizatorul cursei Hope on Wheels. Toate fondurile vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor legate de ședințele de kinetoterapie, în beneficiul pacienților pe care boala îi lasă fără mobilitate.

Cine este Hospice?

Hospice Casa Speranței este cea mai mare fundație din țară, care oferă gratuit îngrijire paliativă persoanelor care suferp de boli considerate incurabile. este o organizație non profit, înființată în 1992, care are centre de îngrijire la Brașov, la București și la Adunații Copăceni, în județul Giurgiu. De asemeni, Hospice are echipe mobile de îngrijire în Zărnești și Făgăraș. Anual, peste cinci mii de pacienți sunt îngrijiți, acasă sau în centrele Hospice, de echipele fundației.

Primarul se (re)întâlnește cu brașovenii. Siguranța oamenilor – principala nemulțumire

0

Vineri seara, Allen Coliban împreună cu doi responsabili din Primăria Brașov a fost prezent în parcul Someș pentru o discuție cu cetățenii din zonă. ”A fost o discuție de aproximativ o oră și jumătate, în care am aflat că problema siguranței publice este principalul subiect de nemulțumire. O altă nemulțumire e legată de infrastructura locurilor de joacă din parcul Someș, respectiv de nevoia de adaptare a spațiului de joacă pentru toate vârstele. Nu am fost singur, am fost alături de Laura Panait – șef al Biroului de Relații Comunitare și Inovare Socială și Orantes Dincă – șef al serviciului Spații Verzi, pentru a discuta cu cetățenii despre problemele din cartier. Planul este ca aceste întâlniri cu cetățenii să fie în fiecare vineri, iar alături de mine să fie prezenți diferiți reprezentanți ai Primăriei, responsabili de departamente, care la rândul lor să asculte doleanțele cetățenilor, pentru ca ei să ajungă să-i cunoască pe cei care lucrează în slujba lor. Aștept sugestii de la dumneavoastră privind formatul acestor întâlniri”, a scris primarul pe Facebook.

În prima zi de relaxare, brașovenilor li s-au ridicat vocile sau li s-au ”umflat mușchii”

0

Polițiștii brașoveni au organizat sâmbătă, în prima zi de relaxare a măsurilor anti Covid 19 o acțiune ce a vizat prevenirea și combaterea faptelor antisociale, precum și verificarea modului de respectare a măsurilor legale incidente prevenirii răspândirii virusului Sars-Cov-2. În câteva ore, polițiștii au aplicat 14 amenzi în valoare totală de 1.700 de lei pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. Pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii au dat 16 amenzi. În cadrul activităților desfășurate au fost verificate stațiile de transport în comun și zonele aglomerate din centrul Brașovului.

Un mare pas înainte! În curând, liber la picnic în parcurile din Brașov!

0

l Totul se bazează pe civismul brașovenilor

Primăria Municipiului Brașov a lansat vineri în dezbatere publică proiectul Regulamentului de protecție a spațiilor verzi, de organizare, dezvoltare și întreținerea acestora pe teritoriul municipiului Brașov. Principalele modificări ale ”regulilor de folosire” a spațiilor verzi sunt cele referitoare la accesul în parcuri, interdicția de a călca iarba sau modul de toaletare și tăiere al arborilor. Prin noul regulament, accesul pe iarba din parcuri va fi permis, inclusiv pentru mici picnicuri, bineînțeles fără posibilitatea de a face focuri/grătare. De asemenea se vor putea instala hamace în care doritorii să își petreacă ceva timp în parcurile din municipiul Brașov.
„Am lansat în dezbatere publică noul regulament referitor la zonele verzi, și anume modul în care putem să ne organizăm activitățile în aceste spații și parcuri. Unul dintre aspectele importante este cel legat de accesul cu bicicleta, rolele și skateboardul în parcuri, acces pe care dorim să-l permitem, de acum încolo. Un alt aspect important este cel legat de accesul cu animale de companie în interiorul parcurilor, mai ales cu câini, pentru că avem foarte mulți deținători de câini în Municipiul Brașov. Facem însă apel la bunul simț și spiritul civic de care trebuie să dăm dovadă, să fim responsabili, fiecare posesor de câine – pentru că și eu mă aflu în această categorie – și să curățăm indiferent de locul în care acesta este. Trebuie să conștientizăm că acest acces al câinilor în parcuri va depinde foarte mult de comportamentul pe care noi, cetățenii Brașovului, îl vom avea “, a declarat viceprimarul Sebastian Rusu.

Strângeți după animalul de companie dacă acesta își face nevoile în parc

Printre modificările importante este cea referitoare la eliminarea prevederilor care interziceau accesul câinilor în parcuri și circulația cu patine cu rotile, biciclete, skateboard-uri. În cazul deținătorilor de animale, obligațiile privitoare la plimbarea câinilor cu lesă, iar la anumite rase cu botniță, precum și obligativitatea de a colecta dejecțiile animalelor, rămân valabile. De asemenea, în continuare, este interzis accesul cu câini la locurile de joacă pentru copii. În ceea ce privește accesul cu biciclete, role, skateboard-uri, utilizatorii acestora vor trebui să adapteze viteza astfel încât să poată opri în condiții de siguranță, pentru a evita producerea de accidente.
Până la 31 mai, brașovenii pot transmite și alte propuneri pentru completarea sau modificarea acestui nou regulament , astfel încât documentul să includă cât mai multe din necesitățile și așteptările locuitorilor.

Atenție, încă se dau amenzi Covid!

0

Sâmbătă, polițiștii brașoveni au verificat peste 450 de locaţii, 27 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu privire la respectarea măsurilor impuse în perioada stării de alertă și 63 de mijloace de transport persoane. Pentru abaterile constatate au fost aplicate 69 de sancțiuni contravenționale, dintre acestea 68 fiind aplicate pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală și 1 pentru nerespectarea măsurilor privind carantina/izolarea, valoarea totală a acestora fiind de 11.500 lei. Totodată, polițiștii au verificat 1.086 de persoane cu privire la respectarea măsurilor de izolare/carantină.

1,7 milioane lei, pentru a scăpa de cablurile şi stâlpii electrici de pe traseul „Drumului de sub munte”

0

Autor: M.P.

Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Sud este dispusă să investească 1,7 milioane lei fără TVA pentru lucrări de reglementare electrică la Ucea de Sus, Viştea de Sus, Drăguş, Sâmbăta de Sus, Lisa, Recea, Sebeş, Mărgineni şi Buciun, toate localităţi incluse în proiectul de mondernizare a „Drumului de sub munte”, ce leagă judeţul Braşov de Sibiu pe la poalele munţilor Făgăraş. Pentru realizarea acestui drum, sunt necesare lucrările la reţeaua de energie electrică.

Vor dispărea stâlpii care se suprapun pe „drumul de sub munte”

În acest moment, proiectul de intervenție la rețelele electrice din zona „Drumului de sub munte” sunt în stadiul licitaţiei pentru atribuirea contractului de lucrări. Ofertele pentru investiţia estimată la 1,4 milioane lei fără TVA pot fi depuse până la data de 4 iunie. Câştigătorul licitaţiei va avea, printre atribuţii, să introducă în subteran reţelele de alimentare cu energie electrică şi cablurile de iluminat public, pentru că o parte dintre stâlpii de susţinere a acestora se suprapun pe proiectul „Drumului de sub Munte”. Lucrările se vor desfăşura pe parcursul a maxim patru luni de la data deschiderii şantierului.

Drumul de sub munte va fi gata anul viitor

„Drumul pe sub munte”, o arteră care leagă Ţara Făgăraşului, de la Șinca până spre Sibiu, la poalele Munţilor Făgăraş, ar trebui să fie finalizat, din punct de vedere al lucrărilor de modernizare, anul viitor. Contractul de lucrări, cu o valoare de 141,594 milioane lei, (TVA inclus) a fost semnat în 22 august cu SC Diferit SRL Cluj. Proiectul prevede refacerea zonei carosabile, reabilitarea sau reconstruirea podurilor și podețelor, amenajarea rigolelor și trotuarelor. Contractul va fi achitat dintr-o finanţare europeană atrasă de Consiliul Judeţean Braşov.

Un viitor spital de Infecţioase, lângă „regionalul” de la Bartolomeu

0
Guvernul a decis să elimine finanțarea
Viitorul Spital de Infecțioase Brașov este în ceață

Autor: M.P.

Primăria Braşov a emis certificatul de urbanism pentru construirea Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie, anunţat pentru zona Bartolomeu, lângă terenul atribuit viitorului spital regional. Conform certificatului de urbanism, spitalul de boli infecţioase și pneumoftiziologie ar urma să fie construit pe o suprafaţă de 6,45 de hectare. Pentru acest proiect, există un protocol de colaborare între Consiliul Judeţean Braşov, în calitate de coordonator al unităţilor medicale de stat din Braşov şi Ministerul Sănătăţii. Documentul, semnat în luna martie, este valabil până 31 decembrie 2026.

Atribuţii împărţite între CJ – Primăria Braşov – Ministerul Sănătăţii

Documentul de colaborare stabileşte că Primăria Braşov este cea care va elabora documentaţia urbanistică, va face demersurile pentru obţinerea acordurilor şi avizelor şi va transmite către Ministerul Sănătăţii documentaţiile tehnico-economice în vederea asigurării infrastructurii tehnico-edilitare, respectiv branşamente, racorduri şi drumuri de acces. Tot Primăria Braşov va face şi Studiul de fezabilitate. În schimb, Ministerul Sănătăţii va fi  cel care „asigură, în baza documentaţiilor tehnico-edilitare transmise de autorităţile locale şi a documentaţiei tehnice elaborate de consultant, finanţarea investiţiei din fonduri nerambursabile, bugetul de stat sau alte surse de finanţare”. La fel ca în celelalte spitale, Consiliul Judeţean va fi el care va asigura managementul activităţii medicale, „experţii tehnici de specialitate medicală care vor acorda sprijin tehnic UAT Municipiul Braşov si consultanţilor/proiectantului acestuia în procesul de elaborare a studiului de fezabilitate”.

Discuţii despre reorganizarea „Infecţioaselor” şi a Spitalului de Pneumoftiziologie

Despre reorganizarea Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi a celui de Pneumoftiziologie se vorbeşte încă de anul trecut, când Consiliul Judeţean a aprobat în plen, desfiinţarea „Infecţioaselor”, ca unitate medicală cu statut juridic propriu, şi preluarea unor secţii de către Spitalul Judeţean, iar a altora, de către Spitalul de Pneumoftiziologie. Tot anul trecut s-a discutat şi despre mutarea Spitalului de Pneumo, în pavilionul Mârzescu. Această mutare a fost împiedicată de statutul pavilionului Mârzescu, imobil care nu aparţine nici municipiului Braşov, nici Consiliului Judeţean, ci statului român, prin Ministerul Sănătăţii.

Vaccinare „la liber”, pe Republicii: Sute de brașoveni și turiști străini vaccinați ieri

0

Autor: Andra Odiru

l Maratonul de vaccinare – un succes clar

Strada Republicii s-a transformat, duminică, în centru de vaccinare. La propriu. Autoritățile au ridicat în zona Modarom șase corturi de campanie, în care a fost amenajat un centru de vaccinare cu toate condițiile unui act medical de calitate. Turiștii și localnicii s-au putut vaccina fără programare, timp de 12 ore.

Flux de tip „vagon”

Întreg centrul de vaccinare de pe Republicii a fost construit pe o structură de tip „vagon”: cinci corturi de campanie, ridicate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, în linie. În primul cort a fost amenajată zona de registratură, unde pacienții au fost luați în evidența sistemului informatic național, pe baza cărții de identitate. În al doilea cort a fost amenajată zona de completare a chestionarelor despre starea de sănătate a doritorilor de vaccin, iar în al treilea s-au consumat dialogurile dintre pacienți și membrii echipei medicale. Patru posturi de vaccinare au fost create în al patrulea cort, iar ultimul cort de campanie a fost rezervat monitorizării pacienților, pentru cele 15 minute de după administrarea injecției.
Centrul de pe Republicii și-a început funcționarea duminică, la ora 8. 30 de persoane așteptau deja la coadă, la vaccinare, la momentul deschiderii. După nouă ore de funcționare, peste 400 de doze de vaccin au fost deja administrate turiștilor și localnicilor, doar în acest centru.

Voluntari la vaccinare

Studenții Facultății de Medicină s-au alăturat medicilor și asistentelor care au activat și până acum în centrele de vaccinare organizate la Brașov, de Primărie și Direcția de Sănătate Publică. Și directorul DSP Brașov, medicul Andreea Neculau a făcut parte dintre cei care au organizat, prin prezența fizică, bunul mers al lucrurilor. Au fost însă și alte categorii de voluntari, care s-au ocupat de bunul mers al vaccinării. Iar prefectul Brașovului a fost, pentru câteva ceasuri, unul dintre ei. „E o plăcere deosebită să pot să ajut astăzi, în calitate de voluntar în această campanie de vaccinare, pe care am inițiat-o, la nivelul județului Brașov. Suntem într-o etapă (…) organizată împreună cu Primăria Municipiului Brașov. Un mic pas sau încă un pas, pentru a ajunge la normalitate”, a declarat Cătălin Văsii, prefectul județului Brașov.
Maratonul de vaccinare de pe strada Republicii a fost unul din cele zece evenimente neconvenționale, programate de Primărie și DSP, în lunile mai și iunie, în weekend și în zile de sărbători legale. Vacinarea este tot „la liber”, în fiecare weekend din luna mai, și la Castelul Bran. Clădirea Vămii Medievale a fost transformată, de asemeni, în centru de vaccinare, iar turiștii au fost cei care, în majoritate, s-au prezentat, vineri, sâmbătă și duminică, pentru a fi luați în evidență și a primi una din dozele de vaccin. Sâmbătă, chiar coordonatorul Campaniei Naționale de Vaccinare impotriva Covid-19, colonelul medic Valeriu Gheorghiță, a făcut parte din echipa care a ”înțepat” turiștii la castel.

Loc simbolic

Centrul de vaccinare care a animat, duminică, strada Republicii a fost amenajat exact în locul în care a existat poarta principală a Brașovului medieval. Porţiuni din fundaţia porții există încă sub actuala clădire a Regionalei CFR şi sub Modarom, iar pavajul de pe strada Republicii este întrerupt de o reconstituire a acestor fundații. Nu se ştie data exactă a construirii acestei porţi, însă se ştie că a fost afectată de un incendiu în 1519 şi reconstruită între 1522 şi 1524. În interiorul zidurilor se aflau galeriile etajate, destinate apărătorilor cetății. Un pod mobil făcea trecerea peste şanţul cu apă din afara zidurilor. Turnul porții avea un ceas mare şi era împodobit cu fresce. Poarta a fost afectată de incendii și cutremure, iar la jumătatea secolului 19 s-a decis demolarea ei.

40 de ani de la singurul zbor al unui român în spațiul cosmic

0

Ziua de 14 mai 1981 va rămâne pentru totdeauna un reper important al istoriei contemporane a României. Iar această dată va fi legată, mereu, de numele cosmonautului Dumitru Dorin Prunariu, brașoveanul care este primul român (și singurul, deocamdată) ce a zburat în spațiul cosmic. Pe atunci în vârstă de 28 de ani, Prunariu a petrecut 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute pe orbita Terrei, la bordul stației spațiale Salyut 6, în cadrul zborului comun româno-sovietic Soyuz 40, alături de cosmonautul Leonid Popov, fiind al 103-lea pământean care a zburat în Cosmos. Prunariu a spus în numeroasele interviuri că a avut o strângere de inimă cu o zi înainte de plecare, fiindcă știa că ceea ce va face este periculos și crucial pentru viitorul său, dar și că au fost accidente mortale în programul spațial sovietic. Însă în ziua lansării programul
a fost atât de plin și de bine organizat, încât nu a mai fost timp de emoții. Călătoria până în spațiul cosmic a durat 8 minute și 50 de minute din momentul lansării, iar după acele aproape 10 minute ultima treaptă a rachetei purtătoare și-a încetat funcționarea, s-a desprins de capsulă.
și a apărut imponderabilitatea și s-a instalat liniștea. Prunariu a spus că o zi din viața unui cosmonaut poate fi comparată cu o zi la un laborator de cercetare pe Terra, singura mare diferență fiind imponderabilitatea: cum totul plutește este mai greu să faci lucrurile decât pe Terra. El a spus că asamblarea unui echipament care dura 3 minute pe Terra, i-a luat acolo 90 de minute. El a avut voie să ia pe stația orbitală 1 kg de lucruri personale și, printre altele, a luat și fotografiile copiilor și a aplicat pe ele o ștampilă specială care se găsea doar acolo, pe stația Salyut 6. Un alt moment tensionat a fost cel al aterizării, pentru că modulul de comandă avea doar 2,5 tone și era foarte puțin loc, în timp ce racheta de la decolare avea 300 de tone (dintre care 270 combustibililul), iar nava cu care au ajuns la stație avea 7 tone. Cu acest modul de comandă cei doi au reintrat în regim automat în atmosferă cu viteza de 28.000 km/h, iar apoi, datorită frecării cu aerul viteza a ajuns să scadă la 900 km/h. În memoria acelui moment excepțional, Romfilatelia a emis o emisiune filatelică specială, iar Monetăria Statului a emis o medalie aniversară, precum și insigne dedicate evenimentului.

Ministrul Educației: Pierderile din educație le văd în primul rând tinerii, apoi le plătim toți

0

l Nu vor putea fi recuperate niciunde în totalitate

Educația a avut peste tot de suferit din cauza pandemiei COVID, iar unele pierderi nu vor fi recuperate niciunde în totalitate, spune ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
„Această perioadă de criză a generat frustrări îndreptățite – mai mici sau mai mari – în rândul elevilor, dar nu numai, și în rândul cadrelor didactice și în rândul tuturor celor care au fost nevoiți să traverseze această criză. Această criză a generat dezechilibre psihice, emoționale, sociale. Peste tot nevoia de predictibilitate este acută, mai ales în sistemul de educație. Sistemul de educație a suferit din cauza lipsei de predictibilitate. Pe de altă parte, nimeni nu a fost pregătit pentru această criză”, a spus Cîmpeanu
Cîmpeanu recunoaște că decidenții au fost obligați să ia decizii în funcție de evoluția situației, dar s-a încercat ca acele decizii să fie în interesul elevilor.
„Nu de puține ori am fost puși să alegem între două variante știind că ambele variante sunt proaste. A trebuie să alegem cea mai puțin dăunătoare variantă”, a spus ministrul Educației.
Întrebat dacă crede că a greșit undeva față de elevi în perioada de criză, Cîmpeanu a spus că unele lucruri nu pot fi verificate, dar că decizia de a prelungi vacanța de primăvară consideră că a fost bună.
„Cele două săptămâni în care obligatoriu ar fi fost în online pot fi înlocuite de săptămâni cu prezență fizică, pe care o solicită elevii, profesorii, pe care o solicităm și noi. Educația a avut peste tot de suferit. Pierderile din educație le văd în primul rând tinerii, mai apoi le plătim noi toți. De aceea este important să ne concentrăm pentru a limita aceste pierderi pe măsura posibilului, fiind foarte onest și spunând că aceste pierderi nu vor putea fi recuperate niciunde în totalitate”, a mai spus ministrul. Aplicat pe situația din România, Sorin Cîmpeanu spune că pierderile generate de predarea online sunt greu de recuperat.
„Răspunsul foarte onest este că pierderile generate de predarea online în sistemul românesc sunt foarte greu de recuperat. Din acest motiv, Ministerul Educației a propus continuarea programului de recuperare a acestor pierderi pe întreg parcursul anului viitor. Din păcate, elevii din anii terminali nu vor avea șansa recuperării acestor pierderi pe parcursul anului viitor. Fiecare săptămână de prezență fizică în școală este importantă”, a mai spus Sorin Cîmpeanu. El a precizat că este convins că vor fi săptămâni bune de școală cu prezență fizică pentru toți elevii până pe 25 iunie.

Copiii la vaccinare

Aproximativ 800 de mii de adolescenți și copii cu vârste între 12 și 15 ani sunt eligibili pentru vaccinarea împotriva Covid, a declarat sâmbătă, la Bran , colonelul medic Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare. Momentul în care va începe imunizarea acestora depinde de momentul în care vor fi eliberate aprobările necesare la nivel european : „Depinde foarte mult de momentul la care se acordă acea autorizare de punere pe piaţă. Sigur, avem o reţea suficient de variată, în momentul de faţă, de centre de vacinare, încât să permitem accesul şi vaccinarea tuturor celor care îşi doresc să se vaccineze din acea grupă de vârstă. Mai mult sau mai puţin, vorbim de circa 800.000 de copii care sunt în această grupă de vârstă 12-15 ani, avem suficiente doze, deci se poate asigura fără probleme vaccinarea lor, în măsura în care părinţii înţeleg importanţa vaccinării. Cred că şcoala nu reprezintă neapărat un mediu în care ne infectăm. Sigur că ceea ce se întâmplă în comunitate se reflectă direct asupra activităţilor din învăţământ, însă, uşor-uşor, lucrurile cred că vor intra pe o linie de normalitate”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.