14.8 C
Braşov
AcasăNational40 de ani de la singurul zbor al unui român în spațiul...

40 de ani de la singurul zbor al unui român în spațiul cosmic

Ziua de 14 mai 1981 va rămâne pentru totdeauna un reper important al istoriei contemporane a României. Iar această dată va fi legată, mereu, de numele cosmonautului Dumitru Dorin Prunariu, brașoveanul care este primul român (și singurul, deocamdată) ce a zburat în spațiul cosmic. Pe atunci în vârstă de 28 de ani, Prunariu a petrecut 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute pe orbita Terrei, la bordul stației spațiale Salyut 6, în cadrul zborului comun româno-sovietic Soyuz 40, alături de cosmonautul Leonid Popov, fiind al 103-lea pământean care a zburat în Cosmos. Prunariu a spus în numeroasele interviuri că a avut o strângere de inimă cu o zi înainte de plecare, fiindcă știa că ceea ce va face este periculos și crucial pentru viitorul său, dar și că au fost accidente mortale în programul spațial sovietic. Însă în ziua lansării programul
a fost atât de plin și de bine organizat, încât nu a mai fost timp de emoții. Călătoria până în spațiul cosmic a durat 8 minute și 50 de minute din momentul lansării, iar după acele aproape 10 minute ultima treaptă a rachetei purtătoare și-a încetat funcționarea, s-a desprins de capsulă.
și a apărut imponderabilitatea și s-a instalat liniștea. Prunariu a spus că o zi din viața unui cosmonaut poate fi comparată cu o zi la un laborator de cercetare pe Terra, singura mare diferență fiind imponderabilitatea: cum totul plutește este mai greu să faci lucrurile decât pe Terra. El a spus că asamblarea unui echipament care dura 3 minute pe Terra, i-a luat acolo 90 de minute. El a avut voie să ia pe stația orbitală 1 kg de lucruri personale și, printre altele, a luat și fotografiile copiilor și a aplicat pe ele o ștampilă specială care se găsea doar acolo, pe stația Salyut 6. Un alt moment tensionat a fost cel al aterizării, pentru că modulul de comandă avea doar 2,5 tone și era foarte puțin loc, în timp ce racheta de la decolare avea 300 de tone (dintre care 270 combustibililul), iar nava cu care au ajuns la stație avea 7 tone. Cu acest modul de comandă cei doi au reintrat în regim automat în atmosferă cu viteza de 28.000 km/h, iar apoi, datorită frecării cu aerul viteza a ajuns să scadă la 900 km/h. În memoria acelui moment excepțional, Romfilatelia a emis o emisiune filatelică specială, iar Monetăria Statului a emis o medalie aniversară, precum și insigne dedicate evenimentului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Cele mai populare

spot_img

COMENTARII RECENTE