Acasă Blog Pagina 4695

COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND DEMARAREA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI „Dezvoltarea activității G.S.S. EQUIPMENTS S.R.L. prin achiziția de echipamente și soft-uri performante necesare operațiunilor de debavurare și finisare piese din metal”

De către
M.Ex.
-
0

Data publicării 16.10.2020

GSS EQUIPMENTS S.R.L., cu sediul în România, Regiunea 7 Centru, sat Cristian, Comuna Cristian, str. Voluntari, nr. 30, jud. Brașov, derulează în perioada 15.09.2020 – 31.07.2021, proiectul „Dezvoltarea activității G.S.S. EQUIPMENTS S.R.L. prin achiziția de echipamente și soft-uri performante necesare operațiunilor de debavurare și finisare piese din metal”, cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanțare nr. 6076/15.09.2020 încheiat cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru în calitate de Organism Intermediar al programului ce monitorizează implementarea acestui proiect. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijiocii/ Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri, Cod apel proiecte POR/604/2/1 –2.1.A Microintreprinderi.
Titlu proiect: „Dezvoltarea activității G.S.S. EQUIPMENTS S.R.L. prin achiziția de echipamente și soft-uri performante necesare operațiunilor de debavurare și finisare piese din metal”
Beneficiar proiect: GSS Equipments
Program de finantare: Programul Operațional Regional 2014 – 2020
Autoritatea de Management: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
Organism Intermediar: Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru
Valoarea totală a proiectului este de 1.411.710,70 lei, din care
Asistența financiară nerambursabilă este de 946.400,04 lei.
Cod SMIS: 133757
Obiectivul general al proiectului de investitii: dezvoltarea activității societății G.S.S. EQUIPMENTS S.R.L. care să asigure creșterea competitivității economice a acesteia, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Date de contact beneficiar:
(România, Regiunea 7 Centru, sat Cristian, Comuna Cristian, str. Voluntari, nr. 30, jud. Brașov, telefon 0728 898 896, fax -, e-mail: g.staicu@gssgroup.ro; )

www.regio-adrcentru.ro

www.inforegio.ro I facebook.com/inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2014-2020
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pacienții COVID cu simptome ușoare rămân acasă

De către
M.Ex.
-
0

l De săptămâna viitoare, pacienții considerați cazuri medii şi uşoare de COVID vor fi monitorizați de medicii de familie
l Medicii de familie acceptă cel mult monitorizarea telefonică, dacă este plătită, dar nu și vizite la domiciliul bolnavilor

De săptămâna viitoare, pacienții considerați cazuri medii şi uşoare de COVID, precum și asimptomaticii, rămân să se îngrijească la domiciliu, monitorizaţi de medicii de familie. Ministrul Sănătății a anunțat că acest lucru se va derula în baza unei ordonanţe de urgenţă.

Medicii de familie, 30 de puncte pentru fiecare pacient monitorizat

„Avem în pregătire o ordonanţă de urgenţă pentru cazurile medii şi uşoare de boală, asimptomatice, să rămână la domiciliu, sub supravegherea şi monitorizarea medicului de familie, urmând ca mijloacele de transport de la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă să-i ia programat pentru investigaţiile suplimentare paraclinice. În momentul în care apare simptomatologia, ei sunt duşi şi internaţi în unităţile spitaliceşti”, a afirmat Nelu Tătaru, citat de Agerpres.
Ministrul Sănătăţii a mai precizat că medicii de familie, prin contracte separate, suplimentare, cu Casa de Asigurări de Sănătate pot face monitorizarea prin telemedicină, primind 30 de puncte pentru fiecare pacient monitorizat, sau pot presta servicii medicale la Direcţia de Sănătate Publică pentru anchete epidemiologice sau recoltări.

Ce spun medicii de familie: EXCLUS

Raluca Zoițanu, președintele Societății Naționale a Medicilor de Familie, a declarat la Digi24 că aceștia oricum țin legătura zilnic cu pacienții cu Covid, dar că este exclusă deplasarea la domiciliul acestora, din cauză că lipsesc echipamentele de protecție necesare. „În prezent monitorizăm prin telefon pacienții aflați în izolare. Nu suntem plătiți în plus pentru această monitorizare, prin Casa de asigurări suntem plătiți doar pentru trei consultații. Nu știm când vom fi plătiți, nu am avut negocieri reale cu Casa. Dacă este vorba doar de monitorizare telefonică, așa cum se întâmplă acum, dar să fie plătită, am transmis Ministerului Sănătății la ce onorarii ne-am gândit. MS menționase 100 de lei, noi am spus 200 pentru monitorizarea timp de două săptămâni. Dar nu e vorba de bani. Medicii de familie fac deja asta pro-bono din martie. Evaluarea la domiciliu, adică să meargă medicii de familie la domiciliu, să vadă pacienții, asta este exclus. Nu sunt echipamente, sunt și foarte scumpe. Mergem cu tramvaiul, cu mașina personală? Infectăm persoanele cu care ne întâlnim în tramvai, autobuz? Apoi există riscul de infectare a medicului care nu va mai putea vedea restul pacienților care nu sunt infectați cu Covid, adică 90% din pacienți”, a declarat Raluca Zoițanu.

Toate spitalele alocă paturi pentru ATI COVID

Pe de altă parte, Nelu Tătaru a spus că toate unitățile medicale trebuie să aloce 10% din paturile de terapie intensivă și 15% din celelalte locuri pentru bolnavii infectați cu coronavirus. El a aprecizat că este vorba despre spitalele de faza a treia, spitalele judeţene şi cele municipale, care nu intră în tratamentul spitalelor COVID, și care trebuie să aloce 10% din paturile de terapie intensivă și 15% dintre celelalte locuri. „Vorbim la nivel de fază 3, spitalele judeţene şi cele municipale, care nu intră în tratamentul pacienților COVID şi care trebuie să îşi pregătească paturi pentru pacienţii COVID. (…) Astăzi s-a discutat şi la nivel naţional despre o rezervă de paturi care pot fi în spitalele de faza trei, judeţene şi municipale. Toate spitalele vor avea o rezervă şi în funcţie de evoluţia din fiecare judeţ, ele vor fi ocupate. (…) Circuitele sunt pentru spitalele pavilionare, având în vedere că spitalele mai noi asigură deja circuite interne”, a afirmat Nelu Tătaru.

COVID câștigă teren/ Brașov: 306 pacienți sunt internați în spitale, dintre care 25 la ATI

De către
M.Ex.
-
0

l Asociația „Breasla Cârciumarilor Brașoveni” va putea participa la ședințe ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, în calitate de invitat

130 de noi cazuri de COVID 19 au fost inregistrate ieri la Brașov, din care 24 sunt retestări ale unor pacienți deja confirmați pozitiv la coronavirus. În țară, au fost depistate ieri 4013 cazuri noi de Covid, fiind a doua zi când se depășește pragul de 4000 de infectări. Au fost raportate și 73 de decese, iar numărul pacienților internați la Terapie Intensivă a urcat la 721.
La Brașov, potrivit datelor centralizate de Direcția de Sănătate Publică, situația epidemiologică privind COVID-19 în județul Brașov se prezintă astfel:
În cele 7 centre locale din județul Brașov de testare COVID-19 s-au prelucrat 67827 teste, dintre care 692 teste în data de 14.10.2020. Acestora li s-a adaugat ieri testele recoltate în județul Brașov care au fost prelucrate la alte centre din țară.
■ 5655 pacienți au fost declarați vindecați
■ 306 pacienți sunt internați în spitale, dintre care 25 la ATI
■ 889 persoane cu test pozitiv se află în izolare la domiciliu
■ 1081 persoane sunt în carantină la domiciliu
■ 0 persoane în carantină instituționalizată
■ 237 persoane au decedat.

Au fost verificate 171 de firme

Sub autoritatea Instituției Prefectului, în data de 14 octombrie 2020, echipe mixte formate din polițiști ai Inspectoratului de Poliție Județean Braşov, jandarmi și polițiști locali au verificat modul de respectare a normelor legale impuse în perioada stării de alertă.
Forțele de ordine au acționat, în principal, în zonele aglomerate, centre comerciale, piețe, târguri, terase, în zona unităților de învățământ, dar şi în stațiile și mijloacele de transport în comun de pe raza întregului judeţ Braşov, scopul vizat fiind prevenirea răspândirii virusului SARS-COV-2.
Astfel, au fost verificate 171 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate, legitimate peste 1.700 de persoane, verificate peste 280 de autovehicule și peste 200 de mijloace de transport persoane.
Pentru abaterile constatate, au fost aplicate 325 sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală, în valoare de peste 18.000 lei.

Dosar penal pentru 3 persoane care au fugit din carantină

Totodată, polițiștii au identificat 3 persoane care nu au respectat măsurile de carantină/izolare, fiind astfel întocmite dosare penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de “zădărnicirea combaterii bolilor”, dosare instrumentate sub coordonarea unității de parchet competente, în care se va propune soluție legală la finalizarea cercetărilor.
Pe parcursul desfășurării activităților, polițiștii au efectuat și activități informativ-preventive, pentru conștientizarea cetățenilor cu privire la riscul la care se expun dacă nu sunt respectate măsurile de protecție sanitară și de distanțare fizică.

29 de școli închise

Ieri, în județul Brașov 29 de unități de învățământ funcționau în scenariul roșu:

PREJMER
• Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” Prejmer
• Școala Gimnazială Prejmer
• Grădinița cu Program Normal Prejmer
• Școala Gimnazială Lunca Câlnicului
Grădinița cu Program Normal Lunca Câlnicului

HĂLCHIU
• Școala Gimnazială Hălchiu
• Grădinița cu Program Prelungit Hălchiu
• Școala Gimnazială Satu Nou
• Grădinița cu Program Normal Satu Nou

DRĂGUȘ
• Școala Gimnazială Drăguș
• Grădinița cu Program Prelungit Drăguș

MÂNDRA
• Școala Gimnazială Mândra
• Grădinița cu Program Normal Mândra
• Grădinița cu Program Normal Râușor

SÂNPETRU
• Școala Gimnazială Sânpetru
• Grădinița cu Program Normal Sânpetru

VICTORIA
• Liceul Teoretic „I. C. Drăgușanu”
• Colegiul Tehnic „Dr. A. Bărbat”
• Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1
• Grădinița cu Program Normal Nr. 2 a
• Clubul Copiilor Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Victoria

FĂGĂRAȘ
• Colegiul Național „Radu Negru”

TĂRLUNGENI
• Școala Gimnazială Tărlungeni

BRAȘOV
• Colegiul Național „Aprily Lajos” Brașov
• Școala Gimnazială nr.8 Brașov

UCEA
• Scoala Gimnaziala Ucea de Jos
• Grădinița cu Program Normal Ucea de Jos
• Grădinița cu Program Normal Ucea de Sus

În plină pandemie, Poiana Brașov pregătește sezonul de schi

De către
M.Ex.
-
0

Deși suntem sub amenințarea coronavirusului, peste două săptămâni, în Poiana Brașov, vor fi făcute prime probele la instalațiile de producere a zăpezii artificiale, și a celor pentru transportul pe cablu.
Lucrările de pregătire a pârtiilor și de verificare a echipamentelor de producere a zăpezii artificiale este în toi. Cele 6 ratrack-uri, aflate în proprietatea Primăriei Brașov, sunt funcționale, iar lucrările de delimitare și marcare a pârtiilor aproape finalizare. Lacul de acumulare este plin în proporție de 85% și, în acest moment, se află în proces de umplere, procedură care va fi finalizată în jurul datei de 15 noiembrie. În perioada caldă s-a făcut decolmatarea rigolelor, iar zonele din pârtii care s-au erodat din cauza ploilor, pe Drumul Roșu, au fost acoperite cu un strat antierozional, pământ vegetal și au fost însămânțate. Mai trebuie montate saltelele de protecție pe lăncii și amplasate tunurile mobile de-a lungul pârtiilor. ,,Mă bucur să vă anunț că suntem pe ultima linie în privința pregătirilor pentru sezonul de schi. Cred că în maximum două săptămâni vom face ultimele probe de presiune și de verificare a instalațiilor de produs zăpadă artificială, astfel încât să putem produce zăpadă imediat ce vor apărea temperaturi negative care să ne permită acest lucru. Mașinile de amenajat pârtiile sunt și ele pregătite pentru sezonul care urmează”, a declarat Dorin Drăgoi, reprezentantul firmei care gestionează întreținerea domeniului schiabil Din păcate, nu se știu foarte clar dacă pârtiile vor fi deschise și nici ce măsuri se vor lua pentru sezonul de schi.


Cele două telecabine vor circula cu o treime din numărul maxim de pasageri

Având în vedere că teleschiul este cel mai sigur sistem de transport pe cablu în contextul pandemiei, Ana Teleferic a început demersurile pentru redeschiderea teleschiurilor Ruia și Kanzel, pe lângă cele două, Bradul și Stadion, care au funcționat în fiecare an. În cazul telescaunelor se va limita numărul schiorilor, astfel încât să se păstreze distanța necesară, de exemplu 3 persoane în telescaunul Ruia, care are 6 locuri, și 2 persoane la telescaunul Lupului, care are 4 locuri. În cazul telegondolei, accesul va fi limitat la 4 persoane per cabină și toate cabinele vor circula cu geamurile deschise. Cele două telecabine vor circula cu o treime din numărul maxim de pasageri.

Purtarea măștii va fi obligatorie atât în zonele de așteptare

Purtarea măștii va fi obligatorie atât în zonele de așteptare, cât și în interiorul cabinelor. Sunt măsurile la care ne gândim. Sperăm ca trendul crescător al îmbolnăvirilor cu COVID să se reducă spre finalul anului, pentru a avea siguranța că putem deschide domeniul schiabil și a face toate pregătirile necesare. Este o problemă cu care se confruntă toate stațiunile de schi din Europa.

Deocamdată au ales ei: Ionuț Banciu și Mihail Veștea deschid listele PNL la parlamentare

De către
M.Ex.
-
0
Ionut Banciu

l Primarii PNL din Ţara Făgăraşului și Rupea n-au mai vrut-o pe Mara Mareș la Camera Deputaților, iar ea a dispărut de pe lista candidaților eligibili

Liberalii au hotărât ieri cine sunt candidații eligibili pe listele pentru Parlament. În timp ce Mara Mareș, dezavuată de primarii PNL din Tara Făgărașului și Rupea, dispare din prima scenă, Biroul Politic Județean al PNL a stabilit să deschidă lista pentru Camera Deputaților cu Ionuț Banciu, candidatul PNL la primăria Zărnești, iar la Senat cu Mihail Veștea, secretar de stat. Prognozele bazate pe rezultatele de la locale anunță că PNL Brașov ar putea scoate 3 deputați și un senator (poate doi?). Astfel, candidați eligibili la Camera Deputaților ar mai fi Gabriel Andronache, deputat în funcție, și Dumitru Flucuș, primarul comunei Șinca, și cel desemnat să-i reprezinte pe primarii PNL din Ţara Făgăraşului şi Rupea. La Senat, al doilea pe listă este Ciprian Sterpu, fost candidat la primăria Săcele, consilier județean.

Mihail Veștea

De ce a rămas Mara Mareș fără „coledzi“

Primarii PNL din Ţara Făgăraşului şi Rupea nu au mai vrut-o pe Mara Mareș pe lista pentru încă un mandat la Camera Deputaților. Ei s-au impus în faţa conducerii judeţene a partidului și au hotărât să fie reprezentați de un candidatul propriu la alegerile parlamentare. Marţi, 13 octombrie 2020, aleşii locali au cerut conducerii PNL Braşov să supună la vot propunerile pentru lista de candidaţi de la Camera Deputaţilor. Au fost două propuneri pentru candidatul care să reprezinte Ţara Făgăraşului, Mara Mareş, actualul deputat, şi Dumitru Flucuş, primarul reales de la Şinca Nouă. Deşi n-a fost un vot conform statutului ci doar unul informativ, cele mai multe voturi le-a obţinut Dumitru Flucuş, 11, iar Mara Mareş, 7 voturi, scrie Monitorul de Făgăraș.

„Ne-am săturat să ni se spună de la centru ce trebuie să facem“

,,Dorinţa noastră, a primarilor PNL din Ţara Făgăraşului şi a celor din zona Rupea, a fost de a fi reprezentaţi în Parlamentul României, iar în partid să avem autoritate. Tot greul la alegeri pică pe noi, iar când trebuie să fim ascultaţi şi susţinuţi, lucrurile se schimbă. Au fost presiuni pe conducerea organizaţiei, dar am ţinut să ne impunem şi noi punctul de vedere. Şi am reuşit. Candidatul propus de noi pentru Ţara Făgăraşului este din rândurile noastre, Dumitru Flucuş de la Şinca Nouă, care trebuie să se afle pe un loc eligibil pe listele PNL. S-a votat, iar votul a fost 11 pentru Dumitru Flucuş şi 7 pentru Mara Mareş. Nu avem nimic cu Mara Mareş, dar avem şi noi un cuvânt de spus. Cred că este un pionierat în ţară acţiunea noastră. Suntem convinşi că şi alte organizaţii vor lua exemplul nostru şi nu vor mai tăcea. Ne-am săturat să ni se spună de la centru ce trebuie să facem, să fie impuşi candidaţii, iar când avem nevoie aceştia să nu ne reprezinte. Noi sperăm ca Dumitru Flucuş să fie plasat pe locul 2 sau cel mult locul 3 pe lista PNL Braşov pentru Camera Deputaţilor. Vom vedea mâine în biroul politic judeţean la care vom merge în aceeaşi formaţie, adică 18 primari” a spus Florin Ioani, primarul comunei Viştea, pentru Monitorul. El a vorbit în numele tuturor primarilor din Ţara Făgăraşului şi Rupea.

Podul de la Hălmeag este aproape gata

De către
M.Ex.
-
0

Podul de la Hălmeag este aproape gata. Adrian-Ioan Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, a inspectat ieri stadiul lucrărilor de construcţie a podului peste râul Olt, care asigură legătura satului Hălmeag cu comuna Şercaia, pe drumul judeţean DJ 131P.
Noul pod a fost construit în întregime, iar vechiul pod din lemn, care datează de o sută de ani, urmează să fie demolat. În momentul de faţă se amenajează acostamentele şi se terasează drumul înspre pod, iar finalizarea lucrărilor, turnarea covorului asfaltic şi darea în folosinţă a noului pod sunt preconizate pentru perioada imediat următoare. Construcţia s-a realizat în parametri optimi, în ciuda faptului că vremea capricioasă şi ploile din această primăvară, care au umflat debitul Oltului, au generat anumite decalări în graficul de execuţie. Reprezentantul constructorului – SC Confer Group SRL, a precizat că după finalizarea asfaltării mai rămân de făcut câteva lucrări de amenajare a albiei râului, dar circulaţia va putea fi deschisă pe noul pod.
Proiectul a început în urmă cu doi ani, fiind implementat de Consiliul Judeţean Bra­­­şov cu fonduri accesate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală – etapa a II-a. Valoarea totală a contractului de construcţie a noului pod este de 6.176.199,19 lei. „Consiliul Judeţean Braşov face lucrări istorice în judeţ. Am început să reabilităm mai multe poduri peste Olt, mai ales că de aproape 50 de ani nu s-a mai construit un pod nou în judeţul nostru. În acest an am fost bucuroşi să inaugurăm podul de la Crihalma realizat de Compania Naţională de Investiţii, să avem într-o fază finală de execuţie podul de la Hălmeag şi să atribuim contractul pentru construirea unui pod nou care să lege comunele Voila şi Cincu, acestea din urmă fiind proiecte pentru care am obţinut finanţare prin PNDL. În această vară am dat ordinul de începere pentru un alt proiect cu fonduri europene, şi anume modernizarea drumului care face legătura dintre Măieruş şi Augustin şi care continuă spre Baraolt, în judeţul Covasna. În cadrul acestui proiect avem podul de la Augustin, o altă construcţie de mari dimensiuni pe care o vom reabilita şi moderniza”, afirmă preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Dotări pentru sala de sport adaptată pentru persoanele cu dizabilități

De către
M.Ex.
-
0

Primăria Brașov a lansat ieri licitația pentru dotările sălii de sport de pe strada Panselelor, care acum este în administrarea Colegiului „Transilvania” din Brașov, Sala va fi adaptată pentru persoanele cu dizabilități. Proiectul prevede și asigurarea dotărilor necesare. Valoarea contractului este estimată la 130.548 lei, fără TVA. Dotările presupun, printre altele, scaune cu rotile speciale pentru practicarea sportului, dar și echipamente pentru handbal, baschet, tenis de masă, tenis de câmp. Conform anunțului licitației, termenul maxim de furnizare a scaunelor rulante este de șase luni, iar celelalte echipamente trebuie lansate în maxim 30 de zile de la lansarea comenzii. 
Adaptarea acestei săli de sport pentru persoanele cu dizabilități este unul dintre proiectele finanțate prin Programul de bugetare participativă al Primăriei Brașov.

Mânării la Secretariatul de stat al ,,Revoluționarilor“

De către
M.Ex.
-
0

l Corpul de Control al premierului a descoperit la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist că anul trecut s-au mai făcut ,,revoluționari“ cu brevete contrafăcute sau că mulți ,,eroi“ primesc cartele gratuite de metrou în orașe fără metrou

Corpul de control al prim-ministrului a făcut o acțiune de documentare la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989 (SSRML), unde a făcut descoperiti incredibile. De la acordarea gratuită a unor abonamente de metrou, în orașe fără metrou, până la acordarea de certificate de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite” și la 30 de ani de la Revoluție. Unor revoluționari le-au fost eliberate certificate chiar dacă au fost colaboratori ai Securității. Anul trecut, la 30 de ani de la Revoluție, au fost înmânate brevete unor persoane publice, prin contrafacerea modelului prezidențial. Foarte grav este că nici măcar nu se știe câți „revoluționari” sunt exact, deoarece nu există o bază de date. Se estimează un număr de 17.000, însă nu este sigur, scrie hotnews.ro.

Brevete contrafăcute acordate anul trecut

În anul 2019, SSRML a emis și a înmânat mai multor persoane ce dețin funcții publice, atât din România cât și de peste hotare, BREVETE însoțite de medalii prin care a fost conferit ORDINUL „Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 – 30 ani în democrație”. Deși au formatul și conținutul identic cu al brevetelor prin care a fost conferit Ordinul Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, semnate de Președintele României, brevetele înmânate de SSRML au fost întocmite prin contrafacerea modelului prezidențial și au fost semnate de către șeful SSRML, Laurențiu Florian COCA (secretar de stat în perioada 12.11.2018 – 18.11.2019), cu încălcarea prevederilor legale.

Deși plătită, SSRML nu deține o bază de date

SSRML nu deține o bază de date actualizată a beneficiarilor Legii nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, și a drepturilor distribuite acestora, implicit a drepturilor de transport gratuit. În anii 2005 și 2017, SSRML a achiziționat și plătit din fonduri publice, aplicații informatice specializate în gestionarea și actualizarea bazelor de date a beneficiarilor Legii nr. 341/2004, dar acestea nu au fost utilizate. Deși a avut la dispoziție aplicațiile informatice specializate, precum și date și informaţii transmise în baza protocoalelor de colaborare de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (DEPABD) şi Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), acestea nu au fost valorificate. În anii 2018 și 2019, s-a incercat inventarierea certificatelor de revoluționar tipărite, recepționate, distribuite, returnate, anulate sau aflate în stoc și a mătcilor certificatelor de revoluționar eliberate, dar operațiunea a rămas nefinalizată până în prezent. Așa s-a ajuns în anii 2014 – 2016, la tipărirea și plata unui numar de bilete CFR și cartele METROREX mai mare decât numărul total al beneficiarilor înregistrați.
În anul 2016, SSRML a plătit și/sau „distribuit” bilete CFR și cartele METROREX gratuite, sub semnătură, inclusiv către beneficiari decedați.
Deși instanțele de judecată au constatat, pentru foarte multe persoane, calitatea de colaborator sau de lucrător al Securității ca poliție politică, SSRML fiind informat despre aceasta, persoanele respective sunt în continuare beneficiare ale drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, SSRML nefinalizând demersurile de anulare a certificatelor și de retragere a titlurilor, pentru multe persoane nefiind nici măcar începute aceste demersuri.

Brevete pe bandă

Lista finală a persoanelor cărora le-au fost eliberate certificatele doveditoare preschimbate, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 467 bis din 07 iulie 2010, cuprinde o serie de „erori”, respectiv:
● persoane publicate cu alt titlu,
● persoane publicate fără certificat tipărit,
● persoane publicate, deși au fost respinse de CPRD 1989,
● persoane publicate, neavizate de CPRD 1989, nefiind propuse de SSRML pentru acordarea avizului,
● persoane publicate cu date de identificare eronate,
● persoane menționate de două ori în lista finală din Monitorul Oficial,
● persoane cărora, prin decret prezidențial, li se retrăsese titlul.

(Mai multe puteți citi pe hotnews.ro)

Simulare The Strategy: Componenţa viitorului Parlament: PSD pierde majoritatea, PNL are nevoie de USR

De către
M.Ex.
-
0

Alegerile parlamentare din luna decembrie vor schimba componenţa actualului Legislativ, dar odată cu ea şi majorităţile din cele două Camere. Dacă acum PSD are cei mai mulţi parlamentari, lucrurile se vor schimba după data de 6 decembrie, rolurile urmând să fie inversate între PSD şi PNL, potrivit unei simulări realizate de The Strategy Group.
PNL ar urma să aibă 146 de parlamentari (101 deputaţi şi 45 de senatori), în vreme ce PSD va scădea la un număr de doar 132 de parlamentari (92 deputaţi şi 40 senatori – cu 44, respectiv cu 30 mai puţini decât în prezent), conform simulării realizate de The Strategy Group pe baza numărului de voturi ponderate la procentele de la alegerile locale şi luând în calcul o prezenţă la vot de 38%.
Printre partidele care vor mai intra în Parlament se numără USR cu 90 de parlamentari (62 deputaţi şi 28 senatori), PMP cu 27 de parlamentari (19 deputaţi şi 8 senatori), UDMR cu 25 de parlamentari (18 deputaţi şi 7 senatori), dar şi Pro România cu 28 de parlamentari (20 deputaţi şi 8 senatori).
„Pentru a avea însă majoritate, PNL are nevoie de 233 de voturi în viitorul Parlament. Astfel, PNL are nevoie de încă 86 de parlamentari, care pot veni de la USR (cu 90 de parlamentari)”, precizează autorii simulării. The Strategy Group se prezintă ca fiind primul one stop shop politic din România concentrat pe consultanţă politică, gestionarea crizelor şi campanii politice.

Poveștile cetății: Primele patru „cartiere“ ale Braşovului s-au născut acum 500 de ani

De către
M.Ex.
-
0

Autor: Alex RAICU

l Primul primar român al Braşovului, rămas în funcţie doar câteva luni, a fost doctorul Gheorghe Baiulescu, instalat în vara anului 1916, la o zi după intrarea trupelor române în Braşov

Prima reformă a administraţiei oraşului Braşov a fost făcută de judele primar Johann Benkner, între anii 1547-1565. A fost o reorganizare teritorială, dar şi una fiscală, privind înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor şi inventarierea privilegiilor Braşovului. Împărţirea teritorială pe „cartiere“ cuprindea patru zone. Prima era Cetatea, constituită pe bazele aşezării Corona, înconjurată de ziduri, turnuri şi bastioane, cu o populaţie compusă din proprietari de case, ateliere meşteşugăreşti sau prăvălii, consideraţi cetăţeni cu drepturi politice depline, saşi şi unguri. A doua zonă, Scheii Braşovului, era suburbia de la vest de Cetate, cu populaţie majoritar românească, dar şi cu locuitori unguri şi saşi. Braşovul vechi era suburbia de la nord de cetate, de pe Dealul Şprenghi şi de la poalele Dealului Cetăţuia. Aici predomina populaţia agrară. Cam la fel şi Blumăna, suburbia de la est de Cetate.

Braşovenii erau la început germani şi români

În secolul al XIII-lea existau aşezări ale populaţiei româneşti în Schei şi Bartolomeu. Pe lângă acestea s-au dezvoltat şi coloniile de germani Corona, Dealul Şprenghi şi Dealul Cetăţuia. În 1235, anul atestării aşezării Corona, existau în medie cam 30 de gospodării, cu câte patru membri în medie, în fiecare din aceste aşezări. Ceea ce presupune că populaţia de atunci a Braşovului era cam de 600 de locuitori. După invazia mongolilor din anul 1241 populaţia a scăzut, dar, la începutul secolului XIV, în Corona erau înregistrate 100 de gospodării. Sporul demografic este evidenţiat şi în celelalte suburbii ale Braşovului, şi era datorat dezvoltării economice care a atras din Transilvania saşi, secui, unguri. Chiar şi greci şi bulgari. La mijlocul secolului XV, Braşovul devenise unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei, cu o populaţie de peste 6.000 de locuitori.

Drept de „cetăţean al Braşovului“

În 1847, doi tineri români absolvenţi de studii universitare, C.I Secăreanu şi C.Gh. Ioan se adresează instanţei, „Înaltului magistrat“, cerând să emită o hotărâre publică prin care românii să aibă dreptul de acces în funcţii publice, iar în Consiliul Oraşului să fie admişi un număr mai mare de români. Cererea este aprobată un an mai târziu, pe fondul mişcării Revoluţiei. Astfel, la 19 aprilie 1848, în aparatul administrativ sunt primiţi patru tineri români. În acelaşi an, s-a convocat Adunarea Consiliului Orăşenesc, care hotărăşte ca pe viitor consiliul să fie ales de către toţi locuitorii cu drept de cetăţean al Braşovului. Adică, puteau avea, cum s-ar spune astăzi, drept de vot, doar braşovenii care puteau face dovada că au o avere de cel puţin 700 de florini de argint sau un venit sigur anual.

Primul primar român și primii români cu funcţii la Braşov

C.I Secăreanu şi C.Gh. Ioan, semnatarii protestului, apar după 1848 ca membri ai Consiliului Comunal. Alţi români care ajung în importante funcţii de răspundere, conform unor documente, sunt I. Bran, inspector, Alduleanu, preşedinte al Tribunalului urbarian. Primul primar român al Braşovului, rămas în funcţie doar câteva luni, a fost doctorul Gheorghe Baiulescu. O personalitate a vremii, în vara anului 1916, lui i-a fost încredinţată Primăria, la o zi după intrarea trupelor române în Braşov. În octombrie, o dată cu retragerea ostaşilor dincolo de Carpaţi, la conducerea municipiului revine însă fruntaşul sas dr. Carol Schnell. Care rămâne primar al braşovenilor până în 1926. La începutul anului 1926, şi la aproape 6 ani de la Marea Unire, Braşovul era unul din cele mai dinamice oraşe, ca dezvolare economică, din ţară. Oraşul liniştit de graniţă devenise brusc unul agitat din inima României. În acel an, primarul Schnell demisionează, iar câteva luni agendele primăriei sunt încredinţate prin delegaţie secretarului general Emil Socaciu. În 11 decembrie 1926, este instalat oficial primul primar român, avocatul Constantin Moga. Până în 1940, la venirea comuniștilor, la primăria Braşovului s-au succedat apoi 12 primari delegaţi sau titulari.

Prima atestare a Coronei

Prima menţiune documentară certă a Braşovului datează din 1235. Sursa o reprezintă Catalogus Ninivensis din 1236-1241, editat abia în 1949 de către Norbert Backmund. Textul catalogului cuprinde lista „mănăstirilor premonstratense“ din Transilvania şi Ungaria. În 1235, abatele Fredericus din Hamborn a vizitat mănăstirile premonstratense din Transilvania consemnând în catalog şi „Diocesis cumaniae Corona“ alături de „Villa Herrmani“ (Sibiu) în dioceza transilvană. Practic, aceasta este prima atestare a oraşului nostru, sub numele de Corona.

Braşovul, renumit pentru armele care se fabricau aici

Cel mai vechi document păstrat în arhivele Braşovului, datat 28 martie 1353, este un privilegiu de bază emis de regele Lodovic I al Ungariei, acordat la cererea comitelui Jacobus „filius Nicolai Sandur, vilicul oraşului“, după distrugerea vechilor privilegii în urma năvălirilor tătarilor. Acesta se referă la impozite, obligaţii militare, probleme juridice, folosirea în comun a pădurilor, apelor, pescuitului. Conform Privilegiului de bază al oraşului Brasov, activitatea comercială din această zonă era înfloritoare, Braşovul fiind renumit pentru calitatea mărfurilor, dar mai ales pentru armele care se fabricau aici.

Primele „exporturi “ ale braşovenilor

La 10 mai 1369, braşovenii au obţinut privilegiul de a ţine târg anual, la 1 noiembrie, după modelul celui de la Buda. Negustorii care veneau la târgul anual erau scutiţi de toate taxele şi vămile. Braşovenii au obţinut dreptul de neguţători peste hotare din 1358, când au primit de la regele Ludovic I libertatea comerţului în Ţara Românească. În 1368, au obţinut libertatea comerţului în marele cnezat al Moscovei. Iar un an mai târziu, la Vidin în Bulgaria şi după încă un an până la Marea Adriatică. Abia în 1374 au avut dreptul să facă negoţ în Ungaria. Iar la Viena în 1395.

Primele servicii publice cu profit

În anii ’30, administraţia municipiului Braşov, scriu documentele, „a dus o luptă aprigă pentru anularea concesiunilor particulare de autobuse şi contra concesionarilor particulari ai iluminatului electric, răuşind să dea municipiului un serviciu de iluminaţie modern şi să organizeze un serviciu cu 51 de autobuse moderne, realizând în acelaşi timp venituri însemnate“. De la 1 august 1932 şi până la 31 martie 1937, prin acest serviciu public au fost încasări de 75.643.071 de lei, cheltuieli de 47.257.338 de lei, şi „venit curat“ 28.385.733 de lei.


În anii ’30, Braşovul avea 2.224 de firme

În 1930, în judeţul Braşov existau peste 4.500 de întreprinderi comerciale şi industriale, iar în municipiul Braşov funcţionau 2.224 dintre acestea. Asta pe când populaţia municipiului număra 59.234 de persoane. Recensământul din acel an împărţea locuitorii oraşului în 14.711 familii. Şi socotea că în oraş există 6.589 de clădiri.


Primarii Braşovului între 1918 şi 1940

1. Dr. Carol Schnell, primar între 1918-1926
2. Emil Socaciu, primar delegat 1926
3. Dr. Constantin Moga, primar între 1926-1928
4. Dr. Carol Schnell, girant al primarului 1928 (1.09 – 16.10)
5. Dr. Sterie Stinghe, primar între 1928-1929
6. Gheorghe Cuteanu, primar între 1929-1931
7. Iuliu Suciu, preş.com. int., 1931-22.06.1932
8. Dr. Ioan Garoiu, preş. com. int., 22.06.1932-15.10.932
9. Dr. Cornel Voicu, primar, 1932-21.03.1934
10. Dr. Filimon Bogdan, preş. com. int., 21.03.1934-31.08.1934
11. C. Dumitrescu Pîrvu, preş. com. int., 31.08.1934-24.05.1935
12. Dr. Tarquiniu Prişcu, primar, 1935-1938
13. Dr. Ioan Laţicu, primar, 6.01.1938-11.02.1938
14. Dr. Virgil Voicu, primar delegat, 13.02.1938-17.02.1938
15. Lt.col. Victor Nanu, primar, 18.02.1938-1940

1...4.6944.6954.696...4.854Pagina 4.695 din 4.854