Deputatul USR de Brașov Tudor Benga aduce în atenție, printr-o postare pe Facebook, două proiecte importante de infrastructură din județul Brașov. „Una caldă, una rece de pe frontul proiectelor de infrastructură ale Brașovului!” se intitulează postarea. Dacă vestea proastă e că nici unul dintre cei trei ofertanți pentru actualizarea PT + DDE pentru DN 73 Brașov – Pitești nu s-a calificat și procedura se reia, ceea ce înseamnă încă vreo două luni de întârziere, după estimarea deputatului, vestea bună e că au demarat în sfârșit lucrările la podul feroviar de la Budila, prăbușit în urma inundațiilor din 2018.
„Pentru ambele proiecte fac și eu toate demersurile disponibile, ca deputat, de câțiva ani deja. Pentru DN 73 am trimis prima interpelare oficială în 2017, pentru podul de la Budila, în 2019. Pentru ambele am solicitat an de an alocări bugetare și accelerarea procedurilor. Pentru podul feroviar de la Budila lucrurile au mers până acum cât de cât în grafic și sper să îl vedem cât mai curând înapoi în funcțiune”, a scris Tudor Benga..
Lucrările pentru reconstrucţia podului au început de trei săptămâni. Contractul a fost semnat pe 7 aprilie cu o asociere de firme româneşti şi are o valoare totală de 24.592.816,30 lei fără TVA.
„Sursa de finanţare pentru lucrările de reconstrucţie a podului CF din comuna Budila, situat pe linia Hărman – Întorsura Buzăului, km 17+318, şi de amenajare a albiei râului Târlung este asigurată din fonduri de la Bugetul de Stat, iar durata contractului este de 9 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor, la care se poate adăuga o perioadă de maximum 3 luni calendaristice, necesare pentru întreruperea lucrărilor pe timp de iarnă”, potrivit comunicatului CFR.
Podul de la Budila, distrus din cauza inundaţiilor din vara lui 2018 de o viitură pe Râul Tărlung, a fost singurul care asigura transportul cu trenul spre Întorsura Buzăului. În prezent, alternativa de transport în comun spre alte localităţi este autobuzul.
„Atât DN 73 cât și podul feroviar de la Budila sunt obiective de infrastructură foarte importante pentru brașoveni. Dezbaterea publică se concentrează preponderent pe autostrăzi și aeroport, însă mii de brașoveni sunt afectați zilnic și de lipsurile de pe infrastructura existentă. Segmentul de cale ferată dinspre Întorsură va fi parte din rețeaua de tren metropolitan într-o bună zi. DN 73 este pentru turismul brașovean aproape la fel de important ca DN 1. Sper să le vedem pe amândouă readuse cât mai curând în parametri”, a mai scris Tudor Benga pe contul său de Facebook.
Primăria va susţine activităţile Junilor, în Săptămâna luminată, cu suma de 8000 de lei. Decizia a fost luată ieri, în şedinţa de îndată în care a fost aprobată şi rezilierea contractului de gestiune a parcărilor publice cu P&P. Iniţial, pentru activităţile Junilor, din perioada Paştelui, în bugetul local a fost alocată suma de 230.000 de lei. Înaintea Paştelui însă, în urma unei întâlniri dintre prefectul Braşovului, Cătălin Văsii, şi reprezentanţii cetelor de Juni, a fost luată de comun acord, decizia ca şi în acest an să se suspende principala sărbătoare a Junilor – parada călare din Duminica Tomii, din motive legate de reducerea riscurilor de răspândire a infectărilor cu SARS-CoV-2. „În urma discuţiilor cu prefectul judeţului, a fost luată decizia de anulare a paradei călare a Junilor, în Duminica Tomii. De aici au apărut câteva idei de activităţi ale Junilor tineri, care vor avea în această săptămână (azi, n.r) ritualul aruncării în ţol. Solicitarea lor a fost de a susţine această activitatea cu suma de 8000 de lei. Este o sumă modică faţă de ceea ce aveam iniţial prevăzut în buget pentru activităţile Junilor, aşa că o consider oportună”, a declarat primarul Allen Coliban.
Castelul Bran va găzdui, în fiecare weekend din luna mai, un maraton de vaccinare care se va defășura la Vama Medievală. Vaccinarea va fi făcută de o echipă mobilă, fără a fi nevoie de o programare prealabilă, iar în cazul în care campania va fi atractivă pentru public, ea s-ar putea extinde până la trei luni, a anunțat administrația Domeniului Bran.
Vaccinare fără programare
Spațiul destinat vaccinăriii va avea un flux unidirecțional care are în structură camera de așteptare, camera recepție, unde se face înregistrarea, camera de vaccinare, camera de observație post vaccinare și cameră pentru personalul medical. Acest flux va fi dezinfectat periodic cu lămpi UV și nebulizator, anunță administrația Domeniului Bran. Orarul de funcționare al centrului este vineri, între orele 14:00 – 20:00, sâmbătă, de la 10:00 la 20:00 și duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00. De vaccinare se va ocupa o echipă medicală mobilă, care îi va primi pe cei interesați de imunizare, fără programare. Este asigurată, de asemenea, parcare gratuită pentru beneficiari, în imediata vecinătate a imobilului.
Acces gratuit la Expoziţia de instrumente de tortură pentru cei care se vaccinează la Castelul Bran
Toți cei care se vor vaccina la Vama Medievală vor primi „diplomă de vaccinat la Castelul Bran” și, în cazul în care vor opta și pentru vizita la Castel, vor avea acces gratuit la Expoziția cu Instrumente Medievale de Tortură. De subliniat este faptul că accesul în centrul de vaccinare nu este condiționat de vizitarea Castelului Bran. „Inițiativa a apărut ca urmare a intenției guvernului de a deschide centre de vaccinare în unități private și, totodată, în întâmpinarea perioadei în care deplasările între regiuni vor deveni mai frecvente, fapt ce va genera o creștere a numărului de vizitatori la Castelul Bran și la pensiunile din localitate. Acțiunea se adresează atât membrilor comunității și echipei Castelului Bran, însă mai ales turiștilor români care vizitează monumentul istoric sau sunt cazați în zonă. În cazul înregistrării unor cifre semnificative, perioada de desfășurare a maratoanelor se va prelungi până la 3 luni”, spun organizatorii maratonului.
Demersul este organizat în parteneriat cu Direcția de Sănătate Publică Brașov, Centrul Rezidențial Pentru Vârstnici Maria și Prefectura Județului Brașov. Pentru mai multe detalii, cei interesați pot suna la numărul de telefon 0268237700 sau la adresa de email office@bran-castle.com
Polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov – Serviciul de Investigații Economice, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, au efectuat joi percheziții domiciliare și controale economice, într-un dosar penal ce are ca obiect de cercetare comercializarea de piese auto contrafăcute.
Perchezițiile au loc pe raza județelor Brașov și Buzău, la sediul social și punctele de lucru a două societăți comerciale.
Acțiunile se vor desfășura în patru locații, în urma acestora urmând a fi identificate și ridicate probe, respectiv piese auto contrafăcute, documente de proveniență, medii de stocare, totodată efectuându-se toate activitățile procedurale ce se impun, pentru stabilirea situației de fapt. Polițiștii vor pune în aplicare 2 mandate de aducere, persoanele bănuite urmând a fi conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov pentru a fi audiate. Activitățile se desfășoară cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului Criminalistic Brașov și polițiști ai Inspectoratului de Poliție Județean Buzău.
Două dosare penale au fost deschise miercuri pentru cruzimi realizate asupra animalelor. Este vorba despre un bărbat de 35 de ani care ar fi ucis, prin incendiere, 5 pui de câine care nu aveau stăpân. Incidentul terifiant a avut loc în localitatea Recea, județul Brașov și a fost anunțat de o femeie din localitate. Bărbatul va fi judecat pentru „uciderea animalelor, cu intenție, fără drept”.
Al doilea dosar penal, pentru „rănirea sau schingiuirea animalelor”, a fost deschis pentru un bărbat de 70 de ani, din zona localității Homorod, care ar fi bătut un câine. Animalul avea urme de violență la nivelul membrelor, iar în jurul gâtului avea un lanț metalic folosit pentru a fi tras. Conform prevederilor O.U.G. 175/2020, polițiști din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor Brașov au emis ordin de plasare a animalului în adăpost, acesta fiind preluat de către reprezentanții unei asociații pentru protecția animalelor din localitatea Vulcan, județul Brașov.
l Față de perioada similară a anului trecut, au fost cu peste 500 de șomeri în plus
Potrivit datelor centralizate de Direcţia Judeţeană de Statistică în luna februarie 2021, șomajul în judeţul Braşov a fost în uşoară scădere faţă de luna ianuarie 2021,. În total, în evidenţe figurau 6.493 de persoane fără loc de muncă, iar rata de neocupare a forţei de muncă active a fost de 2,5% în februarie, la fel ca în ianuarie, chiar dacă au fost înregistraţi cu 115 şomeri mai puţini decât în luna precedentă. În comparaţie cu februarie 2020, Braşovul avea cu 526 mai mulţi şomeri în luna a a doua acestui an. Calculată la totalul resurselor de muncă, rata şomajului este de 1,7% din categoria de vârstă 18 – 62 de ani. În procente, localităţile cu cei mai mulţi şomeri sunt Ormeniş, cu 17,2%, iar peste 10 procente se mai înregistrează la Ticuş, Şoarş, Lisa, Racoş şi Hoghiz. În cifre absolute, lider este municipiul Braşov, cu 1.123 de şomeri, urmat de Făgăraş, cu 441. şi Hoghiz, cu 324 şomeri.
Ponderea şomerilor neindemnizaţi în totalul şomerilor înregistraţi în judeţul Braşov a fost 69,1% în luna februarie 2021, mai mică cu 12,2 puncte procentuale faţă de ponderea lunii februarie 2020, de 81,2%.
O femeie în vârstă de 28 ani a sunat miercuri la 112, pe la 18.10, pentru a anunța că a fost agresată fizic de concubinul său, în timp ce se aflau la domiciliul bărbatului din municipiul Codlea, județul Brașov. Potrivit polițiștilor, femeia a fost agresată fizic de un bărbat în vârstă de 37 de ani din cauza unor discuții în contradictoriu. A fost deschis dosar penal pentru „violență în familie” și, fiind pericol iminent, polițiștii au emis ordin de protecție provizoriu pe o perioadă de 5 zile față de bărbat, fiind impusă obligația păstrării unei distanțe de minimum 200 m față de persoana vătămată și locuința acesteia.
Primăria Braşov lansează în dezbatere publică Strategia de dezvoltare a sportului braşovean, pe următorii cinci ani. Documentul a fost întocmit de un consorţiu din Cluj, format din Playfield Team & Sports Festival și Publicis Sport and Entertainment Romania, în baza unui contract în valoare de 73.000 de lei, atribuit direct de către Primăria Braşov.
Pilonii strategiei: Sportul pentru toţi, sportul de copii şi juniori şi sportul de recreere
Strategia de dezvoltarea a sportului braşovean în următorii cinci ani merge pe aceleaşi principii de acum, respectiv susţinerea sportului în şcoli, a sportului de masă şi a celui de performanţă, adăugând un punct în plus, referitor la susţinerea sportului de competiţie pentru amatori. „Este o strategie care cuprinde și partea de elită și partea de performanță, dar care are ca principali piloni tot ceea ce înseamnă sport pentru copii, pentru juniori, sport pentru toți, partea de recreere, și să oferim fiecărui brașovean posibilitatea de a practica sporturi în cartier, în proximitate”, a declarat primarul Allen Coliban.
Strategia vine cu o evaluare a infrastructurii de sport
Strategia propusă de consorţiul angajat de Primărie vine cu o evaluare a infrastructurii existente și cu o prioritizare a investițiilor în infrastructură nouă în perioada următoare, astfel încât să existe în fiecare cartier terenuri de sport pentru amatorii de mişcare. Strategia cuprinde şi o viziune asupra modului în care trebuie susţinut sportul în şcoli, prin echipamente suficiente şi de calitate, la fiecare unitatea şcolară, şi printr-un kit acordat fiecărui profesor de sport, la început de an, format din echipament cu brandul „Sport Braşov” şi o geantă de sport. „Avem o componentă semnificativă în ceea ce privește susținerea sportului în școli – atât o alocare financiară pentru profesorii de sport, cât și pentru dotarea școlilor – și avem totodată o evaluare geografică unde ar trebui să intervenim, în cartiere, cu dezvoltare de infrastructură, fie că vorbim de terenuri de baschet, fie că vorbim de piste de alergare, să oferim brașovenilor tipul de infrastructură de care au nevoie pentru a duce un mod de viață activ. În privința școlilor, în aceste zile încheiem un proces pe care îl derulăm alături de Inspectoratul Școlar Județean, acela de a deschide curțile școlilor pentru practicarea activităților sportive. Este foarte important să facem acest lucru în deplină siguranță și să ne asigurăm că avem o modalitate de a controla și a evita incidentele, iar pentru asta am avut multă deschidere din partea inspectoratului școlar. Urmează să venim, în primă fază, cu un proiect pilot, cu o selecție a școlilor din Brașov care vor fi deschise în lunile următoare”, a declarat primarul Allen Coliban.
Baza dezvoltării sportului braşovean: educaţia fizică în şcoli
Filosofia strategiei de dezvoltare a sportului braşovean, în următorii cinci ani are în vedere „o schimbare de paradigmă”, după cum spune Lorand Balint, unul dintre reprezentanţii consorţiului care a făcut acest document. Aceasta constă în a încuraja cât mai mulţi braşoveni să facă mişcare şi a pune accentul mai mult pe sportul de masă, care să aibă la bază educaţia fizică din şcoli. Conform acestui proiect, baza strategiei de dezvoltare a sportului brașovean o constituie orele de educație fizică de la școli, obiectivul fiind de a le face mult mai atractive, atât pentru elevi, cât și pentru profesorii de sport, astfel încât numărul celor care participă cu plăcere la aceste ore să fie tot mai mare. Pentru a realiza acest obiectiv, Municipalitatea va trebui să investească în infrastructură și echipamente moderne și de calitate pentru orele de sport, inclusiv în echipamente individuale pentru profesori, dar și în pregătirea continuă a profesorilor de sport.
Sportul ca activitate recreaţională, pe terenurile din cartiere
În ceea ce privește sportul ca activitate recreațională, strategia propune o regândire a modului în care sunt amenajate terenurile de sport, începând cu transformarea lor și în spații de socializare, continuând cu amenajarea terenurilor, care nu va mai ține neapărat cont de forma sau dimensiunile omologate, cu utilizarea lor pentru orice tip de sport pe care brașovenii vor să îl practice, cu o mai bună vizibilitate, inclusiv pe aplicațiile de hărți interactive (de ex. Google Maps) și, nu în ultimul rând, cu redeschiderea curților școlilor, în afara programului școlar. Pentru a readuce la viață spiritul competitiv al brașovenilor, strategia propune înființarea unei competiții sportive între școli, ,,Brașoviada”, la care pot participa atât elevii, cât și profesorii, competiția desfășurându-se pe mai multe ramuri sportive și la care vor fi invitate și orașele înfrățite sau partenere ale Brașovului.
Strategia intră în dezbatere publică
În ceea ce privește sportul de performanță, Municipalitatea va trebui să se concentreze pe modernizarea și dezvoltarea infrastructurii sportive, astfel încât aceasta să ofere condiții de pregătire la cel mai înalt nivel, să continue proiectele sportive care au o bază solidă și, nu în ultimul rând, să cofinanțeze cluburile sportive private și organizațiile neguvernamentale care au proiecte sportive viabile și care dau rezultate.
În următoarele săptămâni acest proiect va fi supus dezbaterii publice. Primele două întâlniri vor avea loc în următoarele două săptămâni, în 13 mai – pe tema sportului de masă, și respectiv în 17 mai, pe tema sportului de performanță.
l Proiectul a fost lansat în 2015, dar a fost blocat de lipsa unui acord din partea fostului custode al sitului Piatra Mare
l Acum 6 ani, investiţia era estimată la 350.000 de lei
Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele face o nouă încercare de a „repune pe roate” proiectul de reamenajare a Cascadei Tamina, din Piatra Mare. Proiectul, gândit şi anunţat încă de acum cinci ani de către regie şi de către primăria Săcele, presupune refacerea vechiului traseu de scări şi a elementelor de siguranţă, astfel încât defileul să poată fi vizitat de cât mai multă lume, fără riscuri.
Un proiect lansat în 2015 şi blocat de administratorul sitului Natura 2000 Piatra Mare
Proiectul este blocat de ani buni la nivelul obţinerii avizelor de mediu, în contextul în care fostul custode al sitului Natura 2000 Piatra Mare, Fundaţia Carpaţi, nu şi-a dat acordul pentru nicio intervenţie în zonă, pe motiv că aici este un culoare de traversare pentru urşi, iar un număr mai mare de turişti ar avea un impact negativ asupra animalelor. Acordul Fundaţiei Carpaţi reprezenta primul pas spre obținerea ulterioară a avizului de mediu, iar în lipsa lui, proiectul a rămas blocat. Între timp, odată cu modificarea legislaţiei, toate siturile şi ariile protejate din ţară au fost preluate în administrare de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), o structură nou-înfiinţată în subordinea Ministerului Mediului, iar primăria Săcele are speranţe că va reuşi acum să îl pună în aplicare. „Am avut o discuție cu reprezentanții Agenției pe această temă. În perioada următoare vom lua la mână toată documentația și vom mai încerca o dată să implementăm acest proiect. Acum, depinde de modul în care se va poziționa ANANP față de problema culoarului de trecere a urșilor. Dacă nu vom reuși, la Cascada Tamina vor fi refăcute scările și celelalte amenajări necesare parcurgerii în siguranță a acestei porțiuni”, a declarat primarul municipiului Săcele, Virgil Popa.
Acum 6 ani, proiectul costa 350.000 de lei
Proiectul propus în 2015 pentru reamenajarea defileului Tamina avea în vedere construirea unor poduri suspendate cu lanţuri de oţel zincat şi crearea unei zone de belvedere, unde turiştii să se poată opri şi să poată admira priveliştea. În 2015, investiţia era estimată la 350.000 de lei, bani pe care Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele era dispusă să îi plătească din venituri proprii, obţinute de la Canionul „Şapte scări” şi de la tiroliana din canion. În cazul reluării proiectului va fi nevoie de o actualizare, inclusiv a costurilor pe care le implică investiţia.
Cascada Tamina este situată în masivul Piatra Mare, la o altitudine de 1.100 de metri. Ea este formată din cinci cascade mai mici, care dau naștere unui peisaj spectaculos. Turiștii care explorează această zonă, au posibilitatea să practice și escalada. Deocamdată însă, cei care ajung la Tamina o fac pe riscul lor, deoarece drumul este distrus în cea mai mare parte. Cei care se încumetă, totuși, să exploreze această zonă, trebuie să fie experimentați în drumeții montane.
La începutul secolului, problemele oraşului erau asemănătoare cu cele cu care ne confruntăm în prezent. Gunoaiele, iluminatul stradal şi străzile prost pavate le dădeau de furcă străbunicilor. Curăţenia se făcea cu cisterne de stropit, trase de cai. Mulţi se plângeau de mirosul urât, din cauza canalizării deschise.
Telefonul a apărut în 1919
Foarte greu a pătruns electricitatea. Primăria Braşov avea, pe locul unde acum se află intersecţia Hărmanului cu Vlahuţă, o fabrică de gaz aerian. Iniţiativa pentru introducerea curentului în oraş a fost privată. Primele firme de electricitate, ca „Unirea“, Fabrica de ciment „Kugler“, asigurau iluminatul străzilor Livada Poştei, Curmătura, Ţintaşilor. În 1924 a fost instalată prima firmă luminoasă din oraş. Poşta şi telefonul au apărut în Braşov înainte de 1919. În ziarul „Nihil Sine Deo“ se scria că uneori „decât să dai un telefon la Ploieşti, mai bine te deplasezi cu trenul până acolo“. Primele conducte pentru transportul apei au fost din lemn Autorizaţii de construcţie
După desfiinţarea porţilor dinspre miazănoapte ale cetăţii, în locul lor au rămas terenuri virane şi ţarcuri neîngrădite. A început să se ridice multe construcţii, astfel că se cereau autorizaţii şi pentru construirea sau modificarea vetrelor de foc, jgheaburilor, pivniţelor, grajdurilor, şurilor, fântânilor, latrinelor, umblătoarelor (wc-uri mobile provizorii) şi conductelor. Trebuia să se menţioneze: cum aveau să se întrebuinţeze şi cum aveau să se transporte resturile de material, „măsurile de apărare în contra apelor murdare, îndepărtarea acestora, cum să se împiedice dezvoltarea şi răspîndirea gazurilor stricăcioase sănătăţii şi cum să se înlăture dezvoltarea prea mare a fumului şi aburilor“. Regulament drastic
„Regulamentului edil al oraşului liberreg.Braşov“ era foarte drastic. Erau admise ca materiale de construcţie piatra, cărămida, varul, nisipul şi betonul, fiind interzise cărămida crudă, lutul şi mortarul de pământ sau de lut. În cazul în care pe trotuare se lăsau pe timpul nopţii materiale de construcţie, era obligatoriu ca acestea să fie luminate cu felinare. La desfacerea schelelor de protecţie şi la demolarea zidurilor, trecătorii şi vecinii trebuia să fie „cât mai puţin molestaţi de praf, prin udarea moluzului, stropirea locului de construcţie“. Antreprenorul era obligat să instaleze „umblători provizorii“ (wc-uri), pentru lucrători, separate, după sexe, suficient de mari şi nu trebuia să fie vizibile din stradă.
Paza contra incendiilor
Administraţia oraşului avea grijă ca noile construcţii să corespundă standardelor moderne de protecţie contra focului. La sfârşitul secolului al XIX-lea, în partea de vest a Pieţei Sfatului se afla garajul pompierilor. Pe vremea lui Sextil Puşcariu, pentru că braşovenii păţiţi tremurau de frica focului, paznicii de noapte umblau cu un mic bucium în care suflau pentru a-i atenţiona pe locuitori să stingă lumânările şi focurile. „Domnilor, a bătut ora nouă, stingeţi focul şi lumina“, strigau ei, în germană, în fiecare seară. Paznicul Casei Sfatului făcea regulat rondul pe galeria de la mijlocul turnului, iar când zărea fum, trăgea clopotul. Pentru fiecare cartier, numărul bătăilor de clopot era diferit.
Serviciul de canalizare
Sistemul de canalizare nu era bine pus la punct, camerele de toaletă reprezentau un adevărat lux, iar closetele ridicau probleme autorităţilor locale. Numărul acestora trebuia să fie în raport direct cu numărul locuinţelor. La fiecare două locuinţe era obligatoriu un closet. Acesta trebuia să primească suficientă lumină şi aer, să aibă cel puţin 90 cm lăţime şi cel puţin 1,10 m lungime. Regulamentele prevedeau ca „maţurile closetelor“ să nu fie construite din lemn.
Primele conducte de apă
Pe vremuri, braşovenii îşi luau apa din izvoare şi din fântâni. Când oraşul s-a extins, au apărut sacagii. La început duceau apa cu umerii. Când cererea a devenit mai mare, o cărau cu calul sau cu căruţa. Treptat, a apărut nevoia transportării apei prin conducte. La început conductele s-au făcut din lemn. Buşteni, de obicei de brad, goliţi în interior şi puşi cap la cap. Când angajaţii Companiei Apa au făcut săpături în zona actualului magazin Star, au găsit o bucată de conductă din lemn, care a ajuns piesă de muzeu. Au urmat apoi conductele din ceramică, fontă, oţel şi plastic.
Reguli pentru crescătorii de animale
În locuinţele situate pe străzile unde încă nu exista canalizare subterană, se construiau latrine. Acestea erau zidite cu mortar de ciment dePortland, sau din beton cu tencuială impermeabilă. Gropile pentru gunoi şi „gropile pentru pişatul vitelor“ erau prevăzute cu pereţi impermeabili şi cu capace. În oraş, acestea erau făcute la o distanţă de cel puţin 10 metri faţă de fântâni, iar mirosul nu trebuia să „molesteze“ vecinii. Crescătorii de animale erau avertizaţi: „Conducerea pişatului în stradă sau în drum sau într-un jgheab ce duce în stradă sau în drum este oprită“.
Marea întreprindere comunală
O dată cu dezvoltarea oraşului, pe lângă alimentarea cu apă, au apărut şi alte servicii, ca salubritatea, canalizarea, îngrijirea spaţiilor verzi. După război, prin anii ‘50, laBraşovexista o întreprindere comunală, care aduna la un loc toate aceste servicii. Sediul întreprinderii era pe strada 13 Decembrie, înainte de a se muta lângă cinematograful Patria. Astăzi acolo este unitatea militară de vânători de munte. Cu timpul, toate aceste servicii s-au separat.
Strămoşul transportului în comun
În 1925 s-a introdus transportul urban cu autobuze, care aveau 15, maximum 20 de locuri. Majoritatea erau „nişte hodoroage de multe ori fără geamuri şi uşi”. În anii ‘70, transportul în comun s-a separat de celelalte servicii şi a apărut IJTL – Întreprinderea Judeţeană de Transport Local.
Străzile şi trotuarele
Principalele nemulţumiri ale braşovenilor erau legate de gropile din pavaj şi de drumurile înfundate. În timpul iernilor grele, străzile din Şchei şi cele de pe Dealul Cetăţii erau îngropate în zăpadă, iar birjele nu mai puteau să circule. Cea mai precară situaţie o aveau străzile Ţintaşilor (din spatele Cinematografului Astra) şi cele din Dârste, care erau pline de hârtoape. Strada Livada Poştei era considerată prea îngustă, căci nu puteau trece două trăsuri deodată. Din acest motiv, cetăţenii au cedat din terenul lor pentru lărgirea străzii.
Buget pentru asfalt
În anul 1925, prefectul oraşului a cerut primarului un buget special pentru asfaltare. În 1927, pentru a se repara Strada Principele Carol (astăzi Mureşenilor) a fost contactată o firmă dinOradea, care trebuia să refacă trotuarele, în schimbul unei sume de peste un milion de lei. Lucrările de asfaltare au continuat spre Târgul Cailor, Şirul Spitalului, Ştefan cel Mare şi Prundului.
Primele platforme de gunoi
Curăţenia străzilor şi a pieţelor îi nemulţumea adesea pe braşoveni. Gunoaiele apăreau în special din cauza căruţelor şi a târgurilor săptămânale de vite care lăsau gunoaie pe Str. Fabricii. Curăţenia oraşului se făcea uneori manual sau cu „maşini de spălat“, după stropirea cu apă dintr-o cisternă trasă de cai. Colectarea gunoiului de la populaţie se făcea în pubele de tablă care se luau de două ori pe săptămână, cu căruţele. Gunoiul se depozita pe platformele din şoseaua spre Tărlungeni sau spre Ghimbav. Primăria a angajat trei supraveghetori pentru curăţenia oraşului şi câţiva controlori care însoţeau căruţele destinate colectării gunoiului.
Reclamaţii la Primărie
În ciuda numărului de funcţionari ai primăriei care se ocupau de curăţenia oraşului, existau destule reclamaţii. Cele mai dese priveau „neplăcerile şi înjurăturile vizitiilor de la căruţele de gunoi“, de care se temeau şi servitorii şi stăpânii, sau disputele privind aruncarea florilor şi frunzelor în pubele. Ţigănia din Blumăna a stârnit multe controverse în acea vreme. Era „mahalaua ţiganilor, murdară şi rău famată“, unde „vara oamenii dorm în faţa bordeielor, iar muzica răsună până în zori“. În 1927, Consiliul Municipal a decis mutarea ţiganilor la periferia oraşului.
sursa: http://casasfatului.ro
Probleme cu vremea în vremurile trecute
În perioada interbelică, doar 50 de zile dintr-un an erau senine, faţă de 132 de zile ploioase şi 50 de zile de ninsoare. În ianuarie 1942 temperaturile au coborât până la -25 grade Celsius, iar în 10-11 februarie 1929, temperatura a scăzut în oraş la -32 grade Celsius. Din cauza frigului, o familie cu patru membri avea nevoie săptămânal de 100 kg de lemne. În 6 august 1928, un fulger a atins Palatul Justiţiei (actuala clădire a Prefecturii) şi a incendiat o parte a clădirii. La 31 martie 1927, un vânt puternic, iscat la ora 3.00 dimineaţa, a spart sute de geamuri, a acoperit străzile cu ţigle sparte, a rupt copacii şi a distrus vitrinele magazinelor. Chioşcurile din Piaţa Libertăţii (Piaţa Sfatului) au fost smulse cu totul, aruncate la zeci de metri. În perioada 18-21 ianuarie 1923, au fost ninsori abundente, stratul de zăpadă atingând aproape trei metri. În zonele de periferie, străzile au fost înfundate, locuitorii izolaţi şi unii chiar au murit din cauza prăbuşirii acoperişurilor.
Asistența medicală
După Primul Război Mondial a început să crească numărul naşterilor asistate de moaşele profesionale. Deşi medicina făcea tot mai multe progrese, rata mortalităţii infantile era destul de ridicată. Boala care cauza cele mai multe victime, provocând mai multe decese faţă de alte oraşe, era tuberculoza. Acest lucru era apreciat în epocă drept un paradox, căci Braşovul era considerat staţiune de vindecare a afecţiunilor pulmonare. Boli care făceau ravagii în rândul populaţiei erau şi tifosul, febra tifoidă, difteria, tusea convulsivă, pojarul, scarlatina şi dizenteria. Din cauza epidemiilor de tifos, scarlatină şi pojar, de multe ori cursurile şcolare erau suspendate. În 1922, din pricina scarlatinei au fost închise temporar toate şcolile primare, Şcoala Franciscană şi Liceul Şaguna.