Cred că Brașovul a avut mult de pierdut de-a lungul timpului dintr-un motiv aparent banal: lipsa de cooperare între reprezentanții autorităților în interesul cetățenilor, care ar trebui să fie mult peste orice orgoliu politic sau interes de partid sau personal. Cred că, dacă ar fi existat un dialog permanent și deschis între cei care au condus toți acești ani orașele și județul, s-ar fi găsit soluții de realizare mult mai rapidă a aeroportului, a noului spital și a tot ce era și mai este proiect important pentru dezvoltarea viitoare a județului. La fel și a parlamentarilor brașoveni de toate culorile care, atunci când s-au decis diverse subiecte ce priveau concret Brașovul, ar fi trebuit să voteze nu cum le-au cerut șefii de partid, ci conform mandatului primit de la brașovenii care i-au trimis acolo. Cred că a fi brașovean este mult mai important decât a fi pesedist, penelist sau ce culoare reprezinți în Parlament.
Faptul că Sibiul, deși a pornit de la nimic și cu un handicap de timp de un an și jumătate, iar astăzi, pe un proiect identic cu cel propus de Asociația Noului Spital al Brașovului, are un studiu de fezabilitate actualizat, un proiect tehnic, un teren de 20 de hectare și construcția lui este parafată de însuși premierul pentru un proiect ce cuprinde 1309 paturi, în timp ce noi părem să bătem pasul pe loc, ar trebui să ne dea de gândit.
Am avut un proiect inițiat rapid, teren de 6 ha oferit de Primăria Brașov, alte 12 hectare venite de la Institutul Cartofului, am avut susținerea ministrului Sănătății de atunci, Vlad Voiculescu, a apărut ideea de spital regional introdusă în lege și arondarea județelor vecine ca și posibili beneficiari. Cert este că azi, în loc să intrăm în linie dreaptă cu spitalul Brașovului atât de necesar, riscăm să pierdem cele 12 hectare de teren și lucrurile par împotmolite definitiv.
Deși se ocupă de administrarea spitalelor județene, nu am simțit în vreun moment implicarea reprezentanților Consiliului Județean în acest proiect, ca și cum acest Spital nu ar fi trebuit să cumuleze în final toate paturile din sistemul de sănătate brașovean, iar beneficiarii nu ar fi fost cetățenii din întregul județ.
Chiar dacă ceasul al doisprezecelea a fost depășit, o punere de acord între inițiatorii proiectului, autorități și toți cei care pot da o mână de ajutor pentru găsirea unei soluții cred că se impune. Altfel, Noul Spital va fi, dar nu la noi, ci la Sibiu și atât. Noi doar vom fi în aceeași regiune cu el.
Un proiect pierdut?
Admistrația Piețelor Brașov a luat măsuri împotriva vânzătoarei care nu a purtat mască, a fumat la tarabă și a umilit un client
Răspunsul Adminstrației Pietelor Brașov:
„Situaţia neplăcută sesizată de dvs., prin care unui cumpărător îi sunt restrânse drepturile şi faţă de care este adoptată o atitudine ireverenţioasă, este regretabilă, fiind de natură să atragă răspunderea agentului economic în cauză. Instituţia noastră a identificat acest agent, persoana de la vânzare fiind o angajată a acestuia; la sesizarea noastră administratorul societăţii respective a luat măsura înlocuirii angajatei care se face vinovată de aceste fapte; fapta este lipsită de justificare cu atât mai mult cu cât la taraba respectivă exista un cântar electronic.
Legislaţia în vigoare prevede posibilitatea îndepărtării din cadrul pieţei în situaţia săvârşirii unor abateri mai grave ori a repetării unora de o gravitate mai mică. Serviciul nostru a avertizat comerciantul că repetarea faptei, indiferent de angajatul care ar fi implicat, va duce la îndepărtarea temporară din cadrul pieţelor braşovene.
Cu privire la aspectele de legalitate ce fac obiectul întrebărilor dvs precizăm următoarele:
1. Legislaţia în vigoare, la nivel naţional, nu prevede dreptul unui comerciant de a limita cantitatea de marfă vândută în situaţii de natura celei în discuţie; expunerea mărfii este prin ea însăşi o ofertă de vânzare fără condiţii; condiţionarea vânzării reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă, în condiţiile OG nr. 99/2000.
2. Începând cu instituirea stării de urgenţă pe teritoriul naţional instituţia noastră a informat, în scris, în mod repetat şi în acord cu legislaţia naţională, toţi comercianţii din pieţe cu privire la faptul că au obligaţia de a purta mască în condiţiile interacţiunii cu clienţii ori cu alţi comercianţi (ceea ce presupune o distanţă sub 2 m); deşi gradul de conformare la acest imperativ este crescut, situaţia de faţă arată că norma fără sancţiune nu este întotodeauna suficient de clară. Ceea ce hotărârea nr. 18/2020 a CJSU a instituit ca obligaţie începând cu 01 aug (purtarea măştii în pieţele publice, indiferent de circumstanţe) exista şi anterior, în condiţiile de mai sus.
3. Fumatul pe teritoriul României este reglementat de Legea nr. 349/2002, act normativ ce trebuie respectat şi la care nu se poate adăuga în mod arbitrar; platoul pieţei este un loc deschis şi ca atare fumatul este permis; autorităţile locale nu au în competenţă instituirea unor restricţii în acest sens. Interdicţia de a fuma în perimetrul pieţelor vizează doar spaţiile închise (hale). Pentru un răspuns aplicat vom afirma că atitudinea vânzătoarei nu este nelegală, ci neprincipială.
Cu privire la faptele ilegale mai sus amintite dreptul de a aplica sancţiunile specifice aparţine organelor de poliţie (naţională sau locală); ele trebuie să fie deîndată sesizate (şi aceasta este recomandarea noastră către cetăţeni) pentru a interveni eficient în sprijinul cumpărătorului şi pentru a putea aplica sancţiunea odată cu comiterea faptei (aceasta cu atât mai mult cu cât în pieţele braşovene există permanent agenţi de poliţie locală cu misiunea de a veghea la respectarea obligaţiilor legale şi după caz, de a sancţiona conduitele incorecte).
Vă stăm la dispoziţie pentru alte detalii şi vă asigurăm că instituţia noastră depune eforturi continue pentru ca toate actele de comerţ din cadrul pieţelor să fie conform prevederilor legale şi bunelor uzanţe comerciale; atât noi, în limitele competenţelor legale, cât şi poliţia (suntem siguri) vom continua să convingem, să menţinem iar la nevoie să sancţionăm comportamente retrograde, ca cel de faţă“, se arată în răspunsul Admistrației Piețelor Brașov.
Ultima defilare de 23 August din Braşov
„Demonstraţia oamenilor muncii“ într-un dosar
Ultima defilare din Braşov s-a numit „Demonstraţia oamenilor muncii“. Se împlineau 45 de ani de la Revoluţia de Eliberare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperialistă. Scenariul manifestării este consemnat într-un dosar, scăpat ca prin minune de furia revoluţiei. A fost finalizat pe 16 august 1989 de comandamentul care răspundea cu capul de desfăşurarea ca la carte, fără incidente sau greşeli, a uriaşei manifestări-omagiu din regimul Ceauşescu. Documentaţia era întocmită de reprezentanţi de la partid şi funcţionari de la municipiu. După care era vizată de Securitate care mai făcea modificări cu privire la poziţia în tribună a anumitor persoane sau cu ordinea de intrare în scenă a întreprinderilor. Schema şi indicaţiile erau trimise pe linie de sindicat fiecărei unităţi care avea sarcina să mobilizeze şi să instruiască oamenii, să confecţioneze materialele propagandistice. Nomenclaturiştii primeau invitaţie nominală, în tribună. Chiar şi ştabilor li se impunea o disciplină strictă. Pe invitaţie era precizat momentul începerii defilării: ora 8.00, dar şi ora-limită la care trebuiau deja să fie instalaţi în tribună: 7.45.
544 de ştabi în tribuna oficială
Participanţii la defilare se bucurau că au zi liberă. De fapt, numai o jumătate de zi, dimineaţa aşteptau ore în şir în soarele fierbinte pînă le venea rîndul să defileze. După care, se duceau la mici şi bere. Demnitarii însă erau invitaţi la Casa Armatei la „o întîlnire“ organizată de Biroul Comitetului Judeţean de Partid Braşov. Adică o petrecere îmbelşugată, cu alimente interzise sau raţionalizate pentru populaţie. Cine erau aceşti cetăţeni cărora manifestanţii le făceau cu mîna? La ultima defilare din Braşov, s-au instalat la tribuna oficială 151 de comunişti cu funcţie şi alte 393 de cadre de conducere din întreprinderi şi instituţii.
Cîţiva reprezentanţi ai muncitorilor
Tribuna ,,0“
Cea mai pompoasă era însă aşa-zisa tribună 0, rezervată celor mai importanţi nomenclaturişti. Dar nici ei nu aveau voie să se aşeze cum voiau. Dosarul conţine o schemă intitulată „Protocolul pentru tribuna 0“, în care, în funcţie de sensul de deplasare al manifestanţilor (de la Teatrul Dramatic către Casa Armatei), cele 19 nume erau trecute astfel încît locurile centrale să revină comuniştilor cu funcţiile cele mai înalte în partid. Chiar în mijloc, zîmbea poporului Petre Preoteasa, încadrat de Cioboiu Adrian, Cebuc Maria pe de o parte, şi Dăogaru Gheorghe şi Schuster Elena, de cealaltă parte. Restul pînă la 28 stăteau în spatele lor. Scenografia pare gata. Totuşi, membrii comandamentului nu s-au oprit aici cu organizarea defilării. Trebuiau să raporteze la Bucureşti cum au făcut selecţia membrilor din tribuna oficială şi dacă au respectat structura impusă de la centru. Aşa că s-a făcut şi o statistică cu date despre toţi cei 164 de invitaţi în tribună. Aceasta cuprinde: numărul reprezentanţilor pe întreprinderi, poziţia fiecăruia în tribună, muncitor/maistru, intelectual/funcţionar, sex, naţionalitate (română, maghiară, germană), funcţie în PCR, conducere tehnico-administrativă, sindicat, UTC sau FDUS.
74 de metri de comunişti
După ce se stabilea numele fiecărui ştab din tribună, i se repartiza un loc. Se foloseau planşe şi scheme ale construcţiei, de obicei din lemn, amplasată pe actualul Bulevard al Eroilor, peste drum de Facultatea de Litere. Era împărţită în 3 sectoare. În centru, tribuna oficială denumită tribuna 0, avea 20 de metri lungime, iar invitaţii stăteau aliniaţi pe 4 rînduri, dispuse la un metru distanţă între ele, în trepte. În stînga, în tribuna A, nomenclaturiştii stăteau ceva mai înghesuiţi. Între rîndurile lungi de 27 de metri, erau 0,8 şi 0,9 metri. Simetric, tribuna laterală B avea aceleaşi dimensiuni. Tribuna 0 avea o suprafaţă de 40 mp, una laterală, 81 mp. Imaginaţi-vă că tronul pe care stăteau „cei mai iubiţi“ braşoveni avea 74 m lungime şi acoperea 202 mp. Există şi liste cu numele, rîndul, locul şi sectorul în care trebuia să se aşeze şi să facă oamenilor muncii cu mîna fiecare ales al poporului.
Defilare cu viteză de 4 km/oră
Cît despre participanţii la defilare, aceştia aveau de urmat un desfăşurător întocmit cu precizie milimetrică. Astfel, distanţa între coloane trebuia să fie de exact 10 metri, manifestanţii trebuaiu să păstreze 0,7 metri între rînduri şi să se deplaseze cu 4 km/oră. Coloana I era formată din 1.500 de membri ai gărzilor patriotice, 1.000 de PTAP-işti, 1.000 de pionieri, 2.200 de membri ai apărării civile şi 2.000 ai Crucii Roşii. 7.700 de oameni treceau prin faţa tribunei oficiale în 5 minute şi 5 secunde. Coloana a doua era intitulată „Ctitorii ale Epocii Nicolae Ceauşescu“. 1.000 de oameni căţăraţi sau pe lîngă care alegorice decorate cu simboluri ale înfăptuirilor socialiste, defilau în 0,66 minute. Coloana a III-a se numea „Sub soarele lui august slăvim Epoca de Aur“ şi era formată din 12.800 de tineri şi copii cărora le erau rezervate 8,40 minute. Şi acum începeau să defileze oamenii muncii, grupaţi pe întreprinderi. În frunte, Tractorul cu 16.000 de oameni care salutau tribuna în 10,5 minute. Coloana V cuprindea întreprinderi fruntaşe în întrecerea socialistă. ICSITTA avea 1.000 de demonstranţi, iar cei mai puţini, Nivea (15). Universitatea Braşov s-a prezentat cu 600 de persoane, iar inspectoratul Şcolar cu 700. 5.110 braşoveni au defilat prin faţa tribunei oficiale în 3,35 minute.
2.140 de miliţieni i-au păzit pe stegari
În 1989, după revolta anticomunistă din ’87, abia coloana a VI-a era rezervată celor de la Autocamioane ,,Steagu roşu“, muncitori care altădată deschideau defilarea. 17.000 de stegari au defilat rapid prin faţa tribunei, în doar 11,16 minute. Au fost însoţiţi de 2.140 de oameni de ordine, mai mulţi decît cei care supravegheau Tractorul. Celelalte coloane, pînă la a XV-a inclusiv, erau compuse numai din oameni ai muncii din întreprinderi. A XVI-a coloană abia era a intelectualilor şi oamenilor de cultură (9.516): procuratura, notariatul, judecătoria, direcţia sanitară, oficiul farmaceutic, muzeul judeţean, statistica, biblioteca, bănci (BI, BN, BAIA), ADAS, Teatrul Muzical, Teatrul Dramatic, Filarmonica, IIRUC, CEC. Toţi au defilat în 6,24 minute. CFR-ul avea coloana lui, comerţul şi cooperaţia, pe a lor. Coloana XIX se numea „Cîntarea României“. 1.000 de artişti amatori aduceau şi ei mulţumiri partidului şi cîrmaciului, într-o trecere de 66 de secunde. Coloana X aparţinea cluburilor sportive. 2.400 de sportivi braşoveni treceau prin dreptul oficialităţilor, conform programării, în 1,58 minute. Iar ultimii, cei care întotdeauna încheiau defilarea, probabil mai mult strategic, erau oamenii de ordine, coloana XXI.
158.006 demonstranţi, în 106,09 minute
În 1989, au fost aduşi la defilare 1.400 de miliţieni încolonaţi. Plus ceilalţi 16.527 care au însoţit fiecare delegaţie. Total demonstranţi: 158.006. Timp total: 106,09 minute. Nicio secundă în plus. Ceremonia s-a încheiat fix la ora 9,47. O să ziceţi că aceste cifre erau doar pe hîrtie. Că era imposibil să fie respectat orarul chiar aşa, la secundă, cînd e vorba de jumătate din populaţia Braşovului. E cazul să credeţi, totul a fost real, iar ceea ce planificaseră oamenii din primărie şi de la partid s-a petrecut întocmai, într-un scenariu incredibil de amănunţit, care a funcţionat cu o precizie de ceas. Cele 158.000 de suflete au fost manevrate cu dexteritatea cîştigată de organizatorii PCR în ani de parade. A fost însă pentru ultima oară cînd braşovenii s-au mai lăsat dirijaţi. Peste patru luni, deşi au ajuns în centru tot în coloane, au rupt rîndurile comuniştilor. Revoluţia a fost şi ea tot un fel de defilare, cu coloane de muncitori, sloganuri şi pancarte. Poate cea mai mare defilare din istoria oraşului. Fără dosar de organizare Şi, cu siguranţă, mai înflăcărată şi mai sinceră decît toate defilările superorganizate ale vechiului regim.
Facebook caută startup-uri europene de comerț, să le ofere mentorat
Startup-urile IT europene, inclusiv cele din România, care dezvoltă tehnologii pentru domeniul comerțului, se pot înscrie la Facebook Accelerator, un program de cursuri și mentorat organizat de rețeaua social media.
Înscrierile la „Facebook Accelerator: Commerce” se fac AICI, până pe 31 August 2020, ora 11:59:59 PM BST (ora de vară a Marii Britanii), adică 1 septembrie, ora 01:59:59, ora României. La acest „sprint virtual” se pot înscrie startup-uri din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Facebook caută startup-uri care dezvoltă:
- tehnologii ce ajută companiile să își gestioneze invantarul online mai ușor și mai repede,
- soluții care îmbogățesc funcționalitățile cataloagelor online și informațiile care pot fi colectate,
- experiențe de cumpărare care ajută consumatorii să ia decizii de cumpărare mai informat,
- soluții noi și interesante, care stimulează inovația și îmbunătățesc experiențele de cumpărare.
Rețeaua socială spune că, prin programul său, vrea să „ajute orice afacere să vândă online”.
Ce vor obține startup-urile selectate:
- Mentorat – un mentor de la Facebook va oferi îndrumare pentru dezvoltarea produsului și creșterea afacerii.
- Training-uri și workshop-uri Facebook – un program cuprinzător axat pe inovație de produs și dezvoltare de business, în domeniul comerțului.
- Produse și tehnologii Facebook – acestea vor fi puse la dispoziția cursanților și calibrate pentru ei.
- Conexiuni – fondatorii de startup-uri din Europa, Orientul Mijlociu și Africa vor putea lua legătura cu cei asemeni lor, precum și cu experți Facebook din diverse domenii.
Programul „Facebook Accelerator: Commerce” se va întinde pe 12 săptămâni, în perioada octombrie 2020 – februarie 2021. Regulamentul poate fi descărcat de AICI.
Între timp, începând cu 20 august, antreprenorii români, care au magazine online, vor putea urma un curs online gratuit, oferit de gigantul IT american Google, în parteneriat cu Banca Transilvania. Înscrierile la E-Commerce Masterclass by Google se fac AICI.
27 de vagoane cu lemn fără acte, într-un tren de marfă depistat de Garda Forestieră Brașov
În timp ce desfășura un control legat de transportul de materiale lemnoase pe căile ferate române, Garda Forestieră Brașov, împreună cu Biroul Județean de Poliție Transporturi Covasna și cu IPJ Covasna, a identificat, în ultima săptămână a lunii iulie, un tren de marfă compus din 41 vagoane cu destinația finală județul Covasna, dar pentru un număr de 27 vagoane, transportatorul nu a pus la dispoziția organelor de control documentele intracomunitare de transport, în cazul de față scrisoarea de trăsură. ,,În vederea identificării legalității transportului și a speciei materialului lemnos transportat, garnitura de tren a fost descărcată și măsurată în stația de destinație finală, în prezența organelor de control și a reprezentanților societății de destinație. Din verificări și măsurători a reieșit că întreaga cantitate de materiale lemnoase din cele 27 de vagoane, respectiv 1352,22 mc este din specia molid, iar pentru fiecare vagon s-a emis un raport de măsurare cu cantitatea existentă.
Precizăm faptul că, transportul făcea obiectul unui import de materiale lemnoase ce provenea din Cehia. În urma acestei acțiuni, a fost aplicată 1 sancțiune contravențională în cuantum de 15000 lei, iar întreaga cantitate de material lemnos a fost reținută în vederea confiscării și predată în custodie celei mai apropiate structuri silvice,, se arată într-un comunicat al Gărzii Forestiere Brașov
Cum va adapta Tătaru paturile ATI lipsă de la Brașov?
• În Brașov sunt tot doar 15 paturi ATI, iar Spitalul modular ATI pentru pacienți COVID care trebuia să fie finalizat cel târziu în august nu va fi gata nici în septembrie
Ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a anunţat ieri, întrebat dacă este îngrijorat de creşterea numărului de pacienţilor la terapie intensivă , că sunt pregătite şi alte spitale de rezervă care să fie o a treia sau a patra linie care să poată prelua cazurile, ca să nu se producă o aglomerare sau blocare a spitalelor. El a vorbit și despre ,,adaptarea“ paturilor ATI din Brașov. „Rămânem în continuare precauţi, rămânem în continuare în acelaşi registru, în adaptarea paturilor de terapie intensivă în diferite unităţi spitaliceşti. Adaptăm unităţile spitaliceşti din judeţele care au un număr crescut de cazuri şi aici ne referim la Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Braşov, Galaţi şi Municipiul Bucureşti, dar în acelaşi timp pregătim şi centre zonale unde pot fi preluaţi pacienţi de terapie intensivă care nu mai au loc în aceste judeţe”, a declarat Nelu Tătaru. El a precizat că nu ne putem baza doar pe spitalele de rezervă care sunt în pregătire pentru a fi preluaţi aceşti pacienţi şi a îndemnat, din nou, oamenii să respecte regulile de protecţie. La Brașov, în ciuda promisiunilor făcute de autoritățile locale, există doar 15 paturi ATI, aceleași 15 de la începutul pandemiei. Spitalul modular ATI pentru pacienți COVID, care trebuia să fie finalizat cel târziu în august, nu va fi gata nici în septembrie, și nu există pregătită nici aparatura necesară pentru a fi dotat. În acest moment, toate paturile ATI sunt ocupate, iar doi pacienți în stare gravă au fost transferați duminică seara la Cluj.
434 de pacienți cu COVID internați în spitalele brașovene
Numărul pacienților cu COVID-19 internați în spitalele din Brașov a ajuns ieri la 434, față de 426, câți erau cu o zi înainte. Acestora li se adaugă încă 243 de persoane care au fost testate pozitiv, însă se află la domiciliu, după ce au consimțit să se autoizoleze, de acest punct de vedere nefiind nicio modificară față de zilele anterioare. De asemenea, în prezent 622 de persoane sunt în carantină după ce s-au întors din zone cu risc de infecție sau au intrat în contact cu persoane confirmate cu infecția. În Brașov, ieri au fost înregistrate 30 de cazuri noi de infecție cu SARS-COV2, astfel că de la începutul perioadei pandemice, numărul bolnavilor cu COVID-19 a ajuns la 3.227. Dintre aceștia, potrivit celor mai recente date prezentate de Direcția de Sănătate Publică Brașov, 2000 au fost declarați vindecați. Din păcate, până acum, 118 pacienți infectați cu noul coronavirus au murit.
La Brașov, în continuare, sunt doar 15 paturi ATI pentru pacienții aflați în stare gravă, și nu mai este niciunul liber. Potrivit unei informări din Cluj, doi pacienți intubați de la Brașov au fost transferați duminică seara la Cluj.
Brașovul s-ar putea înfrăți cu orașul Sejong din Coreea de Sud
• Propunerea de a alege Brașovul pentru acest parteneriat a venit, potrivit actualului ambasador al Republicii Coreea, tot de la un diplomat coreean care a activat în România
Brașovul s-ar putea înfrăți cu capitala administrativă a Coreei de Sud, orașul Sejong. Excelența Sa Kim Yong Ho, ambasadorul Republicii Coreea la București, a avut ieri o întrevedere cu primarul George Scripcaru și viceprimarul Costel Mihai, pentru a stabili etapele încheierii unui protocol de colaborare între cele două orașe.
Propunerea a venit din partea unui diplomat coreean
Propunerea de a alege Brașovul pentru acest parteneriat a venit, potrivit actualului ambasador al Republicii Coreea, tot de la un diplomat coreean care a activat în România, iar demersurile au fost începute de către cele două ambasade. Municipiul Brașov a primit și o scrisoare oficială din partea orașului Sejong, iar astăzi, oficialul coreean a fost prezent la Brașov pentru a se asigura că există un acord de principiu din partea municipalității brașovene. „Domnul Ambasador al Coreei de Sud, Kim Yong Ho, ne-a făcut astăzi o vizită pentru a discuta detalii legate de un parteneriat între Municipiul Brașov și viitoarea capitală administrativă a Coreei de Sud, orașul Sejong. Este un lucru îmbucurător, pentru că deși suntem la o distanță foarte mare, putem dezvolta parteneriate benefice pentru ambele părți. Am primit o scrisoare și de la ambasadorul nostru în Coreea de Sud, care ne-a adus la cunoștință această propunere, azi am mai făcut un pas important, ne-am dat acordul de principiu referitor la această propunere, ambele ambasade au fost informate despre deschiderea noastră și despre dialogul dintre noi, noi urmează să facem pașii procedurali, respectiv să informăm Ministerul de Externe al României și Consiliul Local și să semnăm cât de curând un parteneriat. Cred că este important să subliniez că această localitate este practic capitala administrativă a Coreei de Sud și pentru noi contează foarte mult acest lucru. Este vorba despre o înfrățire, procedurile spun că primul pas este de a ne pune de acord din punctul de vedere al deciziei, să informăm Ministerul de Externe, să ne punem de acord asupra unui protocol și să facem toate pregătirile, Consiliul Local trebuie să ia o decizie în baza detaliilor pe care le vom pune la dispoziția consilierilor locali și sper ca într-o lună-două să materializăm aceste demers“, a declarat primarul George Scripcaru.
Sejong, un oraş construit special pentru a fi capitală administrativă
Potrivit Excelenței Sale Kim Yong Ho, Sejong City este un oraș nou, pentru că și-a primit „certificatul de naștere“ în 2012, însă a fost construit special în scopul de a deveni capitala administrativă a republicii Coreea. Menit să rezolve problema aglomerării urbane Seul, care are peste 12 milioane de locuitori, și pentru a echilibra dezvoltarea Coreei de Sud, orașul reunește deja sediile a 43 de agenții guvernamentale și a 15 institute naționale de cercetare, și reunește deja peste 90% din administrația centrală Republicii Coreea, care a fost relocată deja acolo. În acest moment, statutul de capitală adminstrativă nu este încă oficial, însă se fac demersuri legislative în acest sens. Ambasadorul Coreei de Sud a mai remarcat că fiind un oraș nou, este deja un oraș care se integrează în tehnologiile „smart-city“, preocupare care există și la nivelul municipalității brașovene, astfel că acest domeniu ar putea fi unul dintre subiectele colaborării dintre cele două orașe. În plus, orașul coreean este asemănător Brașovului ca populație, adică tot aproximativ 300.000 de locuitori. Turismul, domeniul cultural și mai ales relațiile economice sunt de asemenea subiecte de interes pentru ambele părți, cu atât mai mult cu cât există deja o firmă coreeană în Brașov, iar interesul sud-coreenilor pentru investiții în România este foarte mare.
Într-o lună, mountain-bikerii vor putea coborî din Postăvarul în Brașov
Lucrările la primul traseu de mountain-bike din Postăvarul, în cadrul proiectului derulat de Asociația Club Sportiv NH Bike și Primăria Brașov, sunt în grafic, iar reprezentanții firmei care execută lucrările spun că, în maxim o lună, acest segment de traseu va fi conectat cu traseul de pe Drumul Crucur, astfel că practicanții de mountain-bike vor putea coborî cu bicicletele din Postăvarul până în Brașov. Acest proiect prevede amenajarea a trei trasee în masivul Postăvarul, care sunt amplasate între liziera pădurii și instalațiile de producere a zăpezii artificiale.
„Cei peste 20 de kilometri de trasee de pe acest munte vor fi printre cele mai interesante zone de bike“
Inițiatorul acestui proiect, Bogdan Micu, președintele NH Bike, spune că traseul va fi deschis publicului în maximum o lună. ,,Proiectul a început în forță în primăvara acestui an, pentru că anul trecut nu am putut lucra decât două săptămâni, și deși a plouat foarte mult, am reușit să facem jumătate din primul traseu. Vestea cea bună este că vom reuși să îi dăm drumul în maxim o lună și îl vom lega cu traseul de pe Crucur. Astfel, bikerii vor putea să coboare până în oraș. În acest moment lucrăm pe traseele amenajate de NH Bike și așteptăm cu nerăbdare ca primăria să înceapă celălalt proiect, care este mult mai mare decât acesta. Sunt convins că atunci când ambele proiecte vor fi gata, cei peste 20 de kilometri de trasee de pe acest munte vor fi printre cele mai interesante zone de bike, nu doar din România, ci chiar și din Europa de Est, iar eu cred că acest munte va deveni, în câțiva ani, cel mai mare centru de bike din această zonă a Europei”. Lucrările sunt executate de către o firmă specializată în realizarea de trasee de mounain-bike, Trial Bros.
A doua etapă este în licitație
,,Lucrările sunt destul de avansate, avem o echipă de specialiști, care lucrează aici zi de zi. Aceasta este o primă etapă, cea de a doua (celelalte trei trasee din proiectul realizat de Primăria Brașov, n.n.) este în faza de licitație. Sperăm să depășim această etapă în maxim 2-3 săptămâni și să avem contractat proiectul și pentru amenajarea celorlalte trei trasee“, a declarat George Scripcaru, primarul Municipiului Braşov.
Autogara va avea gazon pe acoperiș
• Terminalul de transport public auto de la Gara Braşov va fi prima clădire cu „terasă verde” care se construiește în oraș
Primăria Braşov a lansat procedura de achiziție publică pentru proiectarea terminalului de transport public auto de la Gara Braşov. Contractul scos la licitaţie are o valoare de 457.629 lei, fără TVA, iar ofertele sunt aşteptate până la data de 10 august. Consultantul stabilit în urma acestei proceduri va avea obligația de a elabora proiectul tehnic, apoi, în perioada realizării investiției să asigure asistență dar și să răspundă clarificărilor solicitate de autoritatea de management prin care se acordă finanțarea europeană. Terminalul va deservi 12 linii de transport în comun, dintre care 7 pentru autobuze cu lungimea de maxim 13 metri, 3 pentru autobuze articulate (de 18 m) și alte două pentru autobuze electrice cu lungimea de maxi 13 metri. De asemenea, consultantul va trebui să reamenajeze peronul pentru troleibuze de pe Bulevardul Gării (care deservește în acest moment linia 8: Saturn – Rulmentul), dar și să reamenajeze spațiile verzi. La acest terminal vor mai fi amenajate 7 locuri de parcare pentru mașinile deținute de persoane cu dizabilități. Noul terminal va avea o sală de așteptare cu două intrări, patru case de bilete, ghișee de informații, patru birouri, grupuri sanitare separate, pentru angajați și călători, precum și un spațiu tehnic. Clădirea în care va funcționa terminalul va avea și acoperiș înierbat, fiind prima clădire cu „terasă verde” care se construiește la Brașov. Pentru punerea în aplicare a acestui proiect, Municipalitatea a obţinut o finanţare din fonduri europene. Investiția este estimată la 14.345.209 lei cu tot cu TVA, iar perioada de implementare a proiectului este de 24 de luni.
Sala Polivalentă va fi construită cu bani de la Guvern
• Proiectul polivalentei de la Bartolomeu se află pe lista-sinteză a Companiei Naționale de Investiții
Proiectul de construire a Sălii Polivalente a fost inclus în lista proiectelor pe care Compania Națională de Investiții le poate finanța. Astfel, Prin Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Publice a fost aprobată includerea obiectivului de investiții ,,Complex multifuncțional – Sala polivalentă, municipiul Brașov, județul Brașov” în Lista sinteză a subprogramului ,,Săli de sport” al C.N.I.
„Ar însemna o scădere a presiunii pe bugetul local”
Proiectul sălii polivalente de la Braşov se află pe lista-sinteză a CNI, spune primarul şi urmează acum ca Guvernul să emită hotărârea prin care aprobă investiţiile asumate de Companie. „Zilele trecute am primit vestea că ministrul dezvoltării, Ion Ștefan, a aprobat Ordinul prin care Sala Polivalentă a fost inclusă în lista-sinteză a CNI. Este un pas foarte important pentru demararea lucrărilor la această investiție, pentru că dacă nu ești pe această listă, nu poți face pașii procedurali pe mai departe. Urmează o hotărâre de guvern care să aprobe investițiile Companiei Naționale, pe baza acestei liste, iar acest obiectiv foarte important pentru Brașov să fie finanțat. Este o valoare foarte mare, care, dacă va fi suportată de Compania Națională de Investiții, va însemna o scădere a presiunii pe bugetul local foarte importantă. Vorbim aici despre realizarea unui întreg complex și nu doar de construirea unei săli de sport. Sala va fi multifuncțională – pe lângă competițiile sportive de mare anvergură, va permite și organizarea de evenimente – iar zona din jurul sălii va deveni un parc, în care brașovenii și turiștii se pot relaxa sau își pot petrece timpul în mod activ“, a declarat primarul George Scripcaru.
Valoare estimată la peste 355 milioane lei, cu amenajarea zonei din jur
Conform documentației întocmite de către SC Dico&Țigănaș – birou de proiectare SRL, capacitatea Sălii Polivalente de la Bartolomeu va fi de 11.211 locuri, din care 10.059 locuri în sala principală şi 1.152 locuri în sala secundară, de antrenament. Suprafața de teren pusă la dispoziţia acestui obiectiv, ce include construcția și zonele adiacente este de 148.210 mp. Valoarea acestei investiţii, inclusiv cu amenajarea zonei din jur, este estimată la 355,3 milioane de lei. Pentru această investiţie, administraţia locală a emis deja autoritaţia de construire autorizația de construire cu nr. 189/2020, a recepționat proiectul tehnic pentru edificarea construcției, iar după aprobarea în Guvern a investiției, se va putea lansa licitația de lucrări.
