Rata de infectare cu COVID a sărit din nou în municipiul Brașov peste 9 îmbolnăviri la mia de locuitori. Doar orașul Ghimbav mai are o incidență peste 9, cea mai mare din judeșul Brașov, de 9,50/1000. Restul localităților au, cu excepția Sânpetru(8,59/1000), rate de infectare de 7 si mai puțin.
În județul Brașov, rata de transmitere cu CPVID-19 este din nou în ușoară creștere, fiind azi 6,44 la 6,68 cazuri la mia de locuitori
În total, în ultimele 14 zile, în Brașov au fost depistate 4.438 de cazuri, dintre care 91 în cadrul unor focare.
Rata de infectare sare din nou peste 9 în municipiul Brașov. A crescut ușor și în județ
169 de noi cazuri COVID la Brașov, 8134 în țară
169 de noi cazuri COVID au fost raportate în ultimele 24 de ore în județul Brașov, unde rata de transmitere a coronavirusului a scăzut la 6,44 cazuri la mia de locuitori. În țară au fost raportate 8134 de noi cazuri, 161 de morți și 1249 de internați la ATI, la 33.021 teste efectuate. 10 pacienți infectați cu COVID-19 au murit fără să prezinte comorbidități.
BULETIN DE PRESĂ 28 noiembrie 2020, ora 13.00
Până astăzi, 28 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 465.982 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 335.764 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 8.134 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența înregistrată la 14 zile
1. Alba 9783 121 5,35
2. Arad 11066 193 5,33
3. Argeș 13288 304 4,78
4. Bacău 12801 166 2,78
5. Bihor 13787 153 4,59
6. Bistrița-Năsăud 5737 51 3,56
7. Botoșani 6018 159 2,58
8. Brașov 18618 169 6,44
9. Brăila 5548 222 3,29
10. Buzău 6431 77 2,42
11. Caraș-Severin 4734 91 2,92
12. Călărași 4206 95 3,28
13. Cluj 21356 402 6,51
14. Constanța 16700 573 7,54
15. Covasna 4110 49 3,05
16. Dâmbovița 11221 167 3,58
17. Dolj 11905 198 2,99
18. Galați 10125 275 3,21
19. Giurgiu 4003 66 2,76
20. Gorj 4290 59 1,43
21. Harghita 4624 43 1,52
22. Hunedoara 8660 114 3,84
23. Ialomița 4497 66 3,65
24. Iași 19663 409 3,26
25. Ilfov 14991 418 3,91
26. Maramureș 8454 104 2,8
27. Mehedinți 3904 55 3,04
28. Mureș 11875 168 4,01
29. Neamț 9229 69 2,11
30. Olt 7166 142 1,75
31. Prahova 18766 262 4,25
32. Satu Mare 5412 71 4,37
33. Sălaj 5484 43 3,49
34. Sibiu 13753 252 7,37
35. Suceava 13012 109 2,12
36. Teleorman 5508 93 2,65
37. Timiș 18783 278 4,92
38. Tulcea 3591 160 4,22
39. Vaslui 7591 97 2,24
40. Vâlcea 7846 94 2,88
41. Vrancea 5316 48 1,67
42. Mun. București 66131 1159 6,61
43. Cazuri noi nealocate pe județe 5999* 290
TOTAL 465.982 8.134
*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.298 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. Crt. JUDEȚ Probe pozitive la retestare
1 ALBA 22
2 ARAD 42
3 ARGEŞ 45
4 BACĂU 27
5 BIHOR 19
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 8
7 BOTOŞANI 17
8 BRĂILA 45
9 BRAŞOV 40
10 BUZĂU 15
11 CĂLĂRAŞI 11
12 CARAŞ-SEVERIN 11
13 CLUJ 32
14 CONSTANŢA 48
15 COVASNA 12
16 DÂMBOVIŢA 23
17 DIN STRAINATATE 2
18 DOLJ 15
19 GALAŢI 45
20 GIURGIU 21
21 GORJ 19
22 HARGHITA 19
23 HUNEDOARA 27
24 IALOMIŢA 14
25 IAŞI 67
26 ILFOV 56
27 MARAMUREŞ 12
28 MEHEDINŢI 14
29 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 180
30 MUREŞ 44
31 NEAMŢ 24
32 OLT 37
33 PRAHOVA 52
34 SĂLAJ 11
35 SATU MARE 28
36 SIBIU 44
37 SUCEAVA 40
38 TELEORMAN 36
39 TIMIŞ 44
40 TULCEA 2
41 VÂLCEA 5
42 VASLUI 17
43 VRANCEA 6
TOTAL 1298
Până astăzi, 11.045 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 27.11.2020 (10:00) – 28.11.2020 (10:00) au fost raportate 161 de decese (94 bărbați și 67 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.
Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 de ani, 16 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 40 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 56 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 47 decese la categoria de peste 80 de ani. 151 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 10 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități. În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.040. Dintre acestea, 1.249 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.081.557 de teste. Dintre acestea, 33.021 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 20.669 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.352 la cerere.Pe teritoriul României, 46.389 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.952 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 70.150 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 62 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.859 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 618 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 27 noiembrie a.c., 6.182 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 950.700 de lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 8 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.
Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.
Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.914 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.936 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.056 în Germania, 167 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 11 în Republica Moldova și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia și Egipt. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 127 de cetățeni români aflați în străinătate, 32 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.
Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.
Rata de infectare cu COVID-19 în Brașov s-a mai domolit: sub 9, în municipiul Brașov, 6,44 de cazuri la mia de locuitori în județ
Rata de infectare cu COVID-19 în Brașov s-a mai domolit un pic. În județ, rata de transmitere a scăzut la 6,44 de cazuri la mia de locuitori. În municipiul Brașov, incidența a scăzut sub 9 îmbolnăviri la mia de locuitori. Incidențe încă mari au fost raportate în Ghimbav – 9,11/1000 și Sânpetru – 9,00/1000. În Săcele, rata de transmitere a scăzut la 7,24/1000. Iar În Predeal, rata de infecatre a scăzut spectaculos la numai 3,03 după acum câteva zile sărise șa aproape 12 cazuri la mie
În ultimele 14 zile, potrivit datelor comunicate de DSP, în județul Brașov au fost depistați 4.283 de bolnavi, din care 91 în cadrul unor focare.
Olimpia CSU Brașov, start perfect în LNBF
În prima etapă a LNBF, Olimpia CSU Brașov s-a impus, vineri seara, la Sfântu Gheorghe, în meciul cu KSE Târgu Secuiesc, scor 77-66. ”A fost un meci disputat în care, cu excepția primelor minute, echipa noastră a fost mereu la conducere iar la pauza mare am avut un avantaj pe tabela de marcaj de 15 puncte (38-23)”, notează pagina de facebook a clubului brașovean. În meciul cu KSE Tg. Secuiesc pentru Olimpia au marcat: Pesovic – 28 p, 14 recuperări și 6 asisst-uri (double – double), Corda – 20 p, 1 recuperare și 4 asisst – uri, Crăciun – 14 p, 11 recuperări și 3 asisst – uri (double – double), Dickey – 8 p, 6 recuperări și 2 asisst-uri, Nan – 3 pcte și 1 asisst, Amira – 2 p și 1 asisst, Frîncu – 2 p, Dumitru – 2 recuperări și 1 asisst, Ciciovan – 1 recuperare și 1 asisst, David – 1 asisst. Următorul meci al echipei antrenate de Dan Calancea este programat, în această seară, de la ora 19:00, cu campioana României, Sepsi SIC Sfântu Gheorghe. Meciul se va disputa la Sf. Gheorghe, în Sepsi Arena.
Volei. Divizia 1 (m). CSU Brașov, învinsă clar de Unirea Dej / Duminică, meci de totul sau nimic cu UV Timișoara
Voleibaliștii de la CSU Brașov au pierdut primul meci din turneul 3 al Diviziei A1. În primul meci al turneului de la Brașov, Unirea Dej s-a impus, vineri seara, la Sala Sporturilor, cu scorul de 3-0 (25-15, 25-16, 25-16). CSU Brașov, echipă rămasă fără antrenor după primele două turnee ale Diviziei A1 a fost victimă sigură în acest meci. Brașovenii sunt pe ultimul loc în clasament cu patru înfrângeri și fără niciun set câștigat. Astăzi, tot la Brașov, Unirea Dej se va duela la Sala Sporturilor, de la ora 16.00, cu UV Timișoara. Duminică, de la ora 12.00, brașovenii vor forța prima victorie a sezonului în meciul cu UV Timișoara.
Alianța USR-PLUS – PNL s-a înecat azi pe drumul Gorița. La prima decizie importantă din CL Brașov, PNL s-a dat de partea PSD.
Alianța dintre USR-PLUS și PNL s-a înecat azi pe drumul atât de controversat al Goriței. Practic, în ședința Consiliului Local de azi, PNL, prin abținere, și cu voturile date de PSD, au asigurat continuarea proiectului Drumului Forestier Gorița.
Drumul forestier Gorița, în lungime de 11,003 km, proiectat să treacă prin păduri încadrate la categoria 1.4 a (păduri parc) presupune extragerea a 8000 arbori, având o lățime de 3,5 m (față de 2m, lățimea maximă a drumurilor permise în pădurile încadrate în această categorie, prin Ordinul 766/2018). Împotriva acestui proiect există o petiție semnată 15.000 de oameni, susținută de proteste de stradă, prin care brașovenii cereau stoparea acestui proiect, suspendat în instanță de Tribunalul Brașov în data de 19.12.2019, în urma acțiunii USR și a asociațiilor România Civică și Brașovul Pedalează. Consilierii PNL au susținut, prin ,,abținere” continuarea proiectului Gorița, încălcând în același timp și acordul cu USR-PLUS pe care chiar șefii liberalilor l-au clamat. Ba chiar, însuși Ludovic Orban a cerut după alegerile locale ca PNL să nu se alieze în nicio situație cu PSD.
,,Considerăm că, prin votul de azi, PNL nu și-a respectat acordul de parteneriat la nivel local. Vom propune din nou, în următoarea ședință a Consiliului Local, renunțarea la proiect și invităm PNL la respectarea principiilor și a programului politic agreat”, spun reprezentanții USR_PLUS din Consiliul Local Brașov.
Ei au explicat printr-o postare pe facebook că, Hotărârea Consiliului Local Brașov, respinsă azi prin coalizarea PNL cu PSD, avea în vedere revocarea parțială a HCL 154/2017, 178/2017, 312/2019 și 441/2019, în sensul eliminării din obiectul proiectului a construirii drumului forestier nou (Gorița) și limitarea acestuia la reabilitarea drumurilor forestiere existente.
Demersul în instanță de anulare a proiectului, pornit în ianuarie 2020 de Partidul Uniunea Salvați România, își urmează cursul, având următorul termen de judecată în 16 februarie 2021.
Proiectul este doar suspendat
Proiectul de realizarea a mai multor amenajări forestiere printre care şi contestatul drum Goriţa a fost suspendat printr-o ordonanţă preşedinţială a Tribunalului Braşov anul trecut în luna decembrie. Mai exact, cele trei hotărâri de Consiliu Local prin care s-a aprobat investiţia pentru proiectul Goriţa au fost suspendate până când instanţa va soluţiona pe fond contestaţia depusă de USR Braşov, împreună cu Asociaţia România Civică şi Asociaţia Braşovul Pedalează, pentru anularea proiectului. De altfel, această ordonanţă a venit după ce şi fostul Consiliul Local Braşov a anunţat, luna noiembrie 2019, suspendarea aplicării celor trei hotărâri, până la reanalizarea situaţiei, astfel că hotărârile nu au produs până acum efecte.
Coliban avertiza anul trecut despre pericolul proiectului Gorița
Pe atunci senator, primarul Allen Coliban, şi-a reargumentat toamna trecută poziţia faţă de proiectul Goriţa, și printr-o lungă postare pe facebook. „Pentru amenajarea drumului vor fi tăiaţi arbori cu vârste între 130 şi 170 de ani. Nu avem nevoie de acest drum forestier auto. El se suprapune pe porţiuni ample peste trasee turistice existente, foarte apreciate de către iubitorii de natură. Nu este vorba doar de o intervenţie brutală asupra acestor trasee, ce vor fi distruse, ci şi de impactul pe care acest drum îl va avea asupra biodiversităţii – lucru care, în mod ciudat, nu a fost considerat oportun a fi studiat de către autorităţile de mediu. În condiţiile în care Primăria a promis şcheienilor studii de torenţi şi soluţii pentru mâlul care inundă zona veche a oraşului la orice ploaie mai serioasă, acest proiect nu face decât să agraveze problemele actuale. 8.000 de arbori. 15 ha de pădure. Adică 500 de camioane sau 23 de stadioane de fotbal“, a avertiza și atunci Coliban, asupra pericolului proiectului Gorița.
Ce spuneau susţinătorii ,,Stop defrişărilor de pe Tâmpa“
O petiţie, prin care li se cerea autorităților să nu defrişeze nici un arbore din zona aflată între Tâmpa şi Masivul Postăvarul, unde Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt vrea să amenajeze un drum forestier, a fost lansată pe internet anul trecut, fiind semnată în final de peste 15.000 de persoane. „…Administraţia locală permite realizarea unui drum forestier pe Tâmpa. Noul drum ar urma să fie lung de 11 km şi vor fi tăiaţi 8.000 de arbori. Dan Olteanu, directorul RLPK, spune că drumul acesta ar putea fi un «Transfăgărăşan de Braşov . De ce ar avea nevoie Braşovul de aşa ceva? Particularitatea Braşovului este tocmai această îmbinare dintre ţesutul urban şi mediul natural, iar pădurea a fost folosită ca loc de plimbări, recreere şi în ultimii 20-25 de ani şi de biciclişti.
Traseele şi potecile sunt deosebit de frumoase, care te scot în diferite poieniţe unde se poate poposi şi unde fiecare ne bucurăm de natură şi de aerul de munte. De ce vrem să pierdem lucrurile acestea? Pentru că avem o administraţie care face orice vrea sub pretextul «dezvoltării Braşovului», dar evită să-i întrebe pe oameni ce-şi doresc”, a scris la vremea aceaa braşoveanul, Mihai Tatu, pe pagina de Facebook „Stop poluării din Braşov! Vrem aer curat”.
„Ieşim în stradă pentru a cere protecţia strictă a pădurilor primare şi seculare“
Aproape o mie de braşoveni şi activişti s-au adunat în 4 noiembrie anul trecut în faţa Primăriei Braşov şi au pornit într-un marş prin centrul oraşului, pe traseul Str. Republicii – Piaţa Sfatului – Str. George Bariţiu – Parc Andrei Şaguna – Str. Băilor – Piaţa Unirii – şi din nou Primărie.
Asociaţia Pro Schei, unul din organizatorii marşului, s-a alăturat mişcării organizaţiilor Greenpeace, Agent Green şi Declic, care au organizat la rândul lor un amplu protest în Bucureşti şi alte câteva oraşe din ţară faţă de intervenţiile criminale asupra pădurilor din România. Marşul pentru Salvarea pădurilor de la Braşov era un protest faţă de defrişări, dar în primul rând pentru stoparea proiectului de amenajare a drumului forestier Goriţa, proiect suspendat de CL, dar nu anulat. „În solidaritate cu Marşul pentru Păduri de la Bucureşti în acelaşi timp, ieşim în stradă pentru a cere protecţia strictă a pădurilor primare şi seculare din România, oprirea drumului forestier Goriţa şi protecţia pădurilor din oraşul Braşov. Cerem modernizarea imediată a Sistemului automat de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL) şi a aplicaţiei pentru cetăţeni Inspectorul Pădurii”, au menţionat organizatorii marşului de la Braşov în motivaţia acţiunii. Printre revendicări se afla şi stoparea proiectului de amenajare a drumului forestier Goriţa, pentru care au fost accesate fonduri europene de către fosta administraţie municipală Braşov.
Ce modificări la Regulamentul de parcare au fost adoptate astăzi de Consiliul Local Brașov
Consiliul local a avut astăzi pe ordinea de zi modificarea noului regulament de parcare, adoptat în 2017 și intrat în vigoare din 13 noiembrie 2020. Principalele modificări sunt următoarele:
În parcările publice cu plată exploatate direct, prin delegare de gestiune sau prin concesionare, staţionarea autovehiculelor este permisă numai prin plata tarifului de parcare, care se aplică pentru intervalul orar 8:00 – 20:00, de luni până sâmbătă inclusiv (in vechiul regulament era de luni până duminică, 24h/24h)
A fost redefinită noțiunea de riveran. Până acum, riveranii erau persoanele fizice cu domiciliul în dreptul parcării. De astăzi încolo, abonamentul tip riveran se eliberează persoanelor fizice care au domiciliul sau reședința în zona parcării. Deținătorii abonamentului tip riveran vor putea parca în orice loc disponibil, pe o rază de 200m, cu condiția ca locul de parcare să se afle în aceeași zonă de tarifare.
Aceasta interdictie a fost abrogata: ,,Nu se vor elibera abonamente de tip riveran persoanelor fizice şi juridice care sunt proprietare de apartamente în imobilele de locuinţe colective sau individuale în a căror autorizaţie de construire s-a prevăzut executarea de locuri de parcare în incinta parcelei sau a construcţiei ce a făcut obiectul autorizării.”
A fost modificata si lista documentelor pe care solicitantul trebuie să le prezinte pentru a beneficia de abonament de riveran.
Prevederea regulamentului din 2017: ,,La cererea de eliberare a abonamentului tip riveran solicitantul va anexa următoarele: – copie simplă după actul de identitate pentru identificarea domiciliului, – copie după certificatul de Înmatriculare al autoturismului din care să rezulte că proprietar sau utilizator este solicitantul abonamentului tip riveran a fost modificată astfel:
La cererea de eliberare a abonamentului tip riveran solicitantul va anexa
următoarele:
– pentru identificarea domiciliului, unul dintre următoarele: copie simplă după actul de identitate, viză de reședință (flotant), contract de închiriere sau de comodat cu dată certă (în aceste ultime două cazuri, sunt exceptate de la data certă contractele de închiriere sau comodat încheiate cu rude de gradul I).
– pentru identificarea proprietarului sau utilizatorului, unul dintre următoarele documente: copie după certificatul de înmatriculare al autoturismului din care să rezulte că proprietar sau utilizator este solicitantul abonamentului tip riveran, sau documente privind dreptul de folosință (utilizare) a autovehiculului (contract de leasing, act de donație, act de moștenire, contract de închiriere sau de comodat cu dată certă. În aceste ultime două cazuri, sunt exceptate de la data certă contractele de închiriere sau comodat încheiate cu rude de gradul I), sau împuternicire din partea proprietarului pentru utilizarea autoturismului de serviciu.
La primirea abonamentului, beneficiarului i se va comunica o hartă/ listă a străzilor aferente zonelor de tarifare.
Prevederea ,,În Centrul Istoric acest tip de abonament (tip riveran, n.n.) se eliberează pentru persoanele fizice domiciliate în această zonă, proprietare de autoturism înmatriculat la adresa de domiciliu, care nu au posibilităţi de parcare în curte” a fost abrogată.
Reamintim că noul regulament nu aduce modificări situației cetățenilor care dețin și plătesc, în prezent, abonamente în parcările de reședință.
Dan Calancea, un optimist incurabil: „Hai Brașov“
Autor: Adi MARICA
La dezbaterea online organizată de primarul Allen Coliban cu reprezentanții structurilor sportive din Brașov, Dan Calancea, antrenorul echipei de baschet feminin, Olimpia CSU Brașov, a ieșit în față cu o situație umilitoare cu care s-a confruntat în ultimii ani. „Au fost multe umilințe în ultimii ani de care am avut parte cu pozițiile de antrenament la Sala Sporturilor“, și-a spus oful cunoscutul tehnician care de ani de zile ține în viață baschetul la Brașov. Și are perfectă dreptate. Olimpia CSU Brașov joacă în Liga Națională de baschet feminin cu rezultate bune, dar accesul la antrenamente este unul preferențial.„Nu ar trebui sa existe tratament preferențial și ar trebui sa existe criterii de prioritizare„ ne-a spus primarul la dezbaterea online. Dacă urmează să fie așa , consider că Olimpia CSU Brașov este capabilă ca în doi, trei ani să aduca orașului nostru locul care lipsește în fotografie, un titlu național pe care la jocurile de echipă de sală Brașovul îl merită. Astăzi începem în Liga Națională un nou sezon în care siguranța sanitară va fi în detrimentul performanței sportive, un sezon în care ne prezentăm cu un lot format din 15 sportive, zece dintre ele U20, mai mult 7 dintre ele sunt brașovence, eleve de 15, 16 ani sau studente la Universitatea Transilvania. Cred că acest aspect este unic în sporturile de echipa din România. Jucătoarele noastre străine vor sublinia ca în fiecare an frumusețea orașului nostru și a oamenilor de aici în presa americană sau din alte țari. Mulțumim Consiliului Județean pentru încredere și susținere“, este postarea lui Calancea pe contul său de facebook.
În final are și un mesaj mai mult decât optimist. „Este un sezon de tranziție în încercarea de a aduce un titlu de campioană pentru BRAȘOV. HAI BRAȘOV!“. Dan Calancea are peste 25 de ani ca antrenor în baschetul brașovean, atât la masculin cât și la feminin. Deși a avut oferte tentante de a antrena, atât în țară cât și în străinătate, Calancea a rămas aici, la Brașov, în speranța că va aduce un titlu național. Astăzi, Olimpia CSU Brașov joacă la Sf. Gheorghe, cu KSE Tg. Secuiesc, în primul meci al sezonului LNBF.
428 de noi cazuri la Brașov, dar incidența în județ scade puțin sub 7 îmbolnăviri la mia de locuitori
428 de noi cazuri au fost raportate la Brașov în ultimele 24 de ore, dar incidența în județ scade puțin sub 7 îmbolnăviri la mia de locuitori.
8499 de cazuri noi de Covid din 36.649 de teste prelucrate și 172 de decese au fost înregistrate în România în ultimele 24 de ore. Numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.157, dintre care 1226 sunt internate la Terapie Intensivă.
Buletinul de presă:
Până astăzi, 27 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 457.848 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 326.657 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 8.499 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența înregistrată la 14 zile
1. Alba 9662 163 5,65
2. Arad 10873 179 5,36
3. Argeș 12984 328 4,72
4. Bacău 12635 165 2,76
5. Bihor 13634 222 4,62
6. Bistrița-Năsăud 5686 84 3,71
7. Botoșani 5859 89 2,59
8. Brașov 18449 428 6,79
9. Brăila 5326 71 3,24
10. Buzău 6354 94 2,46
11. Caraș-Severin 4643 90 2,9
12. Călărași 4111 140 3,31
13. Cluj 20954 434 6,89
14. Constanța 16127 536 7,54
15. Covasna 4061 60 2,91
16. Dâmbovița 11054 219 3,55
17. Dolj 11707 166 3,09
18. Galați 9850 218 3,00
19. Giurgiu 3937 78 2,68
20. Gorj 4231 54 1,48
21. Harghita 4581 48 1,59
22. Hunedoara 8546 220 3,97
23. Ialomița 4431 151 3,84
24. Iași 19254 391 3,2
25. Ilfov 14573 431 4,76
26. Maramureș 8350 217 2,95
27. Mehedinți 3849 75 3,1
28. Mureș 11707 249 4,25
29. Neamț 9160 90 2,1
30. Olt 7024 123 1,72
31. Prahova 18504 408 4,45
32. Satu Mare 5341 158 4,46
33. Sălaj 5441 71 3,65
34. Sibiu 13501 222 7,49
35. Suceava 12903 149 2,19
36. Teleorman 5415 78 2,74
37. Timiș 18505 315 5,12
38. Tulcea 3431 113 3,99
39. Vaslui 7494 132 2,3
40. Vâlcea 7752 90 2,98
41. Vrancea 5268 89 1,61
42. Mun. București 64972 1283 6,63
43. Cazuri noi nealocate pe județe 5709* -422
TOTAL 457.848 8.499
*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.208 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. Crt. JUDEȚ Probe pozitive la retestare
1 ALBA 21
2 ARAD 42
3 ARGEŞ 42
4 BACĂU 27
5 BIHOR 17
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 7
7 BOTOŞANI 17
8 BRĂILA 23
9 BRAŞOV 37
10 BUZĂU 15
11 CĂLĂRAŞI 11
12 CARAŞ-SEVERIN 11
13 CLUJ 29
14 CONSTANŢA 46
15 COVASNA 11
16 DÂMBOVIŢA 22
17 DIN STRAINATATE 2
18 DOLJ 15
19 GALAŢI 39
20 GIURGIU 16
21 GORJ 19
22 HARGHITA 19
23 HUNEDOARA 27
24 IALOMIŢA 14
25 IAŞI 65
26 ILFOV 49
27 MARAMUREŞ 12
28 MEHEDINŢI 14
29 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 163
30 MUREŞ 43
31 NEAMŢ 24
32 OLT 37
33 PRAHOVA 50
34 SĂLAJ 10
35 SATU MARE 27
36 SIBIU 42
37 SUCEAVA 39
38 TELEORMAN 36
39 TIMIŞ 40
40 TULCEA 1
41 VÂLCEA 5
42 VASLUI 17
43 VRANCEA 5
TOTAL 1208
Până astăzi, 10.884 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 26.11.2020 (10:00) – 27.11.2020 (10:00) au fost raportate 172 de decese (109 bărbați și 63 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.
Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 2 decese la categoria de vârstă 30-39 de ani, 6 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 11 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 39 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 62 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 51 decese la categoria de peste 80 de ani.
165 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.157. Dintre acestea, 1.226 sunt internate la ATI. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.048.536 de teste. Dintre acestea, 35.610 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 23.026 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.584 la cerere.
De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 1.039 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 27 noiembrie.
Pe teritoriul României, 46.856 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.916 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 69.180 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 62 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.803 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 629 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 26 noiembrie a.c., 6.345 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.018.355 de lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 2 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.
Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.
Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.876 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.936 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.018 în Germania, 167 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 11 în Republica Moldova și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia și Egipt. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 127 de cetățeni români aflați în străinătate, 32 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
Ţara mare împlinește 101 ani: Imnurile României îi cântă soarta
l «Deşteaptă-te Române», imul de azi al românilor, este un cântec patriotic compus de George Ucenescu şi s-a cântat prima oară în curtea preotului Bonifatie Pitiş din Şcheii Brașovului în 1848, la vremea cireşelor
Imnul național este o compoziție muzicală care aduce în prim plan istoria, tradițiile și reușitele unei națiuni, și este recunoscut ori de către guvern în mod oficial, ori de către persoanele care îl folosesc, prin convenție, spune definiția simplă și seacă a imnului de stat. Imnurile unei țări, versuri născute din dragoste, mândrie sau speranță, pot fi însă considerate cântecul istoriei unei țări. Pentru noi, imnurile României îi cântă soarta.
Imnul cântat la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia
Începuturile unui imn al românilor au apărut prin cântecele de slavă dedicate unor voievozi sau domnitori, De exemplu, cel mai cunoscut este imnul cântat la intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, cules și orchestrat în epoca modernă de compozitorul Tiberiu Olah, imn care poate fi ascultat în filmul Mihai Viteazu, realizat de Sergiu Nicolaescu în 1970. Totuși, în opinia muzicologului brașovean Mihail Gavril Gorbonov, primul imn aproape de sensul adevărat îl găsim în vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza. „Era nevoie de o melodie care să dea identitate poporului și care să acompanieze latura militară a reformelor sale. Această melodie a fost compusă de Eduard Caudella, iar versurile au fost scrise de Marin Cornea“, explica în urmă cu câțiva ani pentru Monitorul Expres muzicologul brașovean, o autoritate în istoria Imnului României. Din păcate, nici partitura, nici versurile care au circulat în perioada 1859-1866 nu s-au păstrat, iar melodia nu s-a impus cu adevărat ca imn.
„Trăiască Regele!“, sau cel mai longeviv imn
În 1866, principele Carol, chiar înainte de încoronarea sa ca rege al României, ar fi organizat un concurs pentru a alege un imn. A fost aleasă muzica lui Eduard Hubsch, iar imnul a fost utilizat în perioada 1867 – 1884. Pe Wikipedia, ni se spune că acest imn ar fi fost denumit „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor“ și că ar fi fost utilizat încă din 1862. Cert este că până în 1884, când melodia a primit versurile lui Vasile Alecsandri, imnul nu a avut versuri. Tot fără versuri a fost intonat și la încoronarea lui Carol I, pe 10 mai 1881. După 1884, potrivit muzicologului Mihail Gavril Gorbonov, melodia și versurile lui Vasile Alecsandri au devenit Imnul Regal Român, cunoscut ca „Trăiască Regele!“, compus din șase strofe, pe care îl redăm mai jos (strofa a treia se repetă și la sfârșitul imnului). „Trăiască Regele!“ a rămas deocamdată cel mai longeviv și iubit imn al României, fiind cântat timp de 66 de ani.
Trăiască Regele
În pace și onor,
De țară iubitor
și-apărător de țară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.
„Zdrobitele cătușe“ și farul călăuzitor
Odată cu venirea comuniștilor, versurile imnului regal au fost înlocuite cu cele ale lui Aurel Baranga, iar muzica lui Eduard Hubsch, de cea a lui Matei Socor. „Sdrobite cătușe-n urmă rămân / În frunte-i mereu muncitorul! / Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm, / Stăpân pe destin e poporul!“, spunea prima strofă a imnului stalinist care vestea noua orânduire. „Trăiască, Trăiască / Republica noastră! / În marș de năvalnic șuvoi, / Muncitori și țărani, cărturari și ostași / Zidim România Republicii noi!“, suna refrenul cântat până în primăvara lui 1953, la moartea lui Stalin.
„Te slăvim, Românie!“, imnul de stat al Republicii Populare România
Pe 23 august 1953, locul „Zdrobitelor cătușe“ a fost luat de un nou imn, „Te slăvim, Românie!“, imnul de stat al Republicii Populare România. Compozitorul melodiei a fost același Matei Socor, iar de versuri s-au ocupat Eugen Frunză și Dan Deșliu. „Te slăvim, Românie, pământ părintesc / Mândre plaiuri sub cerul tău pașnic rodesc/ E zdrobit al trecutului jug blestemat /Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat / Astăzi noi împlinim visul lor minunat“, suna prima strofă, urmată de refrenul „Puternică, liberă, / Pe soartă stăpână / Trăiască Republica Populară Română!“. Strofa a doua slăvea deja „poporul sovietic eliberator“ și leninismul: „Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor / Cu poporul sovietic eliberator. /Leninismul ni-e far și tărie si avânt / Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt, / Făurim socialismul pe-al țării pământ“. Cum era și de așteptat, „imnul reflecta politica acelor vremuri, cu tot cu industrializarea și colectivizarea“, observă Mihail Gavril Gorbonov. Totuși, muzicologul spune că acest imn era aproape imposibil de cântat. „Avea o linie melodică foarte sinuoasă, cu un ambitus (diferența dintre cea mai joasă notă și cea mai înaltă, n.r.) foarte larg, total nepotrivit pentru cântări de mase. Practic, era un imn pe care doar un cor de profesioniști îl putea cânta“, concluzionează muzicologul.
Cântecul Tricolorului
În 1964 moare Gheorghiu Dej, iar în anul 1965, Nicolae Ceaușescu și Uniunea Compozitorilor organizează un concurs pentru alegerea unui nou imn. Vechiul și nepopularul imn a continuat totuși să fie cântat încă 12 ani, fără versuri însă, atât cât a durat dezbaterea din concurs. „În această perioadă au circulat mai multe variante posibile de imnuri, între care Miorița, alte piese folclorice, sau cântece inspirate de lupta muncitorilor în ilegalitate de dinainte de ‘46, de tipul Doftanei“, susţine Gorbonov. Până la urmă, a avut câștig de cauză Cântecul Tricolorului, pe muzică și versuri de Ciprian Porumbescu, cântec care apăruse în 1880 la Viena, într-o culegere publicată de autor și care cuprindea 32 de piese.
„Trei culori cunosc pe lume“
Revenind la cântecul ales ca imn al României, de această dată socialiste, el a fost decretat Imn de Stat al RSR în 1977 și ajustat o lună mai târziu cu încă o strofă. Bineînțeles, versurile originale ale lui Porumbescu au fost „adaptate“, adică de fapt modificate esențial. Doar prima strofă mai seamănă întrucâtva cu cea originală, singurul vers nemodificat fiind cel care dă numele imnului. „Trei colori cunosc pe lume/ Ce le țin de-un sunt odor / Sunt culori de-un vechi renume /Suveniri (amintind, n.r.) de-un brav popor“ au devenit astfel „Trei culori cunosc pe lume, / Amintind de-un brav popor, / Ce-i viteaz, cu vechi renume, / În luptă triumfător“. Următoarele trei strofe ale textului original au fost condensate în una singură, iar restul imnului de stat al RSR nu mai are nimic de-a face cu textul original. Tot muzicologul brașovean este de părere că din punct de vedere muzical, imnul care ne-a marcat copilăria multora dintre noi a fost „cel mai accesibil și mai ușor de cântat dintre toate imnurile de până acum ale României“.
Imnul Deșteaptă-te, române!“ s-a născut în Scheii Brașovului
„Deșteaptă-te, române!“ este imnul adoptat în 1990 prin decret-lege și pe care ar trebui să-l cunoaștem cu toții, el însuși fiind încărcat de istorie. Imnul este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive. «Deşteaptă-te Române» este un cântec compus de George Ucenescu şi s-a cântat prima oară în curtea preotului Bonifatie Pitiş din Şchei „Imnul Naţional de astăzi, «Deşteaptă-te Române», nu s-a cântat prima oară nici la Rîmnicu-Vâlcea în Zăvoi, nici la Bistriţa, oraşe la intrarea cărora scrie că sunt oraşe ale Imnului Naţional, ci aici, la Braşov, în Şchei, în curtea preotului paroh de la Biserica Sfînta Treime Pe Tocile, Bonifatie Pitiş. melodia este creaţia lui George Ucenescu“, a explicat cu mai multe prilejuri și dovezi istorice preot profesor dr. Vasile Oltean, fostul director al Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului. Există şi un document, aflat astăzi la Academia Română, în care George Ucenescu însuşi povesteşte cum s-a născut „Deşteaptă-te Române“. Şi totuşi, corecţia necesară legată de geneza imnului nu s-a făcut.
„În documentul original, publicat de multă vreme, dar care nu este luat în seamă, George Ucenescu spune că într-o duminică a anului 1848, pe vremea cireşelor, în curtea preotului Bonifatie Pitiş, s-au adunat mai mulţi fruntaşi români din Şchei, el interpretând mai multe cântece, printre care şi «Din sânul Maicii Mele». Melodia i-a plăcut atât de mult lui Andrei Mureşanu, încât i-a spus lui Ucenescu că într-o săptămână va scrie versurile pentru această linie melodică. S-a ţinut de cuvânt, iar în următoarea duminică i-a dat lui Ucenescu poezia «Deşteaptă-te Române» şi i-a cerut să o cânte. Aşa s-a născut imnul nostru de astăzi. Anton Pann nu a spus niciodată că el ar fi scris muzica imnului. De unde apărut ideea că imnul s-ar fi născut la Vâlcea? Într-un raport al Poliţiei din acea vreme, se scria că în Zăvoi, la Rîmnicu-Vîlcea, s-a cântat un prea-frumos cântec patriotic, fără a se spune undeva că acesta a fost imnul naţional de astăzi. De aici, fără vreo cercetare, cineva a stabilit greşit naşterea imnului“, susține preot-profesor Vasile Oltean.
