Acasă Blog Pagina 4441

Între 250 si 700 lei lunar/ Brașov: În loc de loc în creșă, bani pentru bunici!

0

l PNL Brașov vrea să introducă vouchere de creşă

PNL Brașov propune introducerea unor vouchere educaționale care să fie folosite pentru acoperirea costurilor legate de serviciile de creșă ale copiilor, în contextul în care numărul de solicitări pentru un loc în creșele publice este mult peste cel care poate fi pus la dispoziție în acest moment. Voucherul va fi acordat în baza unui regulament aprobat de Consiliul Local al Municipiului Brașov care să stabilească în mod clar condițiile de eligibilitate și criteriile sociale în funcție de care acest ajutor se poate obține, pentru a asigura suportul necesar pentru îngrijirea, creșterea, formarea, dezvoltarea și educarea copiilor.
Reamintim că, de anul trecut, ca urmare a modificării Legii educației naționale nr. 1/2011, prin Legea 185/2020, la solicitarea expresă a părinților, în limita numărului de locuri, pot fi înscriși la grădiniță copiii cu vârstă de minimum 2 ani, asigurându-se și finanțarea de bază corespunzătoare, de la bugetul de stat, în baza costului standard per școlar stabilit prin hotărâre a Guvernului.

Bunicii brașoveni ar putea primi vouchere pentru nepoții de care au grijă

Pentru copiii mai mici de doi ani însă, singura variantă rămâne creșa. „Cu siguranță, trebuie realizată o analiză, pentru a vedea în ce fel se va putea realiza acest lucru și dacă prin această modificare legislativă grădinițele vor putea prelua astfel din numărul copiilor pentru care există cereri de înscriere la creșele din sistemul public. Având în vedere, că din luna mai se vor face noi înscrieri la creșele din sistemul public, mă îndoiesc că această problemă va fi rezolvată. Propunerea noastră vizează, printre altele, acordarea către părinții cu copii antepreșcolari (0-3 ani), care nu au un loc la creșă, a unui voucher cu sume cuprinse între 250 și 700 de lei în funcție de veniturile nete pe membru de familie”, spune Pamela Diaconu, consilier local al municipiului Braşov. Voucher-ul poate fi acordat pentru a achiziționa servicii educaționale la o instituție educațională privată sau primit de bunici, în cazul în care aceștia au grijă de nepoții naturali sau adoptați.
În prezent, municipiul Braşov are opt creşe, care pun la dispoziţia locuitorilor un număr de 805 locuri pentru copii. Din cauza pandemiei, din cele 1.357 de cereri depuse de cetăţeni, doar 514 au fost acceptate.

Afacerea ideală: serviciile medicale private! Cifra de afaceri în domeniul medical privat s-a triplat in ultimii 10 ani

0

l Profitul, de 3,5 ori mai mare în 2019 față de 2010

Un studiu publicat ieri dezvăluie că cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a fost, în 2019 cu aproape 330% peste nivelul înregistrat în 2010. Adică mai bine de trei ori mai mult! Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii medicale private a fost de aproape 37 de ori (+3.570%) mai mare decât în 2010. Autorii studiului explică: „Acest rezultat se datorează condițiilor pe care pacienții români le găsesc în spitalele private: calitatea serviciilor oferite, aparatura performantă și condițiile spațiilor de consult, tratament și intervenții“.
„Românii pun mai mult preț pe sănătatea lor, dovadă fiind cifrele în creștere înregistrate de operatorii medicali privați, iar acest trend ascendent va continua pe termen lung, astfel că, putem spune cu siguranță că profesionalismul și investițiile în medicină vin la pachet cu business-uri sustenabile. Totuși, rămâne de văzut ce se va întâmpla cu sistemul public de sănătate, iar o schemă public-privată care să răspundă real, pe termen mediu și lung, cererii tot mai mari de servicii medicale este nu doar oportună, ci și necesară“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, cei care sunt autorii acestui studiu.
Piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut substanțial – mai bine spus s-a dublat- față de numărul înregistrat în 2010.
„Fie că este vorba despre dotarea cu echipamente de protecție, numărul de paturi sau ventilatoare sau de personalul medical, pandemia de COVID 19 a prins pe picior greșit majoritatea guvernelor europene.
Cu toate acestea, potrivit ultimului raport al Fondului Monetar Internațional, România a alocat măsurilor de combatere a efectelor COVID 19 (cheltuieli suplimentare, venituri la care statul a renunțat și datorii contingente din garanții) cel mai mic procent din PIB din regiune, doar 5,4% versus Bulgaria (6,7% din PIB), Ungaria (8,5%), Polonia (11,7%) și Cehia (20% din PIB). Iar decalajul crește față de statele dezvoltate, Germania și Italia alocând măsurilor fiscale de combatere a efectelor COVID 19 peste 30% din PIB“, arată studiul citat.

Unitățile de învățământ din cinci localități funcționează în scenariul roșu

0

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Brașov a adoptat joi Hotărârea nr. 27/2021, privind aprobarea scenariilor de funcționare în unitățile de învățământ preuniversitar ca urmare a modificării ratei de incidență în ultimele 14 zile în unele unități administrativ-teritoriale din județul Brașov. Prevederile acesteia se aplică de vineri, 12 februarie 2021. Astfel, sunt în scenariul roșu unitățile de învățământ din Codlea, Ghimbav, Hărman, Prejmer și Șoarș. Asta înseamnă participarea zilnică a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar și participarea zilnică, în sistem on-line a elevilor din celelalte clase/ani de studiu.

Mulți copii născuți în decembrie 2020 după lockdown-ul din martie: 2020, anul cu cele mai puține nașteri în ultimii 100 de ani

0

l Brașovul, minus 10% în ultimii ani

Anul 2020 a adus cele mai puține nașteri din ultimii 100 de ani în România. Datele Institutului Național de Statistică arată că în țara noastră, anul trecut s-au născut 178.124 de copii, în condițiile în care, de exemplu, la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90, numărul nașterilor anuale era, în mod constant peste 380.000. Cele mai puține nașteri s-au înregistrat anul trecut în județul Tulcea – puțin peste 1.500, iar cele mai multe în București – puțin peste 19.000. Dacă luăm în calcul populația feminină fertilă (cea cu vârsta de 15-49 de ani), județul cu cea mai mică pondere a mămicilor a fost în 2020 Caraș-Severin, unde puțin peste 3% din populația feminină fertilă a adus pe lume un nou-născut.

Numărul nou-născuților din România, la jumătate față de finalul anilor 80

Măsurile de politică demografică adoptate la sfârșitul anului 1966, pentru introducerea avorturilor au avut ca efect redresarea puternică a natalității, mai ales în primii ani de aplicare a decretului. Atunci se nășteau, în medie, peste 526.000 de copii anual, consemnându-se rate de 27,4 la mie (în 1967) și respectiv 26,7 la mie (în 1968). După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuților vii, în medie sub 400.000 copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rată natalității a oscilat între 14 la mie și 18 la mie. Factorii coercitivi pronatalisti au avut efect numai pe termen scurt.Pentru că după căderea comunismului, numărul nașterilor a înregistrat o scădere continuă. Astfel, numărul nou-născuților, în 1990 a fost de 314.474, în 1991 – 275.275, 1992 – 260.393, 1993 – 249.993, 1994 – 246.736 și 1995 – 236.640. După anul 2010 s-a înregistrat în România și prima scădere sub 200.000 a nașterii, anul 2011 aducând un număr de doar 196.242 de nou-născuți.

Brașov, scădere de aproximativ 10% a nașterilor, în ultimii doi ani

În acest context al scăderii continue a nașterilor, măsurile anti-COVID de anul trecut, cu instaurarea lockdown-ului, par să fi adus o revigorare parțială în cifrele demografice. Deși numărul de nașteri a fost cel mai scăzut din ultimul secol, datele INS arată că în martie, lună în care lockdownul a ținut românii în case, procrearea de copii a fost la înălțime, dacă ne uităm la numărul nașterilor din luna decembrie 2020. Pentru a vedea însă dacă pandemia a revigorat parțial natalitatea va trebui să ne așteptăm să vedem cum va evolua numărul nașterilor în lunile următoare.
Totuși, informațiile arată o scădere vizibilă a numărului de nou-născuți în 2020, față de 2019, un exemplu bun, din acest punct de vedere fiind județul Vaslui, unde s-a observant o contracție a numărului de nașteri, cu 25%, de la 5.108, la 3.886. De asemenea, în județul Galați, reculul nașterilor a fost de de aproape 20% – de la 5.221 la 4.260, iar în județul Bacău, de aproximativ 18% – de la 6.487, la 5.339.
Județul Brașov a înregistrat și el, în ultimii doi ani, scăderi vizibile ale numărului de nașteri, reculul fiind de aproximativ 10%. În 2019, în Brașov s-au născut 6.387 de copii, iar în 2020, 5.785.

Planul lui Coliban pentru Poiana Brașov

0

Primarul Allen Coliban a dezvăluit astăzi planurile administrației pentru Poiana Brașov. Într-o postare pe o rețea de socializare, Coliban spune:
„Poiana Brașov – extindere domeniu și transformarea ei în stațiune pentru 4 anotimpuri
Împreună cu Asociația de Turism din Poiana Brașov, am stabilit planul de acțiune pentru Poiană:
Faza I – Optimizarea domeniului schiabil existent și dezvoltarea facilităților pentru turiștii din timpul verii
Faza II – Extinderea domeniului schiabil spre Râșnov, zona Cheișoara
Faza 1: Optimizarea domeniului schiabil existent prin :
-Construirea unui nou telescaun fix de 4 locuri, cu plecare din zona Stadion din Poiană și descărcare în zona Ruia, cu intersectarea traseului telescaunului din zona superioară a Pârtiei Lupului;
-Construirea unei noi instalații de telescaun fix de 4 locuri, între platoul Ruia și actuala stație superioară a teleschiului Kanzel;
-Completarea instalației de produs zăpada artificială pentru a putea acoperi întreg domeniul schiabil existent;
-Construire instalație de nocturnă pe pârtiile Drumul Roșu și Subteleferic.
În acest moment se lucrează la tema de proiectare pentru scoaterea la licitație a studiului de fezabilitate pentru această etapă”.

Poiana Brașov – Stațiunea celor 4 anotimpuri

„De asemenea, avem proiectele care vor transforma Poiana Brașov din stațiune de iarnă în stațiunea celor 4 anotimpuri. Este vorba despre proiectul saniei de vară, care în acest moment este în analize tehnice, inclusiv pentru alegerea traseului optim și identificarea proprietăților pe care s-ar suprapune traseu. La acesta se adaugă traseele de mountain bike, traseele pentru drumeții și alte facilități de petrecere a timpului liber, pentru ca turiștii să aleagă Poiana pe tot parcursul anului.
Faza II – Extinderea domeniului schiabil spre Râșnov, zona Cheișoara.
Pentru acest proiect avem masterplanul și studiul de prefezabilitate, care a fost inițiat și finanțat de către Asociația de Turism din Poiana Brașov. Acest proiect de extindere este unul mare, de lungă durată, pentru că presupune întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal, scoateri din fond forestier, dar mai ales dezbateri, consultarea opiniei publice, nu doar brașoveană, ci și a celor din Cristian și Râșnov.
De aceea, acum ne concentrăm pe Faza I, iar faza a II-a își va urma cursul normal, având nevoie în primul rând de validarea comunității pentru a fi pus în practică” a mai scris Coliban.

Bloc de 80 de apartamente – mutat din loc

0

l Așa a scăpat de la demolare

In anul 1987, pe data de 27 mai, blocul de locuințe A2, din Albă Iulia, care avea o greutate de 7.600 tone a fost mutat cu tot cu locatari pe o distanță de 55,75 de metri, pentru a face loc unui nou bulevard.
Construcția era compusă din 80 de apartamente, având o lungime de 100 de metri, cu înălțimea de 17 metri și o lățime de 12 metri.
Operațiunea de mutarea a blocului a început la ora 8:35, 27 mai 1987 și a durat 5 ore și 40 de minute, blocul fiind ridicat cu ajutorul unor prese puternice şi apoi aşezat pe nişte cărucioare speciale, ce au fost trase pe căile de rulare de nişte trolii programate.
Însă înainte de a începe mutarea propriu-zisă a blocului, a fost nevoie de secționarea acestuia în două și mutarea lui pe o diagonală prin translația ambelor tronsoane, având o axă înclinată de 33 de grade, lucru care s-a realizat în doar 50 de minute și 40 de secunde.

Locatarii de la etaj au stat în casă!

În timpul mutării blocului din Alba Iulia nu s-a înregistrat niciun incident, lucru datorat proiectului de translatare realizat impecabil de către ing. Iordăchescu.
La finalul acesteia, constructorii au realizat în locul de dispunere a blocului o fundație capabilă să reziste la fel de bine ca cea a unui bloc nou-construit.
De asemenea, în timpul mutării blocului, locatarii au putut rămâne în acesta, vizionând de la balcon întregul spectacol, doar cei de la parter fiind evacuati.
Aceată acțiune spectaculoasă i se datorează prof. dr. ing. Eugen Iordăchescu, de la Institutul „Proiect” Bucureşti. Acesta a reușit să vină cu o soluție ingenioasă pentru a salva blocul de la demolare, realizând așa numita „metodă de translatare a imobilelor” pentru care a primit și un brevet de inventator.
De-a lungul carierei sale, prof.dr.ing. Eugen Iordăchescu a reușit să salveze 29 de clădiri de la distrugere prin această metodă de mutare a lor, printre care și multe lăcașe de cult.

Covid-19 în școlile brașovene

0

Cinci clase din școlile brașovene au trecut forțat în on-line săptămâna aceasta, din cauza infectarii elevilor și profesorilor cu virusul SarsCov-2. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Brașov, profesor Valentin Bucur, la acest moment sunt afectați 4 elevi și 4 profesori. Din această cauză, copiii din cele 5 clase au început orele în sistemul on-line și vor rămâne în fața calculatoarelor pentru urmatoarele 14 zile. Cele cinci clase sunt de la școli diferite din județul Brașov.
La nivel național, în primele 4 zile trecute de la reluarea cursurilor cu prezență fizică, 244 de elevi și 329 angajați ai ministerului (cadre didactice și personal administrativ) au fost confirmați ca fiind infectați cu Covid19. Din acest motiv, un numar de 171 de clase de studiu din Romînia au trecut de la prezența în clase la învățământul on-line.

Acces dificil spre zona parcului industrial: Sensul giratoriu din Ghimbav, de la DN1 spre Aeroport stă în acordul IPJ

0

l Vor sa preia 2 drumuri de la Consiliul Județean

Anunțat în urmă cu cel puţin doi ani, sensul giratoriu de pe DN 1 din Ghimbav, la intersecția cu DJ 103C (arteră ce duce spre viitorul aeroport) nu a ajuns nici acum în stadiul de începere a lucrărilor. Proiectul a fost blocat, în ultimele luni, ba din cauza unor stâlpi care nu au fost mutați, ba din cauza obținerii unor avize. Blocajul a persistat chiat în ciuda faptului că, pentru amenajarea acestui sens giratoriu, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a avut semnat un contract cu un constructor. Acesta a fost reziliat, în cele din urmă. Acum, mingea este în terenul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Braşov, care este așteptat acum să semneze un acord de management al traficului, care să stea la baza amenajării sensului giratoriu.

Amenajarea provizorie a sensului giratoriu stă în acordul Poliţiei

În acest moment, pentru amenajarea acestui sens giratoriu care ar facilita accesul spre viitorul aeroport, pe DJ03C, fără a-l îngreuna pe cel spre Cristian, pe DN73A, este așteptat un acord pentru managementul de trafic de la Poliția Română. „Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) ar trebui să obțină aviz favorabil de la Poliția Rutieră pentru managementul de trafic. Am avut discuții și cu reprezentanții Poliției Naționale, dar și cei ai Direcției Regionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (sucursala teritorială a CNAIR – n.red) și am solicitat ca, măcar, pentru început, să se permită amenajarea unui sens giratoriu provizoriu, cu un panou de informare în acest sens, pentru a se vedea dacă este sau nu util. Apoi, în funcție de rezultatele acestei evaluări, să ia în calcul amenajarea unui sens giratoriu definitiv. De altfel, pentru ca acest sens giratoriu să poată fi amenajat, noi am mutat acei stâlpi”, a declarat primarul orașului Ghimbav, Ionel Fliundra. De altfel, având în vedere că DJ 103C asigură legătura și cu Aeroportul Brașov, edilul a avertizat că în cazul în care nu se va amenaja acest sens giratoriu, traficul rutier din oraș ar putea fi afectat și mai mult.

Acces dificil spre zona parcului industrial

În acest moment, pe sectorul DN 1 din Ghimbav există o zonă de separare a sensurilor de mers, astfel că este posibilă numai virarea la dreapta. În aceste condiții, dacă un șofer care vine din Brașov și vrea să ajungă în zona din stanga DN 1 din Ghimbav (spre zona industrială Transilana, spre parcul industrial, spre IAR sau aeroport) o poate face la intrarea în oraș, unde este un sens giratoriu. Dacă nu face acest lucru, el este pus în situația de a merge până la ișirea din oraș spre codlea, unde există un sens giratoriu. În situația în care se va amenaja sensul giratoriul de la intersecția DN 1 – DJ 103C, problema amintită ar fi rezolvată. De asemenea, acest giratoriu ar facilita călătoria spre aeroport pentru șoferii care vin dinspre Sibiu.

Ghimbavul vrea să preia două drumuri de la Consiliul Județean Brașov

Pe de altă parte, primarul Ghimbavului a anunțat că a început demersurile la Consiliul Județean pentru ca primăria orașului să preia două drumuri de la administrația județeană. „Vrem să preluăm de la Consiliul Județean DJ 103C și DJ 101A. Acestea asigură legătura spre aeroport și către unitățile economice din zonă. În cazul în care ne vor fi transferate aceste artere, noi le vom moderniza și vom instala sisteme de iluminat”, a declarat Fliundra. Acesta a mai spus că a avut discuții cu reprezentanții Consiliului Județean Brașov, iar aceștia au fost deschiși în ceea ce privește transferul celor două drumuri.

A fost odată CFR: Fantoma de pe calea ferată

0
Podul de la Budila s-a dărâmat în 2018. În 2021 se evaluează încă ofertele pentru reabilitare

l Primul drum de fier al României unite, neterminat vreodată, a fost abandonat complet în urmă cu aproape trei ani

O zi de sâmbătă de la sfârșitul lunii iunie 2018, într-o vară cu inundații catastrofale în România. Apele umflate ale râului Tărlung năvălesc pe sub vechiul pod de piatră din Budila. Ultimul vagon al unui tren plin cu călători tocmai trecuse în urmă cu câteva minute. Unul dintre picioarele de piatră se surpă cu zgomot. În noaptea aceleeași zile se surpă cel de-al doilea picior. 60 de metri din pod s-au transformat într-un morman de pietre răvășit de vâltoare. Prăbușirea podului încheie un capitol trist din istoria căilor ferate. Drumul care, la începutul secolului trecut, se dorea a fi cel dintâi drum de fier din România Unită a fost abandonat complet. În ultimii ani de funcționare, linia avea 36 km și era operată de compania privată Regio Călători. Podul fusese construit acum 90 de ani din beton și zidărie de piatră cu patru arce elegante. Pe traseul său se află, în apropiere, cel mai lung tunel feroviar din țară. O cale ferată pe care astăzi nu mai circulă niciun tren. Doar fantome.

Corupție și nepăsare

În ultimele trei decenii s-au închis pentru traficul de pasageri mai bine de 40 de linii secundare de cale ferată ce au în total peste 1.700 km. În unele locuri oamenii s-au trezit de pe o zi pe alta că nu mai au tren și s-au orientat către mașini și microbuze, în alte cazuri declinul a fost lent, vitezele au scăzut fiindcă infrastructura s-a degradat și vitezele medii au ajuns și la sub 25 km/h. În multe cazuri a fost rea-voință, în altele s-a încercat salvarea căii ferate, dar nu s-a reușit. De cele mai multe ori, corupția și nepăsarea au transformat în stafii numeroase porțiuni de cale ferată. Dintr-o rețea națională ale cărei prime șine s-au montat, cu mari eforturi din partea înaintașilor noștri, încă de acum 166 de ani!

Recorduri vechi, întârzieri noi

Linia 403 Brașov – Întorsura Buzăului este celebră pentru cel mai lung tunel feroviar din România, de 4,3 km. Tunelul a fost construit în doar cinci ani, între 1924 și 1929, cu mari eforturi inginerești. În 1989, erau cinci trenuri pe zi, în 1998 erau patru, iar în 2015 erau șase perechi de trenuri pe sens. Linia era intens circulată. Mii de oameni, adulți și copii, făceau naveta pe acest traseu operat de o firmă privată de transport. Astăzi, pe acest traseu, conform site-ul autogari.ro, sunt doar două curse zilnice de microbuz. Pentru reluarea circulației feroviare, podul trebuie refăcut. Autoritățile abia au reușit, pe 9 octombie 2020, să selecteze patru oferte care să participe la licitația pentru repararea podului de la Budila. De atunci, au mai trecut patru luni. Comisia de evaluare a SRCF Brașov analizează ofertele pentru a desemna câștigătorul. Încet-încet, ca mersul cu trenul în România ultimilor decenii.

O unire imposibilă

Înainte chiar de a se fi născut ideea traversării Carpaţilor prin Pasul Predeal, pe la 1862, Gheorghe Bariţiu, într-un memorial, sugera o traversare prin Pasul Buzău pentru a se ajunge, apoi, la Dunare. În ianuarie 1856, o delegație sprijinită de guvernatorul Transilvaniei, Karl Borromäus zu Schwarzenberg, s-a deplasat la București pentru a îi propune domnitorului Barbu Știrbei realizarea unei concesiuni pentru o linie de cale ferată pe traseul Brașov–Ploiești–Buzău–Brăila. Proiectul fusese făcut de inginerul austriac Franz Dimmer, dar a fost abandonat în timpul caimacamului A.D. Ghica. Pe partea Regatului se realizase încă din 1909 o cale ferată între Buzăuşi Nehoiaş. Proiectul pentru o cale ferată de la Hărman până la Întorsura Buzăului a fost realizat abia în 1922. După inaugurare, în 25 iunie 1931, proiectul de traversare a Carpaţilor s-a oprit. Mai era nevoie doar de 40 de km pentru a uni Transilvania de Muntenia pe cale ferată.

Legenda inginerului Colțâmă

Istoria căii ferate care să unească, peste munții Siriului, Ardealul de Regat, seamănă cu legenda Meșterului Manole. Și chiar există o poveste veche, din anii ’20, transformată în legendă, a celui care a făcut cea mai importantă porțiune, tunelul de la Teliu.

Unii cred că fantoma inginerului Colțână bântuie încă prin tunelul de la Teliu

Inginerul Colţână, conducătorul lucrărilor, a murit chiar la inaugurarea tunelului. Și în ziua de azi, amatorii de povești stranii, spun că, uneori, în semiobscuritatea tunelului, poate fi văzut un bărbat ciudat care se plimbă cu două fire în mână printre şinele de cale ferată. În 1920, statul român a bătut palma cu Antrepriza germană „Berger” şi a stabilit costul general pentru construcţie la mai bine de 574 de milioane de lei. Studiile, făcute de inginerul Romulus Baiulescu, au fost gata în 1922. Lucrările au început în toamana anului 1923. S-a pornit la drum cu un capital de 100 de milioane de lei. Conducerea companiei nemţeşti a hotărât ca lucrările să fie conduse de doi ingineri. Unul român, Colțână, celălalt german, Berger.

Electrocutat în ziua inaugurării

Străpungerea tunelului a început din ambele capete. Au fost angajaţi în jur de 10.000 de oameni. Constructorii își luminau calea cu lămpi de carbid. Accidentele n-au lipsit. S-au surpat pereţi şi au avut loc emanaţii de gaz metan, care au provocat arsuri lucrătorilor. Cel mai grav a fost când s-a surpat galeria, prinzând sub pământ 30 de muncitori. Ceilalți, ajutați de săteni, au adus compresoare pentru a pompa aer înăuntru. Au reuşit să-i salveze pe toţi. Chiar și cei grav răniţi au supravieţuit. Tragedia s-a petrecut, însă, chiar în ziua inagurării. Toată suflarea comunei era adunată la capătul tunelului. Veniseră oameni importanţi. Colţână s-a urcat deasupra gurii tunelului, pe o scenă improvizată. După ce a tăiat panglica inaugurală, a unit două fire care conectau tunelul la energie electrică. Firele au făcut o flamă, iar inginerul a căzut secerat de mii de volți.

Până și tunelul-cavou a fost furat

Chestura a început ancheta în cazul morții inginerului, dar fără succes. Muncitorii veniţi din Germania erau greu de chestionat. Oamenii au început să vorbească cum că inginerul german l-ar fi ucis pe cel român. Vroia să-şi însuşească toate meritele. S-a spus că plătise nişte oameni să conecteze firele la curent. Mulţi, însă, îl văzuseră pe Cotânţă verificând firele înaintea ceremoniei. Oficial, nu s-a găsit nici un vinovat. Mulţi dintre săteni l-au condus pe ultimul drum pe inginerul Coțână. Familia, care trăia la Bucureşti, i-a comandat un cavou în formă de tunel. Marmura pentru construcţia monumentului a fost comandată din Italia. Mormântul a fost amplasat chiar în faţa bisericii din comună. În 1963, cadavrul a fost deshumat şi mutat la Biserica Sf. Vineri din Bucureşti. În comună a rămas doar cavoul în formă de tunel. Până în anii 2000, când preotul a decis demolarea lui pentru că se împiedicau de el oamenii care participau la Înviere. Oricum, cu timpul, marmura fusese furată bucată cu bucată.


Și-au dat viața pentru tunel

După 1931, trenul a devenit legătură sătenilor din zonă cu Braşovul. Mulţi lucrau la fabrica fraţilor Schill, viitoarea Hidromecanica. Tunelul a fost foarte folositor şi în timpul războiului. Maşinile erau încărcate şi băgate în tunel ca să nu fie bombardate. La retragere, nemţii au vrut să arunce în aer podul şi tunelul pentru a împiedica armatele române şi ruseşti să pătrundă în zonă. Pregătiseră dinamită să le arunce în aer. Dar, după insurecţia din ’44, sătenii au pus mâna pe arme şi au luptat cu nemţii. Au murit mulţi oameni.

Proiect abandonat

Tunelul a fost folosit pentru a ajuta transportul de lemn şi rocă din cariera din apropiere și cel de călători până la Brașov. A fost chiar la turnarea unui film, „Trenul de aur”, în 1988, cu Mitică Popescu în rolul principal. Planurile de continuare a căii ferate până la Buzău au fost uitate. Din cauza seismicităţii ridicate din Munţii Siriului și a numeroaselor alunecări de teren, s-a renunțat la noi proiecte. În ultimii ani ai comunismului, la Siriu s-a construit un uriaş baraj de pământ. Sate întregi au rămas sub ape. Drumul rutier a fost suit prin viaducte pe versanţii muntelui. Costurile pentru extinderea căii ferate au devenit mult prea mari. Din 2018, când podul de la Budila s-a surpat, calea ferată Brașov – Întorsura Buzăului a fost abandonată cu totul. Cel mai lung tunel din țară, de 4.369,5 metri, care este prevăzut pentru cale dublă, electrificată, este bântuit astăzi, doar de nălucile trecutului.

Podul de piatră s-a dărâmat, dar CFR-ul l-a licitat

La licitaţia pentru reconstrucţia podului şi amenajarea albiei râului Târlung, organizată în toamna anului trecut de CFR SA, au fost depuse patru oferte, iar acestea se află încă în curs de evaluare. Valoarea totală estimată a contractului este de 26.025.733,86 lei, fără TVA, echivalentul a aproximativ 5,3 milioane de lei, finanţarea urmează să fie asigurată din bugetul de stat, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de 12 luni. Patru operatori economici au depus oferte la licitația organizată de SRCF Brașov pentru reconstrucția podului și amenajarea albiei râului, km 17+318, linia 317 Hărman – Întorsura Buzăului (pod CF din comuna Budila).

S-au prăbușit și indicatorii financiari

Un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului arată că în perioada 2017 – 2019, managementul CFR a dus la o prăbușire a indicatorilor financiari. Conform documentului, 592 de km de cale ferată sunt considerați periculoși, în timp ce pe liniile ferate sunt 1.236 restricții de viteză permanentă cu o lungime totală de 1.335 km. Ca urmare a instituirii restricțiilor de viteză, a fost diminuată viteza medie tehnică cu care se poate circula pe infrastructura feroviară la 68,86 km/h, în comparație cu viteza proiectată a rețelei de 86,30 km/h.

Chefuri și tăieri de panglici, dintotdeauna

În timpurile în care s-a construit tunelul de le Teliu, autoritatile aveau aceleași metehne ca în ziua de azi. De multe ori se organizau chefuieli oficiale, cu notabilități de la București și invitați străini.

Cu discursuri fornăitoare și tăieri de panglici. Iar cheltuielile acestor evenimente, pe măsură. S-a pastrat, de exemplu, un meniu de la 26 octombrie 1926, când s-a baut în cinstea străpungerii muntelui. Baștanii de la CFR, politicienii invitați de la București și sefii proiectului s-au cinstit cu caviar și nisetru aduse de la Capsa și s-au amețit cu sampanie franțuzească, vinuri vechi de Obobești și coniac fin.

Etapele dezastrului

Peste 40 de linii secundare au dispărut în ultimii 30 de ani din Mersul Trenurilor, cele mai lungi având 100 km și cele mai multe în jur de 30-50 km. Două dintre secțiile unde nu se mai circulă aveau linii electrificate, lucru deloc de neglijat într-o țară care nu a mai electrificat nimic după 1989. Au fost mai multe etape de închideri de secții: o parte au fost închise de CFR Călători între 1997 și 1998, o altă etapă a fost în 2012 și apoi în 2018. În ultimii ani operatorii privați au ieșit de pe mai multe secții, motivând că sunt prea puțini călători: la acest capitol un val consistent de ieșiri a fost în 2015 și altul în 2018. Pe unele linii infrastructura era atât de învechită încât vitezele medii erau de numai 20-25 km/h, astfel că trenurile făceau nepermis de mult chiar și pentru distanțe mici de navetă de 30-40 km. Niciodată reparațiile nu s-au făcut la timp.

Am fost în depresie! Irina Rimes nu se mai ascunde!

0

l Deocamdată stăm în Franța

Are un nou iubit și nu doar că relația lor merge foarte bine, dar au făcut deja următorul pas. Artista și noul iubit s-au mutat împreună, în Franța. Ea a dezvăluit că cei doi locuiesc cu chirie.
Irina Rimes a început anul cu dreptul! Până la 29 de ani, Irina Rimes a trecut deja printr-un divorţ şi mai multe despărţiri. Acum, se pare că norocul în dragoste i-a surâs și s-a arătat dispusă chiar să facă următorul pas în relație.

Noul ei iubit vine tot din lumea muzicii și este francez. David Goldcher i-ar fi furat inima frumoasei cântărețe. Într-atât, încât a părăsit și România.
Cei doi s-au mutat împreună cu chirie, în Franța. Petrec foarte mult timp împreună, iar artista pare mai fericită ca niciodată. Irina Rimes publică adesea filmări alături de noul iubit de la studioul de muzică unde fac repetiții.
„Stăm într-un apartament cu chirie, nu cumpărăm nimic în pandemie“, a transmis Irina Rimes.

Am fost și acolo jos

Irina Rimes a dezvăluit că a trecut cu greu peste divorț și chiar a intrat în depresie din cauza episodului dureros. Acum, pare că s-a liniștit și a găsit liniștea și echilibrul în brațele noului partener.
„Am fost şi în depresie, am fost şi am tăcut, nu am cântat deloc, am scris piese şi le vindeam cu 300 de euro interpreţilor şi celor buni şi celor penibili din Republica Moldova doar ca să facem un ban, să putem cumpăra un glet ca să facem o reparaţie într-un apartament că trăiam într-un loc unde nu se putea locui efectiv. Am făcut, am trecut prin toate astea.
Am fost şi acolo jos, dar şi aici sus numai că eu nu mă plâng de toate astea şi mie mi se par lucruri normale, sunt lucruri prin care ar trebui să treacă un om ca să preţuiască ce e acolo sus. Până nu guşti ce e acolo jos, nu preţuieşti ce e acolo sus”, declara artista cu ceva timp în urmă.
Reamintim că ultima relație a artistei a fost cu toboșarul Alexandru Badea.