Acasă Blog Pagina 4400

Oficial. Daniel Isăilă a semnat prelungirea contractului cu Bani Yas din Emiratele Arabe Unite

0

Autor: Adi MARICA
Tehnicianul brașovean Daniel Isăilă (48 de ani) și-a prelungit contractul cu Bani Yas până în 2023. În staff-ul lui Isăilă la Bani Yas sunt și brașovenii Dumitru Stîngaciu, Gabi Kajcsa și Marian Ungureanu. „Rezultatele bune din acest sezon, dar și jocul prestat de echipă i-au mulțumit pe cei din conducerea clubului, dar și pe fani. Am semnat prelungirea contractului și sunt mulțumit“, a spus Isăilă pentru Monitorul Expres.

Ion Iliescu împlinește astăzi 91 de ani

0

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, împlinește astăzi 91 de ani. Iliescu a fost președintele României între anii 1990-1996 şi 2000-2004. Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930, în municipiul Olteniţa, judeţul Călăraşi. Ultima aparție publică a lui Iliescu a fost în martie 2017, când s-a prezentat la Parchetul General, fiind citat de procurori în dosarul Revoluţiei.

Goana după aur și platină: Nu mai „toarce” mașina? Poate i-a dispărut catalizatorul!

0

l Percheziții la hoții de catalizatoare

23 de de percheziții, în cinci județe ale țării au fost organizate luni dimineața de procurorii din Brașov, pentru demascarea unor suspecți de furt de catalizatoare de la autovehicule. Piesele auto de acest gen sunt la mare căutare pe piața neagră, pentru că pot conține chiar și șapte grame de aur sau platină. Demontarea catalizatoarelor poate dura mai puțin de un minut, dar are efecte grave asupra performanțelor mașinii.


Zeci de catalizatoare găsite la percheziții

Potrivit anchetatorilor, toate furturile de catalizatoare au fost săvârșite pe raza județului Brașov. Piesele demontate de la autovehicule au fost fie dezasamblate pe loc, fie trimise unor clienți din Bacău, Vrancea, Botoșani și Suceava. Ancheta vizează atât autori ai infracțiunilor de furt calificat – persoanele care se ocupau concret cu demontarea catalizatoarelor, cât și suspecți pentru fapte de tăinuire – cei care s-ar fi ocupat cu transportul și valorificarea componentelor auto furate. Anchetatorii continuă să calculeze prejudiciul în acest dosar, care la acest moment, din fapte probate, este de 19.400 de lei.


136 de polițiști

Cele 23 de percheziții au început concomitent, luni dimineața. Anchetatorii au intrat la domicilii ale suspecților și la sediile unor societăți comerciale din domeniul reparațiilor auto. Procedurile judiciare au fost desfășurate în Brașov și în județele unde erau vândute catalizatoarele. Acțiunile s-au desfășurat cu sprijinul luptătorilor de la Serviciile de Acțiuni Speciale din aceste județe și al militarilor Grupării Mobile de Jandarmi Brașov. „În urma perchezițiilor, vor fi ridicate mijloace de probă și se vor efectua activități procedurale ce se impun, pentru stabilirea situației de fapt. Totodată, polițiștii vor pune în aplicare 19 mandate de aducere, persoanele bănuite urmând a fi conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov în vederea audierii”, a declarat, la începutul acțiunii, comisarul Alina Ivan, purtător de cuvânt al Inspectoratului Poliției Județene Brașov.
În acțiuni au fost implicați 136 de polițiști, din cele cinci județe. Dosarul este instrumentat sub coordonarea unui magistrat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov. Din cele 19 persoane pentru care procurorii au emis mandate de aducere, zece au calitatea de suspecți, iar restul sunt martori.

Hoți prinși în flagrant

Totul a început pe 24 ianuarie, cînd polițiștii Biroului de Investigații Criminale Brașov au prins în flagrant, chiar în timp ce tăiau catalizatoare, doi bărbați, de 23 de ani, din București și respectiv de 33 de ani, din Râmnicu Vâlcea. Flagrantul a fost realizat în Râmnicu Vîlcea. Anchetatorii au stabilit atunci că cei doi bărbați au tăiat, din septembrie 2020, 21 de catalizatoare, de la mașini din Brașov, Sibiu, Harghita, Covasna și Vâlcea. La momentul respectiv, cei doi bărbați au fost prezentați instanței de judecată și arestați pentru 30 de zile. După acest flagrant, dosarul s-a extins , ajungându-se astfel și la banda din Brașov.

Demontat în 40 de secunde

Catalizatorul este un dispozitiv menit să reducă emisiile motorului, prin transformarea compușilor dăunători din gazele nocive de eșapament în gaze inofensive pentru atmosferă. Catalizatorul nu lipsește din niciun sistem modern de purificare a emisiilor, de la autovehicule. O singură piesă de acest fel poate valora și 1.500 de euro. Pentru demontarea ei, infractorii ridică vehiculul de pe roți și folosesc un polizor unghiular, cu care taie racordurile catalizatorului. O operațiune care poate dura chiar și 40 de secunde. Catalizatorul poate conține până la șapte grame de aur sau platină.

Brașovul urcă la 4,33 /1000, Predealul a scăpat dar Hălchiul rămâne în „scenariul roșu”

0

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Braşov a adoptat ieri o hotărâre prin care orașul Predeal a scăpat de „scenariul roşu” de coronavirus, după ce incidenţa în ultimele 14 zile a scăzut sub pragul de 3 cazuri la 1.000 de locuitori. Concret, potrivit datelor disponibile pe site-ul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Braşov, incidenţa este de 2,03 cazuri la 1.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că localitatea trece în „scenariul galben”.
Pe de altă parte, în comuna Hălchiu CJSU a constatat că incidenţa nu a scăzut sub 3 cazuri la 1.000 de locuitori, astfel că se menţin măsurile specifice „scenariului roşu” pentru încă 14 zile, începând din 3 martie. Conform datelor DSP Braşov, ieri, incidenţa în comuna amintită era de 3,56 cazuri la 1.000 de locuitori.
Totodată, indicele COVID în județul Brașov pe ultimele 14 zile a ajuns la 2,94.
La momentul actual, în județ, sunt 1.904 persoane cu SARS-CoV-2. Localitățile din județul Brașov care au un indice al infectărilor peste 3 sunt: Sânpetru – 5,15, orașul Brașov – 4,33, Prejmer – 3,87, Hălchiu – 3,56, Hărman – 3,20,Codlea – 3,13.

Elevii – ultimatum adresat Ministerului Educației

0

Deși mai sunt mai puțin de 3 săptămâni până când simulările Examenului Național de Bacalaureat 2021, pînă acum Ministerul Educației nu a publicat procedurile de organizare a simulării și nici programa aferentă acestora. Astfel încît, reprezentanții elevilor în discuțiile cu Ministerul Educației dau un ultimatum celor responsabili de această întârziere.
„Solicităm Ministerului Educației publicarea, în regim de urgență, a procedurii sanitare de organizare a simulărilor naționale și a programei pe care se va baza elaborarea subiectelor, până la data de 5 martie. Este imperios ca atât elevii, cât și unitățile de învățământ, să aibă timp să se pregătească pentru simulări, pentru a ne asigura de faptul că acestea ne vor oferi o perspectivă reală asupra nivelului la care se situează, la acest moment, elevii din clasele terminale ale ciclului gimnazial și liceal. Salutăm decizia Ministerului Educației de a organiza simulările naționale, în contextul în care elevii care vor susține examenele naționale anul acesta nu au mai avut niciodată oportunitatea de a susține o astfel de pre-examinare. Mai mult decât orice, elevii care vor susține aceste simulări au nevoie de predictibilitate. Din acest motiv, solicităm publicarea de urgență a conținuturilor ce vor fi evaluate în cadrul acestor simulări și a procedurilor de organizare a acestora”, spun reprezentanții elevilor.
Simularea examenului național de Bacalaureat 2021 pentru clasele a XII-a și a XIII-a:
• 22 martie 2021: Limba şi literatura română – proba E.a)
• 23 martie 2021: proba obligatorie a profilului – proba E.c)
• 24 martie 2021: proba la alegere a profilului şi specializării – proba E.d)
• 25 martie 2021: Limba şi literatura maternă – proba E.b
Simularea Evaluării Naţionale 2021, pentru elevii clasei a VIII-a:
• 29 martie 2021: Limba şi literatura română
• 30 martie 2021: Matematică
• 31 martie 2021: Limba şi literatura maternă (pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă)

UPDATE / Accident cu 11 răniți, între Brașov și Feldioara

0

Un accident rutier pe DN13, în care au fost implicate 12 persoane, cu 11 victime, se putea transforma într-o tragedie.
Conducătorul unui autoturism care nu s-a asigurat la intrarea în DN13 dintr-un drum secundar pe ruta Brașov – Feldioara, a fost surprins de un microbuzul care circula regulamentar. Impactul a fost atât de puternic, încât microbuzul s-a răsturnat. În microbuz se aflau 10 persoane, dintre care 5 copii cu vârste între 1 și 6 ani. Victimele au suferit mai multe politraumatisme și au primit îngrijiri medicale la fața locului, fiind transportate la spital.
Accidentul a avut loc ieri in jurul orei 14 și a fost anunțat la numărul unic de urgență 112.
Două Ambulanțe, cinci echipaje SMURD, o autospecială de descarcerare și două echipaje cu apă și spumă au intervenit la fața locului.
„Pe DN13, la km 14, a avut loc o coliziune între două autovehicule. 11 persoane primesc îngrijiri medicale la fața locului. Unul dintre conducătorii auto a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind 0, cel de-al doilea șofer neputând fi testat până în acest moment. Traficul este blocat pentru efectuarea de cercetări la fața locului”, a precizat subcomisarul de poliție Alina Ivan.
Traficul în zonă a fost reluat după aproximativ 2 ore.

Zone de agrement montan / Selecție : 3 reprezentanţi ai societăţii civile în Comisia Tehnică pentru înființarea ariei protejate Parcul Natural Braşovia

0

Autor: Mihaela Parghel

l Coliban: O arie protejată, din Poiană până în Predeal

Primăria Brașov selectează trei reprezentanți ai societății civile pentru a face parte din Comisia mixtă tehnică pentru Înființarea Ariei Protejate (Parcul Natural) Brașovia.
Primarul Allen Coliban explică de ce este nevoie de această comisie: „Activitatea acestei comisii este foarte importantă, mai ales că decizia despre ce vrem să facem cu pădurile noastre, nu a pornit până acum de la răspunsuri fundamentate corect. Această comisie își propune exact acest lucru, să avem o fundamentare corectă a modului în care trebuie să folosim pădurile proprietatea municipiului Brașov. Toate aceste păduri, care se întind de fapt între Brașov, Predeal, Valea Prahovei și Râșnov, sunt păduri care ar putea să devină o arie protejată consistentă, o arie protejată cu un plan de management modern, care să combine atât funcțiuni de pădure-școală, în care copiii noștri pot să învețe mai multe despre natură, cât și funcțiuni recreative, cum ar fi drumețiile, alergarea montană, mountain bike-ul, într un fel în care să nu deranjăm prea mult nici natura, dar nici pe ceilalți participanți la aceste activități. Pe scurt, Brașovia va fi un mare parc natural, o arie protejată, din Poiană până în Predeal, cu trasee turistice neinvazive, cu poteci tematice și zone de agrement montan”.

Depunerea candidaturilor până pe 8 martie

Cei interesați să facă parte din această comisie trebuie să își trimită CV-urile și o scrisoare de intenție la Primărie, spune edilul Allen Coliban. Din comisie poate face parte orice persoană care are cetățenia română, a altor state membre ale Uniunii Europene sau statelor aparținând Spațiului Economic European şi domiciliul în România, care cunoaşte limba română, are vârsta minimă de 18 ani, are studii în conservarea naturii, silvicultură, geoștiințe, științe biologice, sociologie, economie, legislativ-juridic, și/sau experiență în înființarea ariilor protejate poate aplica pentru a reprezenta societatea civilă în această comisie. Cei interesați trebui să răspundă unui chestionar, care vizează motivația de a face parte din comisie, viziunea lor despre parc, activitățile ce pot fi implementate în vederea dezvoltării durabile a zonei, creșterii calității vieții și a nivelului de confort al cetățenilor, conservării biodiversității și dezvoltării turismului sustenabil, precum și viziunea pe care o au despre importanța parcului în comunitate pe termen mediu și lung.
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 8 martie. Candidaturile se depun pe e-mailul contact@brasovcity.ro, prin trimiterea unui CV și a copiei după cartea de identitate, după care candidatul va trebui să răspundă la 9 întrebări pe formularul de pe site. Necompletarea formularului atrage invalidarea candidaturii.

O comisie tehnică cu majoritate USR

Din comisie fac parte 3 consilieri locali: Cezar Crican (USR), Pamela Diaconu (PNL) și Raluca Stancu (PSD); 3 membri din aparatul de specialitate al primarului, care vor fi numiți prin dispoziție de primar dar şi 4 membri dintre inițiatorii conceptului de proiect „Parc Natural Braşovia”. Este vorba despre  Mihai Orleanu, consilierul județean Silviu Ivan-Nunvailer, Spiridon Marian, Florin Stoican. De precizat este că, pe lângă consilierul judeţean USR Silviu Ivan-Nunvailer, alţi doi sunt membrii ai Uniunii Salvaţi România, respectiv Spiridon şi Orleanu.

Mărțișor: Mai puține amenzi

0

În ultimele 24 de ore polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov au verificat 117 locații, 60 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu privire la respectarea măsurilor impuse în perioada stării de alertă și 4 operatori economici cu privire la organizarea programului de muncă. Polițiștii brașoveni, alături de polițiștii locali, au legitimat aproximativ 2.500 de persoane, au verificat circa 200 de mijloace de transport persoane și 190 de autovehicule.
Pentru abaterile constatate au fost aplicate 155 de sancțiuni contravenționale, dintre acestea 144 fiind aplicate pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală și 11 pentru nerespectarea măsurilor privind carantina/izolarea, valoarea totală a acestora fiind de 7.250 lei.
Totodată, polițiștii au verificat aproximativ 2.400 de persoane cu privire la respectarea măsurilor de izolare/carantină.

Bilanțul sezonului de schi

0

Peste 1,3 milioane de treceri la porțile de acces ale instalațiilor de transport pe cablu, din Poiana Brașov. Așa sună bilanțul primelor două luni din acest sezon al sporturilor de iarnă. Datele au fost făcute publice de autorități luni, în cea mai frumoasă zi din acest sezon de iarnă.

O zi ca în povești

Luni a fost o zi excelentă pentru sporturile de iarnă, în Poiana Brașov și în Postăvarul. Temperatura a fost, la amiază, de patru grade Celsius. Zona de îmbarcare a instalației de telegondolă – altădată extrem de aglomerată, a fost așa cum și-o dorește orice schior: cozile au fost foarte mici, iar timpul de așteptare nu a trecut de cinci minute. „A început iarna monitorilor” sau „a venit și timpul brașovenilor, la schi” au fost câteva din comentariile care au însoțit fotografiile postate de schiori, pe rețelele de socializare.
Stratul de zăpadă proaspăt depus a fost de opt centimetri, în stațiune și de aproape 20 de centimetri, în zona superioară a masivului. Soarele a strălucit întreaga zi. „Consultăm prognoza meteo și de trei ori pe zi. Cu datele din previziuni și cu ce avem în masiv, în acest moment, vă pot spune că se va putea schia în condiții bune, în Postăvarul, până la finele acestei luni”, spune Dorin Drăgoi, șef al Serviciului de Gestionare Pârtii, din cadrul societății care se ocupă cu domeniul schiabil.

Treceri de milioane

Statistica numărului de intrări la instalațiile de transport pe cablu din Poiană și din Postăvarul vorbește despre pofta de schi, care a adus pe pârtii aproape la fel de mulți turiști, ca anul trecut, înaintea pandemiei. În primele două luni ale acestui an, la turnichete au fost 1,31 milioane de intrări, cu doar 800 de mii mai puține decât în ianuarie și februarie 2020. Cea mai aglomerată zi a fost miercuri, pe 3 februarie, când au fost înregistrate aproape 32800 de treceri. Iar cel mai aglomerat weekend a fost între 19 și 21 februarie, când barele turnicheților s-au deschis de aproape 95 de mii de ori.

Se ieftinește transportul pe cablu

De luni, tarifele la transportul pe cablu au scăzut, pentru perioada din timpul săptămânii. Vorbim despre un număr mai mic de puncte, anulat la o urcare, pe cartelele de acces. De luni, o urcare cu telecabina Capra Neagră sau cu telegondola Postăvarul Expres anulează cinci puncte, în loc de șase, iar una cu telecabina Kanzel patru puncte, în loc de cinci. Iar o urcare cu telescaunul Ruia costă trei puncte, în loc de patru. O cartelă cu 30 de puncte costă 115 lei, pentru adulți și 60 de lei, pentru copii. Reducerile la transportul pe cablu din Poiana Brașov și Postăvarul vor fi valabile, de săptămâna viitoare, și în weekend. (Andra Odiru)

Portul popular din Țara Oltului: La 80 de ani ţese ii şi cămăşi

0

Autor: Lucia Baki

l O istorie bine păstrată

Identitatea naţională înseamnă păstrarea portului popular tradiţional aşa cum a existat peste vremi. Ţara Oltului se bucură de un port tradiţional nemodificat, specific fiecărui sat situat între Munţii Făgăraşului şi râl Olt. Se mai păstrează şi astăzi ia făgărăşeană învineţită şi strălucitoare în gerul Crăciunului şi al Bobotezei sau în arşiţa soarelui de la Sfânta Maria. Cheptarul înflorat de Drăguş sau cel sobru de Rucăr şi Voila se găsesc în lăzile de zestre sau dulapurile moderne ale gospodinelor. Şurţele, saricele, crătinţele şi cioarecii sunt scoase la aerisit periodic de femeile din sate semn că portul tradiţional contează în satul făgărăşean. În nicio zonă a ţării parcă nu există port popular mai frumos şi mai bine păstrat. Găsim în elementele portului făgărăşean obiceiurile locului şi chiar firea omului.


La 80 de ani, Viorica Marcu ţese cămăşi şi ii

În ziua de astăzi mai sunt puţine femei care mai cunosc arta ţesutului. Rar mai găseşti în casele făgărăşencelor războiul de ţesut cu năvăditurile alese din care să fie confecţionate elementele portului popular. Viorica Marcu din Rucăr la vârsta de 80 de ani nu renunţă la războiul de ţesut. În fiecare iarnă îşi montează războiul pentru a-şi completa zestrea casei cu ţoale, chindeuri, feţe de mese. În această iarnă însă a urzit firele pentru a ţese costume populare. ,,Mă bucur că tot mai mulţi tineri poartă costumul popular. Mi-au comandat nepoţii şi fetele cămăşi şi ii. Am ţesut două cămăşi bărbăteşti, una cu negru şi alta cu vişiniu. Acum am urzit firele pentru ii. Voi ţese ii cu şinoare cu negru. Mai demult în toată casa se ţesea, ne întreceam în modele. Astăzi prea puţin se mai aude zgomotul iţelor şi a bărglei de la război. Sunt fete tinere în sat, una două, care vor să înveţe arta ţesutului şi le ajut. Cel mai greu nu este ţesutul în sine ci urzitul firelor şi alegerea iţelor. Stau şi noaptea şi mă gândesc cum să le organizez, să calculez, ca totul să iasă bine. Este matematică la urzitul firelor. Femeile din sat care ştiau să năvădească şi să calculeze iţele nu mai sunt printre noi. După ce materialul este ţesut, mai sunt multe elemente ale costumului popular care trebuie cusute cu mâna. La cămăşi avem gulerul şi la ii avem obinzala. Între ţesătură se introduce fereca, şi aceasta se coase cu mâna. Apoi croşetăm fodorii pentru poale şi mâneci. O cămaşă o ţes cam în 2 săptămâni, iar o ie tot cam aşa” a explicat Viorica Marcu.

Arta populară din ţara Oltului

Portul popular din Ţara Oltului se evidenţiază printr-o bogăţie a materialului şi a diversităţii ce dă specificitate fiecărei zone ce o compune. Despre arta populară privind portul Ţării Oltului n-au rămas, generaţiilor de azi, doar câteva menţiuni cuprinse în lucrările semnate de S. Moldovanu, Alexandru Bărbat şi Ştefan Meteş. Aceste înscrieri au avut la bază cercetările directe pe teren în satele din Ţara Oltului, sute de fotografii realizate de Mircea Iuga, schiţe şi desene de Iuliana Fabritius. Însemnări importante se mai pot găsi la Muzeul Brukenthal care a fost preocupat cu ani în urmă de folclorul şi arta populară locală şi care a realizat, cu ajutorul dascălilor locali, chestionare în toate localităţile făgărăşene. Şi la Muzeul Ţării Făgăraşului se mai păstrează unele însemnări despre arta populată din Ţara Oltului. Conform acestor lucrări, dar şi cele semnate de Cornel Irimie, Ţara Oltului a fost împărţită în trei zone, fiecare fiind evidenţiată prin componenţa costumelor populare, a materialelelor din care au fost confecţionate, coloritul şi denumirile elementelor acestora.

Portul din Zona Făgăraşului este sobru

,,Zona Făgăraşului formează centrul Ţării Oltului cu 51 localităţi, între care şi Făgăraşul, mergând de la Cârţişoara până îa Sinea Nouă şi Şercaia. Portul este mai sobru, din materiale groase, tipice fiind aici pomeselnecele albe la femei, păstura neagră pe corp în gen de fotă, sarica şi buboul cu păr alb, cămăşile cu ,,ştrafuri” şi ,,pumnaşi” la bărbaţi, ,,recălele”, opincile cu nojiţe de păr de cal sau de capră. Elementele noi în port pătrund mai tîrziu, după 1920” scrie Cornel Irimie în monografia sa. În Ţara Oltului, portul mergea mână în mână cu arta olăritului şi arta zugravilor, magistral reprezentată în trecut prin meşterii iconari de la Arpaşul de Sus şi Cârţişoara, dintre care amintim pe Matei Ţâmforea şi Savu Moga. Ţesăturile de casă din cânepă şi lână meticulos realizate de femeile făgărăşence erau dominate de roşul para focului. Trăsăturile generale ale costumului popular trădau viaţa şi firea oamenilor. Simplitate şi robusteţe erau caracteristicile portului vechi al Ţării Oltului şi erau date de liniile drepte ale costumului, materialul gros, lungimea şi culoarea sură sau neagră a recălelor, ca şi albul de nea al saricei sau buboului iarna.