Vacanța cea mare a elevilor se aproprie cu pași repezi și acum, odată cu relaxarea restricțiilor în contextul pandemic, planificările taberelor de vară se află în ultima etapă. CFR Călători vine în întâmpinarea instituțiilor de învățământ și organizatorilor de tabere oferind posibilitatea transportului – o componentă foarte importantă și costisitoare a oricărei tabere pe lângă masă și cazare. „Acest aspect poate fi ușor rezolvat dacă alegeți deplasarea cu trenul ca alternativă sigură şi plăcută la transportul rutier. Astfel costul taberei va fi mult redus având în vedere facilităţile pe calea ferată de care elevii beneficiază. Mersul cu trenul îi scapă pe părinți de cheltuielile inutile și le eficientizează bugetele. Călătoria copiilor va decurge în maximă siguranţă, va fi mai destinsă întrucât trenul , spre deosebire de alte mijloace de transport dispune de un spațiu generos ce conferă libertate de mișcare și condiții optime de confort. Plăcerea copiilor de a călători cu mai multe persoane de aceeași vârstă până la destinația de vacanță, oferă și o experiență în sine de călătorie de care grupul de elevi se poate bucura împreună: socializare, admirarea peisajelor, relaționare prin jocuri de grup, relaxare, citirea cărților preferate etc. și de a conștientiza că trenul este cel mai ecologic mod de transport. Rezervarea biletelor de tren de către reprezentanții instituțiilor de învățământ sau organizatorii taberelor se poate face printr-o cerere cu o anticipație de maximum 60 de zile într-o stație de cale ferată/agenție de voiaj CFR Călători în baza detaliilor de călătorie și date de contact aferente. Ulterior, biletele pentru grupurile de elevi se pot emite cu 20 de zile înainte de călătorie la casa de bilete din stația / agenția de voiaj CFR Călători la care s-a efectuat cererea de rezervare, în baza prezentării carnetelor școlare vizate de unitatea de învățământ pentru anul școlar în curs și completate pe prima filă cu codul numeric personal al elevului”, spun reprezentanții CFR Călători.
Femeie dată dispărută, găsită moartă în albia unui pârâu
O femeie din Șimon, județul Brașov, pe care familia o dăduse dispărută, în urmă cu câteva zile, a fost găsită decedată, ieri, în albia unui pârâu din zonă. Trupul neînsuflețit a fost găsit ieri după-amiază, în a șasea zi de căutări la care au participat echipe multiple. „În perioada 28 mai – 02 iunie 2021, echipe complexe formate din polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, împreună cu pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Brașov, scafandri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Covasna, jandarmi din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Brașov și Grupării Mobile de Jandarmi «Burebista» Brașov, pompieri civili din cadrul Primăriei Bran, reprezentanți ai Salvamont Bran, precum și voluntari, au desfășurat zilnic activități de căutare a persoanei în cauză. La data de 02 iunie 2021, în jurul orei 13.45, cadavrul femeii a fost identificat în albia pârâului Șimon din județul Brașov”, au informat polițiștii. Cadavrul a fost preluat și transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov în vederea efectuării autopsiei și stabilirii cauzei decesului.
SMID Brașov – inclus în PNRR: CJ a renunţat la centrul intermediar de management al deşeurilor de la Făgăraş
Autor: Mihaela Parghel
l Se face la Beclean
Consiliul Județean Brașov a renunțat la amenajarea mini-centrului de management integrat al deșeurilor la 300 m de cartierul Miorița din Făgăraș. Noul amplasament propus este într-o localitate limitrofă. Centrul principal de management integrat al deşeurilor este în discuţii pentru a fi amplasat în localitatea Prejmer sau la Săcele, în ambele unităţi administrativ-teritoriale existând terenuri identificate pentru construcţie. Dezbaterea publică pentru aceste construcţii va avea loc azi.
Acum este luat în calcul Becleanul
După ce Consiliul Local Făgăraș a revocat două proiecte de hotărâre prin care Consiliul Județean Brașov avea în administrare, din anul 2013, 25.000 de metri pătrați de teren, pentru amenajarea unei stații de sortare în vecinătatea localității, la aproximativ 300 m de un cartier de locuințe, miercuri, reprezentanții administrației județene au anunțat că au găsit alt amplasament pentru realizarea unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor (al doilea din județ, după cel principal, care urmează a se construi în vecinătatea municipiului Brașov, în Prejmer sau Săcele). Astfel, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan, a anunţat că pentru construirea centrului a fost identificat un teren din comuna Beclean (lângă Făgăraș). Reprezentanții Consiliului Județean nu au oferit mai multe detalii referitoare la noul amplasament propus pentru realizarea investiției.
A fost analizat și un teren de pe fosta Platformă Nitramonia
Precizăm că în 27 mai, Consiliul Local Făgăraș a anulat două de hotărâri (din anii 2013 și 2014) prin care Consiliul Județean Brașov primea în administrare un teren de 25.000 mp, pentru construirea unei stații de sortare și transfer din fonduri europene, prin Programul Operațional Sectorial – Mediu (2007 – 2013). Investiția nu a mai fost realizată, iar recent, Consiliul Județean Brașov a identificat respectivul teren și l-a luat în calcul pentru realizarea unui centru de management integrat al deșeurilor prin Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (proiect pentru care urmează a fi depusă o cerere de finanțare europeană pentru ciclul bugetar european 2014 – 2020). Autoritățile locale din Făgăraș au respins această propunere, unul dintre argumentele lor fiind că terenul în cauză este la 300 m distanță de un cartier de locuințe, dar și la aproximativ 50 m distanță de două case din zonă. Pe de altă parte, primarul Făgărașului, Gheorghe Sucaciu, a declarat că a propus ca soluție alternativă un teren ce a aparținut combinatului chimic din localitate (Platforma Nitramonia). Administrația județeană nu a agreat această idee, unul dintre motive fiind că terenul ar putea fi contaminat.
Amintim că ieri, guvernul a prezentat documentele referitoare la proiectele care vor fi finațate prin Planul National de Redresare și Rezieliență, iar SMID Brașov este inclus pe lista de finanțări propuse.
Copiii internați la Spitalul Municipal Făgăraș au fost sărbătoriți de ziua lor
Asociația Iia Călătoare a revenit la secția de Pediatrie, cum a promis la deschiderea acesteia din luna martie, pentru a aduce noi daruri donate de făgărășeni și nu numai, cu speranța ca șederea celor mici în unitatea spitalicească să fie mai ușoară. Neghiniță, Capra cu trei iezi, Harap Alb și alte personaje au un loc special, începând de ieri, în secția unde sunt tratați copiii din Țara Făgărașului. 8 tablouri inspirate din coperțile cărților cu povești și basme românești, realizate de artistul brașovean Codrin Horia Gal, au fost donate spitalului „Dr. Aurel Tulbure” prin intermediul proiectului „Cutiuța Călătoare”. Locul de joacă are acum și mai multe jucării, numărul de televizoare din saloane a fost suplimentat, iar pentru paturile din secție a fost croită lenjerie cu diverse desene. Mai mult, fiecare copil a primit câte un pachețel cu fructe și produse de igienă personală. „Ne-am bucurat că de 1 iunie ne-am putut întâlni din nou cu copiii. Acțiunea este o continuare a proiectului de înfrumusețare a secției de Pediatrie, iar acum am montat 8 tablouri cu scene din poveștile și basmele românești. Am adus noi jucării, donate de o familie care își are rădăcinile în Țara Făgărașului și care iubește locurile, tradițiile și oamenii de aici. Am mai instalat două televizoare și am dăruit un rând de lenjerie. Le mulțumim din suflet tuturor oamenilor care ne susțin proiectele prin donațiile pe care le fac și care se întorc în comunitate, acolo unde este nevoie”, a declarat Anca Bâtiu, președintele Asociației Iia Călătoare.
SONDAJ: Ce aleg românii între SUA și UE ?
26% dintre români cred că Statele Unite sunt cel mai bun prieten al României, iar 19% spun că Germania, se arată într-un sondaj realizat de Avangarde.
Potrivit sondajului, Rusia este considerată cel mai important dușman al României (24%). 27% dintre români cred că faptul că Joe Biden e noul președinte al SUA reprezintă un lucru bun pentru România, iar 33% nici bun, nici rău. Dintre țările vecine, Republica Moldova e considerată cel mai bun prieten (45%), urmată de Bulgaria (11%) și Serbia (8%).
La întrebarea: „Dacă personal ați putea decide privind strategie pe următorii 10 ani privind politica externă a României, pe ce axă de putere ați prefera să meargă România? ”29% aleg axa Londra – Washington, 28% aleg Paris – Berlin și 8% Moscova – Beijing.
59% dintre românii chestionați de Avangarde declară că au încredere în UE, doar 23% spun că nu au încredere. Cu toate acestea, 60% dintre cei chestionați declară că nu vor să treacă la moneda unică Euro, doar 23% sunt de acord.
La întrebarea ”Credeți că UE tratează cetățenii români în mod egal în comparație cu cetățenii altor state”, 48% răspund cu Nu, 29% cred că Da.
Intrarea României în spațiul Schengen e considerată de 57% dintre respondenți o chestiune mai importantă decât ridicarea vizelor de către SUA (31%).
Dacă ar fi să opteze între apartenența la UE și Parteneriatul Strategic cu SUA, românii ar alege prima variantă (53%), și 19% a doua variantă.
Dacă ar fi să aleagă între apartenența la UE și apartenența la NATO, 49% aleg UE și 23% aleg NATO.
Dacă ar fi să aleagă între relații mai bune cu Rusia și relații mai bune cu China, 36% – prima variantă, 19% – a doua. 45% spun că nu pot alege.
36% dintre cei chestionați cred că europarlamentarii români nu reprezintă bine România la Bruxelles, iar 34% cred că o reprezintă bine.
Sondajul a fost realizat în perioada 25 – 31 Mai, pe un eșantion de 950 de persoane, prin metoda CATI (interviuri telefonice), cu o marjă de eroare de 3, 5%.
În şase luni va fi modernizat şi drumul din intravilanul satului Viscri
Consiliul Județean investeşte aproape 3 milioane de lei pentru modernizarea unei porţiuni de drum judeţean din zona satului Viscri, unde accesul a fost mult îngreunat în ultimele luni, din cauza calităţii proaste a drumului şi a unei alunecări de teren. Preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea, a anunţat ieri că a semnat contractul de execuţie a lucrărilor de modernizare a porţiunii de drum situate în intravilanul satului Viscri, între kilometrii 6+950 – 7+711. Executantul lucrărilor este firma SC Viaduct SRL, care are şase luni la dispoziţie să le realizeze, a precizat Veştea : „Vom reface drumul din satul Viscri, pe o lungime de 761 de metri, cu respectarea cerinţelor Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov, având în vedere importanţa conservării patrimoniului cultural al sitului UNESCO Viscri. Odată cu această porţiune de drum şi cu lucrarea de consolidare a unui sector rutier afectat de o alunecare de teren, vom încheia în acest an, proiectul de modernizare și reabilitare drumului judeţean DJ 104 L Dacia – Viscri – Buneşti, în lungime de 15,06 kilometri, proiect pe care l-am implementat cu fonduri europene accesate în mandatul precedent”.Porţiunea a căror lucrări de modernizare au fost contractate ieri face parte din drumul judeţean DJ104L Dacia – Viscri – Buneşti. Pentru „Drumul Prinţului Charles”, Consiliul Judeţean Braşov a reuşit să atragă încă din 2018 o finanţare nerambursabilă din fonduri europene, în valoare de 26,510 milioane lei. Modernizarea DJ 104 L este planificată să crească gradul de accesibilitate rutieră în zona de nord a județului. Practic, traseul care va fi refăcut reprezintă singura legătură a comunelor Jibert și Bunești cu municipiul Brașov și va permite turiștilor să ajungă mai ușor în satul Viscri, cunoscut în ultimul timp și ca „satul Prințului Charles“.
Guvernul a publicat PNRR / Cîțu: „Construim 450 de km de autostradă, sute de școli și de creșe, vom renova zeci de spitale“
l Brașov – SMID, tren spre aeroport, îndiguiri
România va primi 29,2 miliarde de euro prin PNRR, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Banii trebuie accesați până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanțate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate. Primii bani din PNRR ar putea veni în octombrie. Ieri, reprezentanții guvernului au explicat unde se vor duce banii europeni. Premierul Florin Cîțu a declarat că România a decis să acceseze și partea de împrumuturi din PNRR pentru a acoperi nevoia de investiții. De asmenea, premierul a precizat că împrumuturile sunt luate la o dobândă foarte mică.
Unul dintre proiectele Brașovului incluse pentru finanțare prin acest plan este și Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, care ar urma să rezolve problemele legate de reciclare și de depozitare a gunoiului din întreg județul. Investițiile sunt evaluate la peste 100 de milioane de euro. „Cea mai mare alocare (840 milioane de euro) este prevăzută pentru investițiile de modernizare, completare și dezvoltare a SMID-urilor în corelare cu PJGD / PMGD. Estimarea necesarului investițional la nivel de județ a fost realizată pe baza planurilor județene de gestionare a deșeurilor, adoptate sau în curs de adoptare, și a studiilor de fezabilitate pentru proiecte de SMID aprobate (SMID Galați) sau aflate în pregătire (SMID Ilfov, SMID Brașov)”, se explică în PNRR.
Din documentul publicat nu este foarte clar dacă ”trenul metropolitan” propus de primarul Allen Coliban va fi finanțat: „În contextul actual, se identifică necesitatea de dezvoltare a infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de acorduri de parteneriate cu administraţiile publice locale în marile centre urbane din ţară, de exemplu: București, Cluj, Braşov, Timişoara, Iaşi, Oradea, Sibiu precum și construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (București T1 și T2, Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca și Constanța)”, se precizează în documentație.
Principalele declarații ale premierului Florin Cîțu:
PNRR a fost depus luni și astăzi îl prezentăm în detaliu. Este un program foarte important pentru România. A fost lansat când eram ministru al Finanțelor. Am fost implicat din primul moment. Este un program negociat de președintele Klaus Iohannis.
Este vorba despre 29,2 miliarde de euro bani care pot fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, vom renova zeci de spitale, vom construi sute de școli și de creșe.
Vom avea un spital nou construit până în 2024. Este o premieră. Este foarte important pentru această guvernare să construiască spitale.
Sunt trei mari sectoare care primesc bani Transporturi, Educație și Sănătate.
Un alt element care a fost dezbătut, de ce luăm și împrumuturi: România are nevoie de investiții. Aceste împrumuturi se vor duce doar în investiții, nu vor merge în consum. Nu cred că există dezbatere că împrumuturile pentru investiții nu sunt bune.
Împrumuturile luate prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică. Aproape 0%. Este dobânda la care se împrumută Germania, Spania. Pentru România este un plus că ne putem împrumuta la aceste dobânzi.
Componenta de reforme: toți din clasa politică știm, România are nevoie de reforme.
Reforma sistemului de pensii -vrem un sistem sustenabil, bazat pe contributivitate.
Reforma justiției – reparăm ce au stricat alții ani de zile.
Reforma companiilor de stat – risipa banului public se va opri.
Reforma salarizăii – un sistem în care vom lega direct performanța de venituri.
Aceste reforme le făceam oricum, chiar dacă nu exista acest PNRR. Această Coaliție a câștigat voturile românilor pentru reforme.
Prin PNRR ne asigurăm că banii care vin în România vor ajunge în toate colțurile României. Acesta este un alt principiu care a stat la baza PNRR. Toți românii vor beneficia de aceste 29,2 miliarde de euro.
Principalele declarații ale vicepremierului Dan Barna:
Chiar dacă nu ar fi fost pandemia, România ar fi avut nevoie de reforme.
E un moment foarte bun să nu mai invocăm scuzele politice, pe care le folosim de mai bine de 30 de ani când vine vorba de reforme.
Acest program este gândit să nu lase pe nimeni în urmă.
Descentralizarea la nivel local. Autoritățile locale sunt prezente și parte din funcționarea și modelitatea de gândire a acestui program.
Componenta valul renovării: 2000 de clădiri și 1500 blocuri renovate.
Infrastructura – A7 – autostrada din Moldova (324 de km); capetele de la A8.
Transformarea digitală – cartea de identitate electronică, care nu ne fură nici sufletele, nici nu ne pervertește celulele, ci pur și simplu ne așează într-o logică funcțională.
Acele mii de pagini nu s-au scris singure, a fost o muncă tastă cu tastă. Ascund în spate mii de ore de muncă.
Principalele declarații ale vicepremierului Kelemen Hunor:
România de foarte mulți ani nu a avut un proiect mare de țară. Ultimul a fost aderarea la UE și intrarea în NATO.
PNRR e un proiect de țară care în 150 de zile, după foarte multe discuții a fost depus.
Este un plan extrem de echilibrat.
Dacă vom reuși să implementăm, sunt convins că o vom face, vom construi o țară mai bună.
După ce va fi citit tot planul de către cei care ne-au criticat, vor fi de acord că e un plan bun.
Tranziția verde – conectarea la sistemul de alimentare cu apă potabilă, colectarea apelor uzate și tratarea acestora.
Peste 1600 de km de rețele de apă în localitățile cu peste 2000 de locuitori, care nu au avut acces permanent la alte fonduri.
Împădurirea României – 45 de mii de hectare noi de pădure, 10 mii de hectare refacute.
Comunitățile locale, UAT-uri – toate comunitățile vor fi susținute în mod uniform.
Investitii în turism.
Sumă importantă în educație – accent pe reducere abandonului școlar – crestere cu 10% a numărului de elevi în licee agricole, 1800 de microbuze verzi. 75 de mii de săli de clasă mobilate, 20 de mii de locuri nou create în campusuri universitare, 10 centre de învățare duală.
Principalele declarații ale ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea:
Acest Guvern s-a angajat în PNRR să aibă o nouă lege a pensiilor care să aibă o formulă predictibilă fixă bazată pe date statistice de creștere a pensiilor, să favorizăm pensiile mici acuni când aplicăm formule de creștere, să recalculăm toate pensiile.
În ceea ce privește speranța de viață, vorbim de o posibilitate voluntară de a rămâne în câmpul muncii mai multă vreme. Vom generaliza această posibilitate de prelungire a rămânerii la muncă. Nu este vorba de o decizie obligatorie.
La transport vorvim de o schimbare a modului în care se taxează transportul de mărfuri. În acest moment, acea rovinietă pentru transportatori nu ține absolut cont de cât folosești drumul, plătești la fel. Se va aplica o taxă în funcție de cât folosești drumul. Dacă pe distanțe mai lungi transporți mai multă marfă, atunci plătești mai mult.
În ceea ce privește politica de descurajare a înregistrării mașinilor vechi, nu este decisă forma în care se va întâmpla acest lucru, dar trebuie să evităm să mai fim cimitirul de mașini vechi al Europei.
Stagiul complet de cotizare la pensii – În acest moment, stagiul complet în România este de 35 de ani. Comisia Europeană a atras atenția în mai multe rapoarte, pe bună dreptate, că intrarea în vigoare a acelui stagiu, de 25 de ani, aruncă imediat în aer sistemul de pensii. Să nu mai avem un stagiu fix, să legăm de anumiți indicatori economici, dar formula exactă va fi decisă atunci când vom lucra la lege. Dacă instituim acest stagiu de 25 de ani, foarte mulți oameni vor ieși brusc la pensie. Impactul ar fi devastator pe bugetul de pensie. Nu va intra în vigoare această trecere bruscă la 25 de ani.
Vreau să resping o altă acuzație nemeritată, cum că nu ar fi fonduri pentru autoritățile locale aici. Sunt fonduri foarte multe, de fapt cele mai multe, și din valul renovării și din partea de infrastructură școlară și din partea care este a primăriilor și din partea de fond UAT în sine și partea de managementul deșeurilor, care sunt gestionate consiliile județene. Cele mai mult fonduri de investiții publice merg prin autoritățile locale din PNRR.
„Mă simt foarte tânără”: Monica Anghel a împlinit 50 de ani
l Ce spune despre fiul ei, Aviv
Monica Anghel a împlinit 50 de ani pe data de 1 iunie. Numărul nu o sperie și își întâmpină anii cu seninătate. A făcut vaccinul anti-Covid, alături de familia sa, și a început să cânte la evenimente. Monica Anghel a împlinit 50 de ani pe 1 iunie și spune că este mândră de anii ei. În copilărie a făcut multe nebunii, dar nu poate uita ziua în care și-a rănit trupul cu o daltă de sculptat, din atelierul tatălui ei, sculptor, ca și bunicul ei.
„În copilărie îmi plăcea să îmi petrec timpul cu ai mei, dar ieșeam la joacă și cu cei de vârsta mea. Fratele meu, Alexandru, este cu 12 ani mai mic decât mine și eram ca o mămică mai mică pentru el. Am făcut și năzbâtii. Pe masa de lucru a tatălui meu, care e sculptor, mi-am rănit corpul, mi-am julit fața. Tata avea dălțile acolo, am luat și eu una și mi-am

Aviv, fiul Monicăi Anghel: ”Sunt și cuminte, dar și năzdrăvan”
Despre fiul ei, Aviv, Monica are numai cuvinte de laudă. „Aviv este cuminte. Merge la școală, face sport și acum tocmai voiam să îi spun să studieze la pian”, ne-a declarat Monica Anghel, în timpul discuției telefonice. Băiețelul artistei a ținut să ne spună și el câteva cuvinte. „Sunt și cuminte, dar și năzdrăvan, în sensul că sunt năzdrăvan. Îmi place foarte mult geometria, practic baschet la Clubul Dan Dacian, fac înot și Aikido cu sensei Sandra”, ne-a spus și Aviv, fiul cântăreței, în vârstă de 10 ani și 9 luni.
Monica Anghel și-a reluat concertele: „Lucrurile încep să funcționeze”
În pandemie, Monica Anghel a stat mai mult în județul Argeș, la pensiunea Sfânta Elena, pe care o deține familia ei. A revenit în București pentru filmări, evenimente și ziua ei de naștere. „Sunt în București, de ziua mea am ieșit la o pizza cu Aviv și cu o prietenă, cu fetițele ei. Mă simt perfect la 50 de ani. Sigur, mă mai doare un șold, dar mă simt foarte tânără. E important cum te porți și cum îți porți vârsta. Eu sunt mândră de anii mei, pe care i-am împlinit pe data de 1 iunie. Să trăiești, înseamnă cel mai mare dar pe care ni l-a dat Dumnezeu. În privința concertelor, am început de duminică seară, când am avut un eveniment după atâta pauză. Lucrurile încep să funcționeze… M-am vaccinat și eu și întreaga familie cu Pfizer, mai puțin cumnata mea, care alăptează. Acesta se făcea la clinica la care am mers, nu am ținut neapărat să fac un vaccin anume. Nu am avut nicio reacție adversă, de niciun fel, n-am avut nimic. Noi am făcut și rapelul, fratele meu l-a făcut cu 2-3 săptămâni mai târziu, așa a fost programat. Mai am un eveniment la care trebuie să cânt pe data de 4 iunie. Deja au dat legea, ești obligat să faci test PCR, fie să ai vaccinul, să poți participa la un eveniment public”, susține Monica Anghel.
Drama taximetristului Nicu Raţă din Las Fierbinţi
Marius Chivu (46 de ani), simpaticul actor care îl interpretează pe taximetristul Nicu Rață în serialul „Las Fierbinţi”, de la Pro TV, a avut de înfruntat multe drame în ultimii ani. Invitat la podcast-ul lui Mihai Bobonete, actorul a mărturisit că a suferit foarte mult după ce a divorţat de soția sa, Dana, cu care are o fetiță. Marius Chivu a slăbit nu mai puțin de 10 kilograme în timpul divorțului și a ajuns la psihiatru, ca să-și trateze depresia cruntă în care se afundase.
„Am avut o perioadă în care am slăbit vreo foarte mult, am dat jos vreo zece kilograme, de la plâns. Am fost şi la doctor, m-am certat cu un psihiatru. Am suferit după femeie, după copil, după viaţă… Alergăm ca tâmpiţii după bani şi rămânem fără nimc. Am vorbit cu un psiholog, mi-a pus nişte muzică, mi-a arătat o oglindă, când m-am văzut, am început să plâng şi mi-a zis, hai, gata, te-ai vindecat, 250 lei pe şedinţă. Am zis, băi, prea plângi, şi m-am dus la un psihiatru. După două ore, în care a dictat ce-i povesteam, a zis că e depresie post mariaj”, a povestit actorul. Marius Chivu a fost însurat cu actrița Dana Chivu, cu care are o fetiță, Sofia.
Recent, actorul a mai trecut printr-o tragedie. Nu a putut ajunge la înmormântarea tatălui său, din cauză că era infectat cu Covid. „Păi ce credinţă, măi Bobo, după trei decese, dintre care unul tata?! Nici măcar nu am putut merge la înmormântare, pentru că aveam Covid. Asta-i viaţa, karma… Nu avem ce să-i facem! Nu avem happy end. Eu am crezut dintotdeauna în Dumnezeu, dar acum am început discuţiile cu El”, a mai spus actorul.
Actorul Marius Chivu a debutat în 2001 cu rolul din “The Elite”, apoi a jucat în peste 20 de filme şi seriale. În 2006 apare în serialul „La Urgenţă”, unde îl joacă pe Costel, un personaj misterios. Mai joacă în “Nunta mută” (2008), “Periferic” (2010) sau “America, venim” (2014). Rolul lui Nicu Raţă din serialul “Las Fierbinți” de la Pro Tv, l-a făcut însă celebru.
Rona Hartner, dezvăluiri șocante despre divorț: «Am avut 55 de certuri într-un an!»
După trei ani de relație și la un an și jumătate de la nuntă, Rona Hartner (49 de ani) și francezul Herve Camilleri (47 de ani) au decis să meargă pe drumuri separate în viață. Cei doi vor merge la notar să semneze actele de divorț la sfârșitul lunii. Rona Hartner a decis să încheie povestea de dragoste cu soțul francez, invocând certurile repetate dintre ei, care au apărut încă din momenul în care s-au căsătorit.
Rona Hartner a explicat adevăratele motive care au dus la divorț, după numai un an și jumătate de căsnicie.
„Am avut 55 de certuri cu el într-un an! Ne luam din nimic, ne-am certat odată o săptămână întreagă! Intrase zâzania în noi. Dacă îl contaziceai, imediat se supăra. Nu am mai știut cum s-o dau cu el. Și când n-am mai știut cum s-o dau, am zis: gata, divorțez! Avea momente când îl apucau niște nervi. Avea absolut totul să fie fericit, dar el era nervos. Aveam casă pe malul mării, am stat numai la plajă în izolare. Ce să vrei mai mult de atât? La un moment dat, erau certuri care nu se mai terminau, se repetau. Certurile astea au început după nuntă, de aceea am fost surprinsă. Ne era mai bine necăsătoriți. Nu cred că viața e făcută ca să fii nefericită, să te cerți, să fii neînțeles”, a declarat Rona Hartner, la emisiunea „Vorbește lumea”, de la Pro TV.
Rona Hartner (49 de ani) și francezul Herve Camilleri (47 de ani) au făcut deja partajul. Rona a rămas în casa pe care o deține pe Coasta de Azur, iar Herve i-a făcut o listă cu bunurile pe care și le dorește. Cei doi au rezolvat și situația banilor din conturi.
„Am făcut un partaj corect. El a plecat cu tot ce a vrut de la mine. I-am zis tot ce vrea să ia. Mi-a făcut o listă și i-am dat tot ce a vrut. Nu a ieșit deloc ceva oribil. Din fericire, a fost foarte corect. Și cu conturile ne-am aranjat. De aia ne-au trebuit două luni până să anunțam divorțul, ca să aranjăm totul. Cunoști un cuplu după cum divorțează. Iubirea asta imposibilă dintre noi poate în timp se va transforma în altceva. Herve nu m-a trădat, nu am avut o viață sinistră cu el”, a declarat Rona Hartner.














