Această decizie îi îngrijorează pe proprietarii de animale de companie. Ei se tem că acestea să nu fie folosite de stat pentru a rezolva problema penuriei de hrană. Potrivit unui raport recent al ONU, până la 60% din populaţia nord-coreeană se confruntă cu penurii alimentare generalizate. Statul asiatic se află într-o situaţie dificilă din cauza sancţiunilor internaţionale impuse pentru că îşi dezvoltă un program de arme nucleare.
Nord-coreenii sunt îndemnaţi să-şi mănânce câinii de companie
39 de noi cazuri de COVID la Brașov, 1014 în țară
1014 noi cazuri de coronavirus au fost depistate în România în ultimele 24 de ore din 21.344 de teste prelucrate, iar alte 45 de decese au fost raportate. 7.118 persoane sunt internate, dintre care 479 de pacienți se află la Terapie Intensivă. La Brașov au fost registrate, în ultimele 24 de ore, 39 de noi cazuri de infectări.
Buletinul de presă:
Până astăzi, 18 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 72.208 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
33.135 pacienți au fost declarați vindecați și 8.316 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.014 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate
1. Alba 931 21
2. Arad 1479 18
3. Argeș 4599 35
4. Bacău 2097 20
5. Bihor 1745 45
6. Bistrița-Năsăud 1033 13
7. Botoșani 1245 6
8. Brașov 4003 39
9. Brăila 1295 23
10. Buzău 1870 39
11. Caraș-Severin 499 6
12. Călărași 412 -5*
13. Cluj 1676 26
14. Constanța 1354 21
15. Covasna 617 7
16. Dâmbovița 2656 17
17. Dolj 1280 30
18. Galați 2898 38
19. Giurgiu 549 14
20. Gorj 1302 12
21. Harghita 637 2
22. Hunedoara 1392 27
23. Ialomița 886 2
24. Iași 2110 34
25. Ilfov 1809 22
26. Maramureș 841 17
27. Mehedinți 996 15
28. Mureș 1202 11
29. Neamț 1792 27
30. Olt 1085 10
31. Prahova 3293 49
32. Satu Mare 173 1
33. Sălaj 276 12
34. Sibiu 1223 15
35. Suceava 4966 44
36. Teleorman 471 5
37. Timiș 1977 30
38. Tulcea 382 9
39. Vaslui 1330 69
40. Vâlcea 879 17
41. Vrancea 2207 36
42. Mun. București 8678 135
43. – 63
TOTAL 72208
1014
*Numărul total de cazuri aferent județului Călărași a fost rectificat.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 715 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. crt. JUDEȚ PROBE POZITIVE LA RETESTARE
1 ALBA 7
2 ARAD 25
3 ARGEŞ 41
4 BACĂU 12
5 BIHOR 36
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 0
7 BOTOŞANI 7
8 BRĂILA 30
9 BRAŞOV 25
10 BUZĂU 4
11 CĂLĂRAŞI 4
12 CARAŞ-SEVERIN 4
13 CLUJ 34
14 CONSTANŢA 16
15 COVASNA 3
16 DÂMBOVIŢA 2
17 DOLJ 2
18 GALAŢI 18
19 GIURGIU 4
20 GORJ 22
21 HARGHITA 9
22 HUNEDOARA 16
23 IALOMIŢA 0
24 IAŞI 20
25 MARAMUREŞ 9
26 MEHEDINŢI 10
27 MUREŞ 6
28 NEAMŢ 22
29 OLT 18
30 PRAHOVA 22
31 SĂLAJ 10
32 SATU MARE 1
33 SIBIU 70
34 SUCEAVA 27
35 TELEORMAN 10
36 TIMIŞ 27
37 TULCEA 2
38 VÂLCEA 8
39 VASLUI 8
40 VRANCEA 16
41 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 92
42 ILFOV 16
TOTAL 715
Până astăzi, 3.074 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În intervalul 17.08.2020 (10:00) – 18.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 45 de decese (31 bărbați și 14 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mehedinți, Neamț, Satu Mare, Timiș, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.
Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 7 la categoria 50-59 ani, 11 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 17 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 8 decese la categoria de peste 80 de ani.
43 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, un pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.118. Dintre acestea, 479 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.542.094 de teste. Dintre acestea 21.289 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.290 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 7.999 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 55 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 18 august.
Pe teritoriul României, 9.603 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.648 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 26.956 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 10 persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 917 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 805 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirea celor afectați de secetă
Principalele declarații ale președintelui:
Planul Național de relansare și reziliență e planul pe care îl pregătim pentru atragerea fondurilor europene necesare redresării economiei
Guvernul lucrează la proiectele care vor fi incluse în program și e în contact cu Comisia Europeană pentru ca proiectele să fie eligibile
Sunt necesare multe acte normative și aici Guvernul lucrează
Eforturile Guvernului în acest moment se concentrează pe infrastructură/ România are nevoie de infrastructură și vorbesc mai ales despre autostrăzi și căi de ferate
În acest domeniu suntem foarte avansați. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru aceste proiecte
O altă parte pe care am insistat este agricultura
Fermierii români au mare nevoie să fie susținuți. Pe lângă pandemie, se confruntă cu dificultățile generate de seceta prelungită. Lucrăm pe două direcții importante. Prima: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirea celor afectați de secetă
Au circulat multe așa-numite fake-news. Guvernul a prevăzut fonduri substanțiale pentru despăgubirea fermierilor
A doua: proiecte cu fonduri europene pentru prevenirea acestor situații – irigații, combaterea deșertificărilor.
Avans de 37 de zile pentru Aeroport
• Construcţia terminalului Aeroportului Internaţional Braşov avansează
• Clădirea cu trei niveluri este ridicată în totalitate, iar în prezent se lucrează la acoperiş şi la faţadă
Construcţia terminalului Aeroportului Internaţional Braşov avansează într-un ritm susţinut, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea, care a verificat din nou stadiul lucrărilor. Clădirea cu trei niveluri este ridicată în totalitate, iar în prezent se lucrează la acoperiş şi la faţadă.
La intrarea în terminal a început montarea arcelor
Șeful executivului judeţean a vizitat ieri şantierul împreună cu directorul executiv al Direcţiei Implementare Proiect AIBG din cadrul CJ Braşov, Alexandru Anghel, şi a discutat cu managerul de proiect de la firma Bog’Art, Ionuţ Ioniţă, despre evoluţia şantierului de la Ghimbav. „La intrarea în terminalul de pasageri a început montarea arcelor, acele elemente arhitecturale spectaculoase şi complexe din punct de vedere ingineresc, inspirate din moştenirea culturală a Braşovului, care conferă unicitate şi identitate acestui obiectiv. Ele au fost proiectate de renumitul arhitect braşovean Dorin Ştefan şi pe lângă aspectul estetic deosebit pe care îl conferă clădirii, au şi funcţiunea practică de a susţine acoperişul”, a precizat preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.
Lucrările de la subsol au cel mai mare avans
Cu acest prilej, preşedintele CJ a vizitat şi spaţiile deja realizate şi a funcţiunile pe care le vor avea acestea. Astfel, subsolul este într-un progres foarte bun, realizarea acestuia fiind cea mai avansată din punctul de vedere al execuţiei. Aici va fi localizată cea mai mare parte a zonei tehnice. „Avem partea de sortare a bagajelor, ceea ce asigură un traseu pe cinci niveluri al bagajelor şi o verificare automată din punctul de vedere al substanţelor explozibile şi al narcoticelor. Această funcţiune ocupă cea mai mare parte a subsolului. Aici va fi localizată şi partea de preluare a bagajelor, odată descărcate din avion. Cu ajutorul unui plan înclinat ele vor fi duse la parter, în zona de unde vor fi ridicate de călători. Tot la subsol vom avea câteva funcţiuni legate de sistemele IT şi sistemele de urmărire a funcţionării benzilor; aici vor fi amplasate vestiarele şi spaţiile cerute prin legislaţie, unde vor fi cazaţi pasagerii indezirabili şi cei care nu au dreptul de la intra în ţară”, a explicat Alexadrul Anghel.
Parterul terminalului va adăposti și birourile Poliției Transporturi, ale agențiilor de turism și cele de informații
În ceea ce priveşte parterul, primul spaţiu cu care iau contact pasagerii este zona publică, un loc generos unde vor fi dispuse sistemele de afişaj şi zona de Check-in. La parter vor funcţiona birourile Poliţiei Transporturi, birourile agenţiilor de turism şi cele de informaţii, cele de închirieri auto, precum şi zona de Sosiri. Aici va fi sala de unde călătorii îşi vor ridica bagajele, în acest sens urmând să fie amplasate două carusele. În partea stângă a terminalului va exista o terasă deschisă, cu o vedere generoasă asupra întregii zone. Tot la parter, dar în partea dreaptă este poziţionat fluxul destinat zborurilor interne, un flux separat fiind cel destinat VIP-urilor, acestea urmând să aibă şi un salon dedicat. Fluxul pentru zboruri internaţionale va fi la etaj, cu o zonă de preîmbarcare, la parter. La etajul I, în capătul din dreapta va fi poziţionat restaurantul unde vor putea avea acces atât pasagerii, cât şi însoţitorii acestora sau chiar persoane care fără a avea bilet de îmbarcare, şi-ar putea dori să vadă pur şi simplu activitatea din cadrul aeroportului. „La etaj vom avea amplasate fluxul de securitate, scannerele pentru bagajele călătorilor, cabinele poliţiei de frontieră şi cele vamale, spaţiile comerciale şi zona de pregătire a pasagerilor pentru îmbarcare. În partea stângă vor fi birourile angajaţilor aeroportului şi ale instituţiilor-suport care asigură funcţionarea şi operarea fluxurilor de securitate şi vamă, iar în partea dreaptă va fi un spaţiu larg şi generos destinat pasagerilor, care le va asigura confortul necesar şi îi va ajuta în ceea ce priveşte acomodarea şi pregătirea pentru zbor”, a adăugat Alexandru Anghel.
20 septembrie, termenul pentru finalizara completă a terminalului
La rândul său, managerul de proiect Ionuţ Ioniţă a anunţat că realizarea terminalului are un avans remarcabil în execuţie, progresul faţă de graficul stabilit la începutul lucrărilor fiind de 37 de zile. „Acum lucrăm la confecţia metalică şi la montarea grinzilor mari de la acoperiş. În 20 septembrie este termenul pentru finalizarea completă a acoperişului. Lucrăm la închiderea clădirii cu perete-cortină, adică profile de aluminiu şi sticlă, astfel încât până la sfârşitul lunii noiembrie clădirea să fie complet închisă, pentru a putea începe să lucrăm la finisajele interioare. În egală măsură, finisajele interioare şi lucrările la instalaţii – tubulatură, ţevi, cablaje – au fost demarate pe toate fronturile disponibile, atât la subsol şi parter, cât şi parţial la etaj. Partea de instalaţii propriu-zise urmează acestor etape, iar echipamentele aeroportuare vor fi montate în ultimul trimestru al execuţiei. În prezent, desfăşurăm simultan activităţi pe 85-90% din fronturile de lucru disponibile, însemnând lucrări la structură, faţadă, arhitectură şi partea de instalaţii”, a explicat Ionuţ Ioniţă. Aeroportul Internaţional Braşov, cel mai important proiect investiţional implementat de administraţia judeţeană în actualul mandat, va avea cel de-al treilea terminal ca mărime din România – după cele ale aeroporturilor din Bucureşti şi Cluj, cu o suprafaţă desfăşurată de aproximativ 12.000 mp, lucrările fiind realizate de Asocierea BOG’ART SRL – UTI Grup SA – UTI Facility Management SA.
Proiect de-a lungul canalului Graft: Pavaj nou în piaţeta de După Ziduri
• Prima etapă de amenajare a piațetei din Piața Sfatului 27, care face legătura dintre Piața Sfatului și Strada Mureșenilor cu Aleea După Ziduri, a fost finalizată
Prima etapă de amenajare a piațetei de la adresa Piața Sfatului 27, care face legătura dintre Piața Sfatului și Strada Mureșenilor cu Aleea După Ziduri, a fost finalizată. Este vorba despre lucrarea de pavare, care a fost una dificilă din cauza lipsei meseriașilor care mai cunosc această tehnică. Urmează a doua etapă în Piața Sfatului 27, Canalul Graft.
Într-o etapă ulterioră se va reabilita zidul
Această zonă este amenajată în aşa fel încât să poată găzdui pe viitor inclusiv unele evenimente culturale sau de altă natură. Într-o etapă ulterioară urmează amenajarea zidului din această zonă, după cum a precizat arhitectul-şef al municipiului Braşov, Marilena Manolache. „Decizia asupra acestor lucrări a fost luată împreună cu reprezentați ai ordinului Arhitecților, în ideea că în momentul în care turnul din această locație va avea situația juridică clarificată, vom gândi împreună o soluție coerentă care să includă și spațiul deja amenajat, astfel încât în această locație să se poată organiza evenimente de interes public, pentru locuitorii Brașovului și pentru turiști. Într-o etapă ulterioară se va restaura zidul. Vineri, în ultima ședință a Consiliului Local, a fost aprobată includerea imobilului de la această adresă aici în proiectul-pilot care se desfășoară din anul 2018, de reabilitare a fațadelor din Centrul vechi. Se vor demara procedurile pentru reabilitarea întregii anvelope a imobilului de la Piața Sfatului 27. Chiar dacă în acest moment nu avem o sumă exactă, în buget a fost inclusă suma de 400.000 de lei pentru această reabilitare, municipiul având aproximativ 60% din proprietate. Reabilitarea acestei zone face parte dintr-un proiect mai amplu, prevăzut și de Planul Integrat de Calitate a Aerului și Strategia de Adaptare la Schimbări Climatice, adoptate de municipalitate, prin care ne dorim, în primul rând pentru cetățenii Brașovului, să recâștigăm cât mai multe spații publice. În continuare, este în lucru partea de pietonal pe Apollonia Hirscher, va urma lucrarea de pe Aleea George Coșbuc și, după obținerea autorizației de construire, probabil anul viitor, zona Modarom – Liceul Unirea – Prefectură“, a explicat Marilena Manolache, Arhitectul-șef al municipiului.
Zidul cetăţii, iluminat de 12 spoturi încastrate în pavimentul piaţetei
Pentru a oferi siguranță, precum și pentru buna funcționare a spațiului, vor fi amplasate corpuri de iluminat LED, noi, pe modelul celor folosite pe celelalte străzi din Centrul vechi. În gangul care face ieșirea către Piața Sfatului și strada Mureșenilor, au fost deja montate corpuri de iluminat suspendate.
Zidul cetății este iluminat cu 12 spoturi încastrate în pavimentul pieței, iar turnul este și el iluminat cu două reflectoare încastrate în paviment, în fața acestuia,se propun a se ilumina cu reflectoare amplasate la baza acestuia. Iluminatul general va fi asigurat de corpuri de iluminat înalte. A fost avut în vedere și racordul la rețeaua de apă și canalizare, pentru a asigura atât cișmele, cât si posibilitatea realizării unei eventuale fântâni arteziene. Lucrarea este parte parte dintr-un proiect mai amplu pe care municipalitatea și l-a propus în zona Biblioteca Județeană – Maternitate, de-a lungul canalului Graft.
Surprize pe lista PNL pentru Consiliul Local Brașov
PNL a depus ieri lista de consilieri pe care îi propune pentru Consiliul Local Brașov, aceasta fiind deschisă de primarul actual, Georg Scripcaru, care candidează, de asemenea, pentru un nou mandat de edil al municipiului. Liberalii vin la Consiliul Local Brașov cu doar jumătate dintre consilierii locali pe care îi au în prezent. În schimb, PNL are câteva nume supriză pentru aceste alegeri locale, pornind de la coordonatorul UPU-SMURD, dr. Cristina Vecerdi și continuând cu membrul FDGR Werber Braun și președinte al Clubului Economic German, care a mai fost în trecut în CL Brașov. PNL a depus la Biroului Electoral Local peste 18.000 de semnături de susținere și o listă de propuneri de candidați în care se găsesc doar jumătate dintre liberalii care dețin în prezent un mandat în CL.
43 de ani, media de vârstă a candidaţilor
Pe lista liberalilor sunt câteva surprize notabile., chiar între primii zece candidaţi propuşi. Dacă nu este o supriză că lista este deschisă de actualul primar, George Scripcaru, urmat de consilierul local Adrian Oprică, aflat la al patrulea mandat, o noutate este prezenţa pe locul 3 a dr. Cristina Vecerdi. De asemenea, o prezenţă suprinzătoare este cea a fostului consilier local al FDGR Werner Braun. În rest, PNL propune la CL un grup de candidaţi noi, cu o medie de vârstă de 42 de ani, și foarte puţini dintre actualii consilieri, respectiv Adrian Oprică sau Sebastian Rusu, dar și Iulian Mara, pe o poziţie inferioară. „Cred că principalul obiectiv căruia trebuie să îi acordăm atenţia necesară în următoarea perioadă este sănătatea, care trece printr-o situaţie dificilă acum, economia care trebuie să abă un aport în această perioadă, partea educaţională – pentru că acum creşele şi grădiniţele şi şcolile sunt foarte importante acum, şi alte domenii precum cultura, componenta socială şi nu în ultimul rând, domeniul investiţional pe toate palierele, pornind de la infrastructură, mediu, economie. Tocmai în acest sens am gândit această echipă pentru Consiliul Local Braşov”, a declarat primarul George Scripcaru, prezent la Biroul Electoral Local alături preşedintele filialei judeţene PNL, Adrian Veştea.
Dr. Vecerdi: „Îmi asum răspunderea”
„Am avut o discuţie cu domnul primar şi mi-a explicat proiectele pe care le are pentru Braşov, pe termen scurt şi termen mediu. Pentru mine, acesta este un nou început. Pentru că toată viaţa mea am lucrat în folosul comunităţii cred ca pot face acum acest pas, să îmi asum răspunderea de a fi membru în Consiliul Local şi de a putea decide pentru sănătatea comunităţii noastre şi nu numai”, a declarat dr. Cristina Vecerdi.
Lista primilor 10 candidaţi ai PNL pentru Consiliul Local:
George Scripcaru
Adrian Oprică
Cristina Vecerdi
Sebastian Rusu
Werner Braun
Valentin Vătafu
Adrian Codreanu
Sebastian Băduleascu
Alexandru Stănescu
Radu Paul
PSD propune la Consiliul Local o listă cu 95% propuneri noi
PSD şi-a stabilit ordinea pe lista pe care o propune pentru Consiliul Local Braşov şi a depus semnăturile de susţinere ieri la Biroul Electoral Local. La primăria municipiului, pentru social-democraţi va candida dr. Florin Orţan, iar lista pentru CL va fi deschisă de fostul consilier local Lucian Păstraşcu, cel care în 2019 a demisionat din Deliberativul Local pentru a merge pe o funcţie de secretar de stat în Guvernul Dăncilă. Candidatul pentru Primăria Braşov, dr. Florin Orţan spune că a intrat în această cursă cu „cu un plan integrat de măsuri, unite de un fir roșu important pentru toți brașovenii – sănătatea!”. „Credința mea profundă este că un oraș nu se poate dezvolta și nu poate crește sănătos fără un sistem medical bine pus la punct, în care cetățeanul, de data asta în calitate de pacient, să se simtă în siguranță și încrezător că orice problemă ar avea, va fi rezolvată de specialiști motivați și bine pregătiți.” a declarat dr. Florin Orțan.
Lista primilor 10 candidaţi PSD la Consiliul Local:
Lucian Pătraşcu
Alexandra Crivineanu
Marius Valentin Potea
Maria-Raluca Stanciu
Daniel Ilie-Colceriu
Laurenţiu-Nicolae Ilie
Dumitru-Adorian Aron
Gabriela Urse
Andrei Răducan
Robert Ciprian-Anghel
USR-PLUS aduce un deputat pentru preşedinţia Consiliului Judeţean
Alianţa USR PLUS a depus ieri la Biroul Electoral Judeţean lista de propuneri pentru Consiliul Judeţean Braşov şi propunerea pentru funcţia de preşedinte al CJ. Însoţit de cei doi co-preşedinţi ai Alianţei, Irinel Darău din partea USR şi Tudor Opriş din partea PLUS, deputatul Tudor Benga care candidează pentru preşedinţia administraţiei judeţene le-a mulţumit celor care au semnat pentru listele Alianţei. „Miza noastră este să schimbăm în mod radical felul în care este condus judeţul nostru şi în care se face administraţie. Acum cinci luni, când a pornit această criză a coronavirusului, şi discuţia asupra judeţului era altfel. Diferenţa este că proiectele critice de infrastructură ale Braşovului trebuie tratate în mod integrat şi în concordanţă cu ceea ce se întţmplă. Suntem într-un punct în care industria turistică braşoveană trece printr-o perioadă foarte dificilă, într-un punct în care finalizarea aeroportului se pune deja într-un context diferit faţă de acum 6-7 luni. Una dintre mizele noastre este dezvoltarea zonei metropolitane – unul dintre principalii poli ai judeţului, dar şi a căilor de transport şi a turismului. Mai mult însă, vrem să reducem decalajele din judeţul nostru, dintre zona metropolitană şi restul, respectiv partea de nord, cu Rupea-Victoria”, a declarat deputatul USR Tudor Benga, din postura sa de candidat al Alianţei la preşedinţia Consiliului Judeţean Braşov.
Lista primilor 10 candidaţi ai Alianţei USR-PLUS la Consiliul Județean:
• Joliff Erwan Francois Michel Marie – Uniunea Salvaţi România, Alianţa USR PLUS
• Szenner Zoltan – Huba – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, Alianţa USR PLUS
• Agache Aurel-Dionisie – Uniunea Salvaţi România, Alianţa USR PLUS
• Bucur Ioan Codruţ – Uniunea Salvaţi România, Alianţa USR PLUS
• Rad Lucian-Eugen – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, Alianţa USR PLUS
• Dobrinoiu Dumitru-Emanuel – Uniunea Salvaţi România, Alianţa USR PLUS
• Ivan-Nunvailer Silviu – Uniunea Salvaţi România, Alianţa USR PLUS
• Stoianovici Marius-Mihail – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, Alianţa USR PLUS
• Paraschivescu Ovidiu – Romulus Uniunea Salvaţi România, Alianţa USR PLUS
• Costescu Anisia – Georgiana – Uniunea Salvaţi România, Alianţa USR PLUS
Politica în vremea pandemiei: PSD a depus moțiunea de cenzură
• Pentru a trece, moțiunea are nevoie de 233 de voturi în Parlament
• Documentul depus ieri de PSD este semnat de 205 de parlamentari
Preşedintele interimar al PSD preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a anunţat ieri depunerea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Orban, pe care l-a calificat drept „cel mai dezastruos Guvern pe care l-a avut România în ultimii 30 de ani”. El a adăugat că Eugen Teodorovici este singurul parlamentar PSD care nu a semnat moţiunea. Birourile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor stabili, luni, într-o şedinţă online, de la ora 19.00, calendarul pentru moţiunea de cenzură.
Pentru a trece moțiunea sunt necesare 233 de voturi. Documentul depus ieri este semnat de 205 parlamentari, însă Ciolacu susține că PSD va negocia cu „toate forțele responsabile” și că „e cazul ca USR să ne demonstreze dacă e la putere sau în opoziţie“.
Ciolacu: Eu am depus o moţiune de cenzură şi aştept să fie votată”
„Guvernarea PNL poate fi rezumată la o singură propoziţie – «Guvernul PNL de la pandemie la pande-mită generalizată, belşug în buzunarele clientelei PNL, sărăcie în buzunarele românilor». Acesta este şi titlul moţiunii de cenzură”, a declarat Marcel Ciolacu, liderul interimar PSD. El a acuzat Guvernul PNL că şi-a pus „toate neamurile pe funcţii” şi a devalizat bugetul de stat sub paravanul pandemiei. „Mă bazez pe voturile tuturor oamenilor politici responsabili. Eu am depus o moţiune de cenzură şi aştept să fie votată”, a adăugat Ciolacu. În ceea ce priveşte depunerea moţiunii în sesiunea extraordinară a Parlamentului, el a precizat că nu este specialist în Constituţie, dar în schimb a citit regulamentul Camerei şi al Senatului şi nu vede vreo problemă.
Ce se va întâmpla dacă moțiunea trece?
Moțiunea de cenzură ar urma să fie votată de parlamentarii PSD, Pro România, ALDE și de o parte dintre parlamentarii independenți și cei ai minorităților naționale. UDMR nu a semnat moțiunea, însă, în ceea ce privește votul, formațiunea condusă de Kelemen Hunor nu a luat încă o decizie. Conform aritmeticii parlamentare, moțiunea de cenzură ar putea fi adoptată cu peste 240 de voturi. PSD are împreună cu ALDE aproximativ 214 voturi, la care se adaugă cele 23 de voturi de la Pro România, 3 voturi ale parlamentarilor neafiliați și aproximativ 8-9 voturi de la parlamentarii minorităților naționale.
Pentru ca moțiunea să fie adoptată este nevoie de 233 de voturi. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată de Parlament, Guvernul Orban este demis și poate rămâne interimar pentru următoarele 45 de zile. În acest interval, Guvernul nu poate adopta Ordonanțe de Urgență și nici proiecte de lege. Conform Constituției, președintele cheamă partidele parlamentare la consultări și la finalul consultărilor va face o propunere de premier. Acest lucru s-ar putea întâmpla după alegerile locale.
Președintele Klaus Iohannis a declarat recent: „cu certitudine nu vom avea un guvern PSD”. Președintele nu ia în calcul nici măcar varianta ca PSD să intre într-un guvern de uniune națională.