l În 11 februarie 1929, în Ţara Bârsei se înregistra cea mai joasă temperatură din istoria României: -38,5 grade C
l Oamenii mureau îngheţaţi în locuinţe, în trenuri şi pe drumuri, iar lupii flămânzi dădeau târcoale caselor

2023 a fost cel mai cald din istorie. Iar de-o vreme, iernile aproape că au dispărut. Cu 95 de ani în urmă însă, pe 11 februarie 1929, în Ţara Bârsei se înregistra cea mai joasă temperatură din istoria României: -38,5 grade C. Exact aceeași minimă a fost atinsă din nou şi în 25 ianuarie 1942.

Cum a fost cea mai cumplită iarnă de acum 95 de ani la Braşov? Oamenii mureau îngheţaţi în locuinţe, în trenuri şi pe drumuri, iar lupii flămânzi dădeau târcoale caselor.

Iată cum relata ziarul Gazeta Transilvaniei realitatea acelui februarie 1929. Când braşovenii au trăit cel mai aprig ger din istoria consemnată.

Viscolul a venit din Vest

Februarie 1929. „Gazeta Transilvaniei“ informa despre lucrurile obişnuite: admiterea la liceu, „concursul de schiuri“, preţul lemnelor, şedinţa consiliului comunal, facilităţi pentru invalizi, văduve şi orfani de război, un nou cod al muncii, încheierea de împrumuturi externe, războiul din Afganistan, plata impozitelor şi nemulţumiri la adresa guvernării liberale.

Subiectul știrilor nu diferea mult de cele din zilele noastre. Atunci, din actualitatea externă, însă, venea o ştire mai puțin obișnuită din Polonia afectată de ger: „În aceste zile s-au menţinut pe străzile Varşoviei circa 100 de focuri mari pentru protejarea publicului contra gerului. Focul a ars până seara când fu stins pentru a nu se produce un incendiu“.

Avea să fie doar începutul unei povești de iarnă cumplită. Peste câteva zile, valul de frig a ajuns şi în România. Ninsese, iar la început de februarie, se stârnise vântul. În restul ţării era şi mai rău, o vreme, trenurile n-au circulat. „Potolindu-se viscolul, au început lucrările de deszăpezire. Trenurile circulă astăzi aproape toate, natural, unele cu mici întârzieri.“

La Constanţa, vapoarele au fost prinse în gheţuri. „Gerul năpraznic a făcut ca ţărmurile Mării Negre să îngheţe cât vezi cu ochii. A venit apoi şi un vânt cu furtună, din pricina căruia multe vapoare s-au rătăcit, iar altele au suferit stricăciuni.“

Marea a mai îngheţat aşa crâncen abia în 1954. În 10 februarie 1929, Constanţa a trăit cel mai mare frig din istorie: -25 grade C. România înghețase.

Mecanici de locomotive degeraţi

Pe 11 februarie, staţia meteorologică de la Bod a transmis o informaţie uluitoare:-38,5 grade Celsius. „Gazeta Transilvaniei“ a făcut atunci o sinteză a consecinţelor gerului aspru: trenuri anulate, şine plesnite de ger, victime atât de multe încât nici nu puteau fi numărate. Cele mai mari nenorociri se întâmplau tot la Buzău, unde „gerul a stins viaţa la vreo 12 persoane, care, în diferite locuri, au fost găsite moarte de frig“. „Mamă, tată şi 12 copii au căzut pradă morţii din cauza puternicului ger“.

La Câmpina, a îngheţat o întreagă aşezare de ţigani care trăiau în corturi. Mari probleme erau în traficul CFR, aflat la bunăvoinţa mecanicilor de locomotive şi a fochiştilor, după cum acceptau sau refuzau să plece la drum. Cei care se încumetau să pornească locomotivele erau adevăraţi eroi care „îşi văd de slujbă cu tot gerul grozav“. „Mulţi însă din mecanici s-au îmbolnăvit şi au degerat, şi astăzi sunt internaţi în spitale“, cei mai mulţi fiind de la Bucureşti.

„Unde înainte, depoul trimetea zilnic 250 de locomotive, astăzi ies maximum 20 de locomotive pe zi“. Garnituri întregi de trenuri erau avariate, pagubele CFR-ului erau de sute de milioane de lei. Şinele zăceau îngropate sub troiene înalte de patru metri. Şi comunicaţiile căzuseră. Direcţia de Poştă, Telegraf şi Telefon anunţa că „până la încetarea viscolului şi restabilirea transporturilor, se suspendă primirea la poştă a pachetelor particulare şi oficiale. De asemenea, şi poşta de scrisori este expusă la întârzieri nedeterminate“. Ravagiile provocate de viscol erau uriaşe, „pe o mare întindere, stâlpii au fost rupţi, întrerupând circulaţia telegrafică şi telefonică“.

Alegeri amânate şi şcoli închise

Oamenii erau izolaţi, aprovizionarea se făcea cu greutate, iar rezervele de lemne erau pe terminate. Depozitele de lemne erau păzite de soldaţi. Iar mulţi dintre aceştia degerau în post. Şcolile au fost închise, prin ordin al ministerului instrucţiunii.

„Din cauza gerului puternic şi a viscolului care durează de prea multă vreme, împiedicând mersul şcoalelor şi consumând tot materialul aprovizionat, se închid toate şcoalele primare şi secundare din întreaga ţară până duminecă 17 februarie pentru a aştepta până atunci o schimbare a vremei.“

Universităţile şi şcolile normale şi-au continuat activitatea, iar închiderea şcolilor particulare rămânea la latitudinea conducerii acestora. S-au amânat până şi încorporările recruţilor. Alegerile parţiale pentru Cameră şi Senat, fixate pentru data de 20 februarie, au fost amânate pe 17 aprilie. „Pentru cauze de forţă majoră dictate de imposibilitatea de comunicaţii“.

Ştirile despre oameni îngheţaţi curgeau tot mai multe şi mai îngrozitoare: nou-născuţi morţi de frig, bătrâni găsiţi degeraţi în case sau drumeţi înţepeniţi în căruţe. Mulţi erau bărbaţi „băuţi bine”, ca să se încălzească. „Beutura i-au muiat de şi-au pierdut firea şi gerul cuprinzându-i i-a adormit, şi adormiţi au fost pe veci“, anunța ziarul brașovenilor. A fost „o iarnă a cărei grozăvie o să rămână în amintirea oamenilor“, cu „geruri cum numai în Ţara Rusească se mai pomeneau“.

Lupii intrau în oraşe

Întreaga Europă îngheţase, „cum nu s-a mai pomenit de 200 de ani“. În Viena, populaţia rămăsese fără apă, după ce conductele crăpaseră. „Câmpia Ungariei a rămas pustie şi haitele de lupi se arată pe la marginea satelor“.

Animalele înfometate au pătruns şi pe străzile oraşelor. În Polonia, o lupoaică a intrat într-o crâşmă şi a luat un bebeluş care dormea într-un leagăn, în timp ce părinţii lui se cinsteau. „Au alergat oamenii după ea, dar nu i-au mai putut da de urmă.“.

Lupii au ieşit la drumul mare şi în România. Lângă Iaşi, un lăutar a fost înconjurat de o haită de lupi. Speriat, ţiganul a început să cânte la ţambal. „La auzul muzicei, lupii s-au oprit toţi pe loc ascultând. În timpul acesta, a sosit o căruţă cu câţiva ţărani, care au luat pe ţigan cu dânşii.“

Ziaristul braşovean se arăta uimit: „Mai rar să fi văzut atîtea haite de lupi înfometaţi, care să intre în sate şi oraşe şi să se dea la om, ziua-n amiaza mare!“. Cele mai joase temperaturi s-au înregistrat în acele zile în Moscova: -47 de grade Celsius.

Treizeci de vapoare au rămas prinse în gheţurile Mării Baltice. „Guvernul Reich-ului a organizat un serviciu de aviaţie pentru aprovizionarea vapoarelor cu alimente.“ La Bod, gerul s-a mai înmuiat, pe 15 februarie erau „doar“ -37 de grade C. În timp ce la Vatra Dornei se zvonea că s-a ajuns la -45 de grade C.

Cum era anunțată încălzirea globală în 1929

Încercând o explicaţie pentru extremele meteorologice din acel an, profesorul braşovean F. Sânjoanu spunea că totul se datorează unui val rece venit dinspre miazănoapte, care a luat locul celui cald, de la miazăzi. Astăzi, specialiştii descriu cam la fel fenomenul temperaturilor extreme în depresiunea Braşovului. În perioadele geroase, aerul rece polar care ajunge în zona montană din estul Transilvaniei, fiind mai dens şi mai greu, coboară şi stagnează în depresiuni, formând ceea ce meteorologii numesc „lacuri de frig“.

Aşa se explică de ce polul frigului din România e tocmai în Braşov şi zonele învecinate: Joseni, Gheorgheni, Miercurea-Ciuc, Întorsura Buzăului, Topliţa. Dar gerurile din 1929 nu vor fi ultimele. Profesorul susţinea că, peste un timp, tot Pământul va îngheţa, „vară, iarnă, deopotrivă“, vieţuitoarele se vor retrage în zonele mai calde, dar, în cele din urmă, peste mii de ani, o calotă glaciară va acoperi planeta.

Viziunea omului de ştiinţă braşovean este uimitor de asemănătoare cu teoriile moderne despre efectele încălzirii globale, chiar dacă nu numeşte aşa fenomenul. Face şi o incursiune în istoria îndepărtată, comparând vremurile ce vor veni cu cele din zorii speciei umane, când „omul trăia prin peşteri certându-se cu urşii“. Autorul credea însă că omenirea va găsi o soluţie „câtă vreme pământul va avea aer, apă şi rază de soare“.

A trecut aproape un secol. Iar în urmă cu câteva luni, după ce lumea a trecut prin cea mai fierbinte vară din istorie, secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, a avertizat: „Colapsul climatic a început”.

Recorduri de frig la Braşov

– 11 februarie 1929: Staţia Meteo de la Bod a înregistrat -38,5 grade Celsius.
– 25 ianuarie 1942: Staţia Meteo de la Bod a înregistrat -38,5 grade Celsius. Au fost -25 de grade Celsius în fiecare noapte, între 15 şi 18 ianuarie.
– 14 ianuarie 1985: la Braşov au fost -32,3 grade Celsius, iar la Făgăraş -31,4 grade Celsius.
– 25 ianuarie 2010: -30,2 grade la Braşov şi minus 30,8 grade la Făgăraş.

Cele mai mari zăpezi

Iernile în care s-au stabilit cele mai impresionante recorduri ale grosimii stratului de zăpadă au fost 1954, 1985, 1892, 1932, 1929, 1901 și 1945. De remarcat, cele mai multe recorduri sunt de acum câteva zeci de ani și extrem de puține sunt din acest secol.

Pe 26 ianuarie 1892 s-a înregistrat valoarea maximă a grosimii stratului de zăpadă înregistrată la stațiile meteo situate la sub 1.000 m alt: la Roman, în Moldova, au fost 250 cm. Cea mai ridicată valoare măsurată în țară a fost pe 19 martie 1945, la vf. Omu: 390 cm, arată datele ANM.

Rămâne în istorie și iarna lui 1954 când au fost mai multe episoade dure de viscol și viteza vântului a depășit 120 km/h. Sunt celebre imaginile din București cu tramvaie înzăpezite, cu uriașii munți de zăpadă de pe străzi și cu soldații care încercau să degajeze zăpada cu lopețile. Stratul maxim măsurat în țară la stațiile meteo a avut 173 cm la Călărași și 150 cm la Turnu Măgurele.

Iarna anului 1985 a fost extrem de grea pentru români și pentru că venea într-o perioadă de mari lipsuri. Și când, în case și mai ales în apartamentele blocurilor nu era aproape de loc căldură, gazul nu avea presiune, iar electricitatea era ore și ore în șir întreruptă.

2023, cel mai cald an din istorie

2023 a fost cel mai cald an din istorie. A confirmat Observatorul European Copernicus. „Colapsul climatic a început”, a avertizat în toamnă secretarul general al ONU, António Guterres. Valuri de căldură, secetă, inundaţii şi incendii de vegetaţie au lovit Asia, Europa şi America de Nord în vara 2023, în proporţii dramatice şi în multe regiuni fără precedent.

„Sezonul iunie-iulie-august 2023, care corespunde verii în emisfera nordică, unde trăieşte marea majoritate a populaţiei mondiale, a fost de departe cel mai cald înregistrat vreodată în lume, cu o temperatură medie globală de 16,77°C”, a anunţat Copernicus, potrivit News.ro. Aceasta este cu 0,66°C peste media pentru perioada 1991-2020, care a fost deja marcată de o creştere a temperaturii medii globale din cauza încălzirii globale cauzate de activitatea umană.

Iulie a fost cea mai fierbinte lună măsurată vreodată, iar august 2023, a doua cea mai fierbinte, potrivit Observatorului European Copernicus.