Acasă Blog Pagina 4754

Brașov, pe locul 3 între județele cu cele mai mari rate de incidență cumulată la COVID

0

Nouă județe și Capitala au vulnerabilitate ridicată legată de epidemia de COVID-19, care este pe un trend ascendent în 15 județe. Numărul testelor efectuate la cerere este în scădere, concomitent cu o tendință de creștere a ratei de pozitivare a testelor prelucrate, potrivit raportului săptămânal al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Sunt foarte vulnerabile județele: Alba, Bacău, Bihor, Cluj, Covasna, Prahova, Neamț, Suceava și Vâlcea.
Vulnerabilitatea este un indicator calculat în baza ratei de incidență, numărului de focare, ratei de transmitere, gradului de ocupare din secțiile destinate pacienților cu coronavirus și secțiile ATI. În urmă cu o săptămână, șapte județe erau cu vulnerabilitate ridicată.
Cele mai mari rate de incidență cumulată (numărul de cazuri la 100.000 de locuitori în 14 zile) s-au înregistrat în: Vâlcea (154), București (153), Brașov (120), Vaslui (116), Neamț (110).
Doar în șapte județe epidemia a avut un trend descendent în ultima săptămână.
Potrivit raportului, rata de pozitivare a testelor RT-PCR este de peste 6% la nivel național, în creștere față de săptămânile trecute. De asemenea, se observă că aproximativ o treime din testele prelucrate în ultima săptămână au fost efectuate la cerere, mai puține decât în perioadele anterioare.

Principalele concluzii ale INSP în privința epidemiei până la 20 septembrie:
*In săptămâna 14 – 20 septembrie, 32.8% din totalul cazurilor s-au înregistrat in București, Iași, Cluj, Timiș si Suceava.
832% din totalul deceselor au fost înregistrate in București, Maramureș, Bihor, Hunedoara si Prahova, în ultima săptămână.
* In 11 județe si Municipiul București se înregistrează o rata de incidenta cumulata peste 100/100.000 locuitori.
Se înregistrează un trend ascendent in 15 județe.
*1 din 23 din totalul cazurilor a fost înregistrat la personal medical.
*80.7% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 59.8% din decese au fost la bărbați.
*95% din persoanele decedate aveau cel puțin o comorbiditate asociata.

COVID 19 în Colegiul Unirea din Brașov. Încă două suspiciuni la Liceul de Muzică și o gradiniță

0

COVID 19 în colegiul Unirea din Brașov. O elevă de clasa a VIII-a de la Colegiul Național „Unirea” a fost confirmată, azi pozitiv. După ancheta epidemiologică, DSP a decis ca toți elevii din aceaclasă să stea acasă. Săptămâna trecută, eleva a avut simptome specifice, a fost testată, a ieșit pozitiv în urma testului. „De azi a intrat în izolare, iar reprezentanți DSP-ului au carantinat clasa, fără să închidă școala. Doar clasa respectivă a intrat în scenariul roșu. Cel puțin până miercurea viitoare”, a explicat Valentin Bucur, purtător de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Brașov.
Deși elevii clasei sunt în carantină, DSP a considerat că profesorii care au avut ore la clasa elevei infectate au purtat măști și au respectat regulile de distanțare, motiv pentru care nu este necesară intrarea în carantină și a cadrelor didacticeă.
Purtătorul de cuvânt al IȘJ a mai precizat că, „în această dimineață am mai avut încă 2 cazuri confirmate. Un caz la Grădinița 9, un cadru didactic auxiliar și un elev la Liceul de Muzică. Nu știm încă amănunte, am primit alerta de la DSP. Urmează ca DSP-ul să facă ancheta epidemiologică, iar noi, împreună cu Comitetul pentru Situații de Urgență urmează să vedem ce măsuri luăm, în funcție de ancheta epidemiologică”.

Azi este echinocțiul de toamnă. De mâine, noaptea e tot mai lungă

0

Astăzi are loc echinocțiul de toamnă – ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe pământ. Din punct de vedere astronomic, înseamnă trecerea la anotimpul de toamnă. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până în 21 decembrie, când va avea loc solstițiul de iarnă.

În 2020, acest fenomen astronomic are loc în 22 septembrie, la ora 16.31, şi reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, potrivit Observatorului Astonomic „Amiral Vasile Urseanu”.

De la un an la altul, fenomenul nu are loc la aceeaşi dată pentru că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

După echinocţiul de toamnă, ziua (perioada de timp iluminată de Soare într-un ciclu de 24 de ore) devine tot mai mică, iar noaptea tot mai mare până la solstiţiul de iarnă, din 21 decembrie 2020.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Calendarul popular păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie), potrivit volumului ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000), de Ion Ghinoiu, scrie agerpres.ro.

Când se deschide aeroportul? „Va fi în 2021”

0

Autor: Mihaela PARGHEL

l Deşi lucrările la Aeroportul Internațional Brașov merg conform planului, reprezentanţii CJ au evitat să precizeze o dată cât de cât exactă când vor decola primele avioane
l Conform studiilor, zborurile din Brașov ar avea 15 – 20 de destinații care pot fi operate, dar acestea se vor introduce etapizat

300 de muncitori au lucrat zilnic, în medie, în această vară, pe şantierul terminalului viitorului Aeroport Internaţional Braşov – Ghimbav, ceea ce face ca, în prezent, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, proiectul să fie finalizat în proporţie de 65%, în avans faţă de planul de lucrări stabilit iniţial. Pe de altă parte, Alexandru Anghel, managerul proiectului, susţine că acesta este cam cel mai complex din România, şi spune că, în paralel cu lucrările propriu-zise, de pe şantier, se lucrează la documentaţii, proceduri şi la obţinerea tuturor autorizaţiilor şi avizelor necesare în vederea funcţionării. Deşi lucrările merg conform planului, reprezentanţii Consiliului Judeţean au evitat să precizeze o dată cât de cât exactă referitoare la momentul când vor decola primele avioane de pe aeroportul de la Ghimbav. Preşedintele CJ, Adrian Veştea, spune însă că „va fi în 2021”.

Lucrările la terminal, finalizate în proporţie de 65%

Clădirea terminalului aeroportului a prins deja contur şi se lucrează acum la sistematizarea pe verticată. Inginerii constructorului apreciază că în jur de 65% din proiect a fost finalizat la această dată, în timp ce preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, deşi evită să dea o dată clară referitoare la momentul când se va zbura de pe aeroport, spune că în 2021 acesta va fi funcţional. „În perioada următoare va începe și montarea echipamentelor, care sunt comandate deja în Germania. De asemenea, se lucrează la sistematizarea pe verticală, la sistemul de balizaj, la cele nouă obiective necesare funcționării aeroportului. Totodată, au fost cumpărate unele echipamente. Am făcut astfel încât, în momentul certificării să facem astfel încât aeroportul să fie funcțional în cel mai scurt timp”, a declarat preşedintele CJ Braşov, Adrian Veștea. Şeful administraţiei judeţene spune însă că la finalul construcţiei şi la punerea în funcţiune a aeroportului, regia care a fost construită pentru administrarea lui va fi cea care îl va opera, până la găsirea unei variante mai viabile. „Această regie deja este constituită. Urmează să aprobăm organigrama, să angajăm personalul, iar în momentul în care aeroportul va fi certificat, putem începe imediat operarea. Ulterior, vom avea și alte abordări”, a declarat Adrian Veștea.

În paralel se lucrează la definirea conceptului de spaţiu aerian, certificări, proceduri

La rândul său, managerul proiectului aeroportului, Alexandru Anghel, a explicat că se înaintează pe mai multe „fronturi” la proiectul aeroportului şi dincolo se partea de şantier, se poartă în continuare discuţii despre turnul de control, care va fi unul virtual, şi despre operare. „Aeroportul Brașov este unul  extrem ce complex, atât în ceea ce privește partea care este este vizibilă acum, cu pista şi terminalul, cât și în ce privește lucruri care nu se văd acum, cum este cazul serviciilor de navigație aeriană.  În urmă cu un an sau doi se discuta despre un turn de control virtual și mulți oameni spuneau că e ceva ipotetic. Între timp, această soluție a fost implementată în Europa, dar nu numai. Ba mai mult, odată apariția pandemiei de coronavirus, chiar Eurocontrol recomandă ca această soluție să fie luată în considerare la modul cel mai serios”, a declarat Alexandru Anghel. Pe de altă parte, Anghel spune că în prezent se lucrează alături de specialişti, la definirea conceptului de spaţiului aerian, la procedurile de decolare şi aterizare şi la certificare. „Se va realiza și o analiză de siguranță, apoi se vor stabili echipamentele necesare pentru aterizare, decolare, meteo, comunicare și informare aeronautică”, a mai spus Anghel.

De la Braşov se va putea zbura spre 15-20 de destinaţii

În ceea ce priveşte operarea zborurilor de la şi înspre Aeroportul Braşov – Ghimbav, Alexandru Anghel a atras atenţia că, deşi se discută în prezent de 15 – 20 de destinații, acestea nu vor fi disponibile toate de la început. „De mai mulți ani se discută cu companiile, iar acest lucru se va întâmpla și în perioada următore. Avem certitudinea că vom deschide acest aeroport, dar va trebui să stabilim o dată clară când acest lucru se va întâmpla, astfel încât și companiile să își organizeze activitatea.  Conform studiilor, Brașovul ar avea 15 – 20 de destinații care pot fi operate.  Toate aceste destinații se vor deschide într-un anumit ritm: se începe cu două, apoi, pe parcurs, se mai adaugă câte două sau câte trei. Există un ritm în care se dezvoltă această afacere. Nu se pot lansa de la început 10 sau 15 destinații”, a explicat Alexandru Anghel.  

Invitație: Opereta „Sânge vienez”, avanpremieră la Opera Brașov

0

l Sâmbătă, 26 septembrie 2020, de la ora 18.00, Opera Brașov ne invită, pe scena din curte, la avanpremiera spectacolului de Johann Strauss – fiul, într-o versiune adaptată

Sâmbătă, 26 septembrie 2020, de la ora 18.00, Opera Brașov ne invită la avanpremiera spectacolului cu opereta „Sânge vienez” de Johann Strauss – fiul, într-o versiune adaptată. Libretul a fost scris de Victor Léon și Leo Stein. Premiera a avut loc pe 26 octombrie 1899, la Carltheater din Viena, însă Johann Strauss nu mai era în viață ca să vadă și această ultimă capodoperă a sa. Atât de ridicată a fost popularitatea valsului „Sânge vienez” op. 354, încât a fost ales ca titlu al acestei lucrări muzicale.

Repetiții în Grădina de vară a Operei

Opereta prilejuiește întâlnirea cu atmosfera vieneză de la sfârșitul secolului al XIX-lea. „Am păstrat firul poveștii și am căutat să realizez un echilibru între momentele lirice și cele de umor, specifice într-o operetă; dar, mai ales, m-am axat pe conturarea personajelor principale, încercând să creez tipologii diverse, caractere plăcute și momente spumoase, în spiritul partiturii scrise de Johann Strauss. Am căutat, împreună cu scenografa Rodica Garștea, să realizăm un ambient rafinat pe care muzica îl impune. Așteptăm cu nerăbdare să putem prezenta publicului varianta integrală a operetei, care va mai conține câteva surprize, momente ample de balet și cor. Noutatea pregătirii acestui spectacol o reprezintă faptul că repetițiile au fost foarte plăcute deoarece, profitând de vremea minunată, le-am desfășurat pe scena din Grădina de vară a Operei, ceea ce a dat un aer cu totul deosebit momentelor noastre de lucru”,spune Anda Tabacaru, regizoarea acestui spectacol.

O distribuție care garantează succesul

În distribuție: Gabriella – Valentina Mărgăraș; Franzi – Maria Catrina; Peppi – Corina Klein; Rosa – Ibolya Kosa; Eduard – Liviu Iftene; Josef – Cristian Dicu; Vercingetorix – Lorand Cristian; Kagler – Ștefan Schuller; Contele Bitovsky – Dan Ionescu; Își dau concursul Orchestra, Corul și Baletul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Mircea Holiartoc. Regia artistică a spectacolului este semnată de Anda Tabacaru. Scenografia: Rodica Garștea. Coregrafia: Alexandru Fotescu. Mișcarea scenică: Anca Branea. Asistenți regie: Silvia Papadopoulos și Nicoleta Chirilă. Regie scenă: Silvia Papadopoulos. Prețul biletelor este 20 lei. Biletele se pun în vânzare cu două ore înainte de eveniment (la spectacolele pentru copii – cu o oră înainte), la sediul Operei Brașov, str. Bisericii Române nr. 51. Informații se pot obține la telefon: 0268/419.380. Specyacolul are loc ăe scena din curtea Operei, iar , accesul spectatorilor va fi permis numai după ce va fi efectuată măsurarea temperaturii. Purtarea măștii este obligatorie! Scaunele vor fi așezate la distanța minimă prevăzută de 1,5 m. În caz de vreme nefavorabilă, specyacolul se reprogramează.

Mercedes România SRL și Solaris vor să furnizeze autobuze hibrid pentru Brașov

0
Mercedes-Benz Citaro Hybrid

Mercedes-Benz Trucks & Buses Romania SRL și Solaris Bus & Coache Sp. z.o.o. sunt cele două companii producătoare de autobuze care au transmis municipiului Brașov, până la termenul limită de vineri, oferte pentru furnizarea a zece autobuze electric-hibrid. Aceste autobuze sunt achiziționate în cadrul unui proiect în valoare de aproximativ 13 milioane de lei, în care Brașovul beneficiază de 98% fonduri europene nerambursabile.

Autobuzele vor avea podeaua complet coborâtă

Autobuze hibrid diesel-electric noi, din gama 12 m (12000+350mm) vor avea podea complet coborâtă pe toată lungimea, trei uși și aer condiționat. Sistemul de propulsie al autobuzului va fi o combinație a tehnologiilor de propulsie diesel și electrică, menită să exploateze la maxim potenţialul de reducere a emisiilor de CO2 și în același timp să asigure condițiile corespunzătoare de fiabilitate în operare, pe toată durata de viață a vehiculelor. Opțional, autobuzele ofertate pot avea posibilitatea încărcării externe a sistemului de stocare a energiei electrice, această dotare suplimentară fiind punctată în procesul de evaluare a ofertelor.
Autobuzele vor avea sistem de supraveghere video la interior și exterior, cu opt camere, validatoare contactless pentru carduri, computer de gestiune a traseului și sistem de asistență a șoferului care îl va alerta pe acesta când are un obstacol frontal sau un unghi mort.

Autobuzele hibrid vor circula pe liniile 25, 28 şi 41

Autobuzele hibrid vor circula pe trei trasee, respectiv pe linia linia 25 Avantgarden – gara Brașov – terminal Poienelor, linia 28: Stupini (str. Fundăturii) – Avantgarden – Livada Poștei și linia 41 Stupini (str. Lujerului) – Livada Poștei. Durata lor de utilizare va fi de minim 12 ani, iar durata de utilizare fără reparație generală, minim opt ani.
Aceasta este ultima achiziție de mijloace de transport în comun pe care Primăria Brașov o are prevăzută pentru acest exercițiu financiar. În prezent, în Brașov sunt în trafic cele 26 de troleibuze Solaris și 14 autobuze electrice SOR, din cele 68 de autobuze electrice contractate cu firma din Cehia. La acestea se adaugă cele 25 de troleibuze, la care a fost depusă o singură ofertă, de către producătorul polonez Solaris,  procedură aflată în etapa de evaluare a ofertei. De asemenea, mai urmează licitația organizată de Ministerul Lucrărilor Publice, pentru alte 12 autobuze electrice de 18 metri, astfel că în 2021, la finalizarea tuturor procedurilor și la livrarea acestor autobuze, Brașovul va fi primul oraș din România cu care are transport în comun 100 „verde”.

Şcolile braşovene au nevoie de 25.000 de tablete şi 5.500 de laptopuri

0

Școlile și liceele brașovene au nevoie de 25.000 de tablete, peste 5.500 de laptopuri, la care se adaugă camere web, proiectoare și table interactive. Necesarul a fost făcut de Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, la nivelul municipiului. Aceste echipamente necesare elevilor, adică tablete şi camere video pentru învăţământul online plus un abonament de date valabil 24 de luni, se pot obține printr-o finanţare din fonduri europene. Valoare estimată a echipamentelor IT necesare şcolilor braşovene este de aproximativ 10 milioane de euro, din care 98% sunt fonduri nerambursabile.  Pentru acestea, Primăria trebuie să depună o solicitare de finanţare prin Programul Operațional Competitivitate, Axa prioritară – Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă. Ghidul de finanțare al Programului stabilește atât cerințele tehnice ale acestor echipamente, cât și valoarea maximă alocată pentru fiecare tip de echipament, astfel valoarea maximă a unei tablete nu poate să depășească 200 de euro, a unui laptop 360 de euro, o cameră web de videoconferință poate costa maxim 350 de euro, iar o tablă interactivă nu va depăși 1.600 de euro. 

Proiectoare pentru iluminarea drapelelor de pe Tâmpa și Turnul Alb

0

Câteva proiectoare au fost montate pe Tâmpa, și pe Drumul Poienii, pentru a ilumina cele două drapele de mari dimensiuni situate, unul pe munte, iar cel de al doilea, lângă Turnul Alb. Pentru iluminarea steagurilor s-au folosit proiectoare speciale, High Brightness ReachElite, special concepute pentru a ilumina structuri exterioare la scară largă, așa cum sunt podurile sau fațadele la monumente și zgârie-norii. Aceste proiectoare pot atinge „ținte” la înălțimi de peste 100 metri, având o putere de numai 100w.
Cele șase proiectoare sunt conectate la un sistem inteligent de control, care permite accesarea de la distanță a corpurilor de iluminat, schimbarea intensității luminii sau a culorilor.

În vremuri de pandemie: Lege pentru părinții de școlari

0

l Senatul a adoptat proiectul prin care unul dintre părinţi primeşte zile libere plătite, în situaţia limitării sau suspendării cursurilor şcolare, ca urmare a răspândirii coronavirusului

Senatul a adoptat ieri, ca primă Cameră sesizată, proiectul de lege care aprobă ordonanţa de urgenţă a Guvernului 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-COV-2. Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu 123 de voturi „pentru“, zero voturi „împotrivă“ şi zero abţineri. Proiectul urmează să primească votul decizional al Camerei Deputaţilor. Practic, proiectul stipulează acordarea de zile libere pentru părinţii care au copii în vârstă de până la 12 ani, sau 26 de ani în cazul copilului sau adultului cu handicap, înscrişi la unităţi de învăţământ, inclusiv antepreşcolar.

Ce spune Ordonanța

„Se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, unde aceştia sunt înscrişi, ca urmare a rezultatului anchetei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, efectuată de direcţia de sănătate publică judeţeană, res­pectiv a municipiului Bucureşti, şi având în vedere hotărârile comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, res­pectiv Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti“, conform ordonanţei de urgenţă a Guvernului aprobată prin proiectul de lege adoptat luni de către Senat.

Condiții

Astfel, propunerea legislativă prevede acordarea de zile libere părinţilor care au copii cu vârsta de până la 12 ani sau cei care au copil sau adult cu handicap în vârstă de până la 26 ani, înscrişi în unităţile de învăţământ, inclusiv antepreşcolar. Acordarea de zile libere plătite va fi făcută pentru toţi angajaţii din sectorul public şi privat, „pe toată perioada de limitare sau suspendare a cursurilor în unitatea de învăţământ sau a activităţii serviciilor de zi destinate persoanelor cu handicap, pe perioada stării de alertă şi după încetarea acesteia, dar nu mai târziu de finalizarea cursurilor anului şcolar 2020-2021“, conform proiectului de act normativ.

Indemnizaţia pentru fiecare zi liberă acordată

Indemnizaţia pentru fie­care zi liberă acordată se plăteşte din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al angajatorului şi este în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prevederile se aplică doar pentru unul din părinți

Prin părinte, potrivit OUG, se înţelege: „părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare; adoptatorul; persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei; persoana care are copilul în plasament sau sub tutelă; persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; părintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap înscrise într-o unitate de învăţământ”. Proiectul de lege care aprobă această OUG a fost înregistrat în procedură de urgenţă în Parlament, Senatul a dat votul luni ca prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

Un virus perfid: Cum este afectat creierul de noul coronavirus

0

l O cercetare publicată recent în bioRxiv oferă dovezi că SARS-CoV-2 poate infecta direct neuronii

Coronavirusul care provoacă boala COVID-19 poate să deturneze celulele creierului, folosind mecanismul intern al celulelor pentru a se copia singur, arată datele unei cercetări publicate recent în bioRxiv. Cercetarea oferă dovezi că SARS-CoV-2 poate infecta direct celulele creierului numite neuroni. Deși coronavirusul a fost legat de diferite forme de afectare a creierului, de la inflamații mortale până la boli ale creierului cunoscute sub numele de encefalopatii, toate acestea putând provoca confuzie, afectare difuză cerebrală și delir, au existat puține dovezi ale faptului că virusul în sine a invadat țesutul cerebral până acum.

Cum poate SARS-CoV-2 să invadeze celulele creierului

„Ne uităm în mod activ la mai multe țesuturi ale pacienților pentru a putea afla cât de frecvent apar astfel de infecții cerebrale și ce simptome se corelează cu infecția din zonele creierului“, a declarat Akiko Iwasaki, autorul principal al studiului și imunolog la Universitatea Yale.
În plus, oamenii de știință trebuie să-și dea seama în continuare cum pătrunde virusul în creier în primul rând și dacă acesta poate fi reținut în afara creierului, au menționat autorii în raportul lor.
Pentru a vedea dacă SARS-CoV-2 poate invada celulele creierului, autorii studiului au examinat țesutul cerebral autopsiat de la trei pacienți care au murit de COVID-19. De asemenea, au efectuat experimente la șoareci infectați cu COVID-19 și la organoizi – grupuri de celule crescute într-un vas de laborator pentru a imita structura 3D a țesutului cerebral.

Particule de coronavirus „înmugurite” în interiorul neuronului

Acest studiu este primul care face o analiză extinsă a infecției cu SARS-CoV-2 [în creier] folosind trei modele. Anterior, au existat doar rapoarte rare de cazuri de SARS-CoV-2 ARN și particule virale găsite în țesutul post-mortem de la pacienți, a declarat dr. Maria Nagel, profesor de neurologie și oftalmologie la Școala de Medicină a Universității din Colorado. În organoizi, echipa a descoperit că virusul ar putea pătrunde în neuroni prin receptorul ACE2, o proteină de pe suprafața celulei pe care virusul o folosește pentru a intra în celulă și a declanșa infecția. Apoi au folosit un microscop electronic, care folosește fascicule de particule încărcate pentru a ilumina țesutul, pentru a privi în interiorul celulelor infectate. Ei au putut vedea particule de coronavirus „înmugurite” în interiorul celulei, demonstrând că virusul a comandat mașinile interne ale neuronilor pentru a construi noi copii ale sale.

Celulele infectate ar putea fura oxigen de la vecinii lor pentru a produce noi virusuri

În timp ce se multiplică în celule infectate, virusul a provocat și modificări metabolice ale neuronilor din apropiere, care nu au fost infectați. Aceste celule din apropiere au murit în număr mare, sugerând că celulele infectate ar putea fura oxigen de la vecinii lor pentru a continua să producă noi virusuri, au remarcat autorii. În țesutul autopsiat, echipa a descoperit că SARS-CoV-2 infectase neuroni din cortexul cerebral. În apropierea acestor celule infectate, au găsit dovezi ale faptului că s-au produs „mici accidente vasculare cerebrale”, sugerând că virusul ar putea fura oxigenul din celulele cerebrale, la fel cum a făcut-o în organoizi.