Cea mai nouă piațetă a Brașovului din zona După Ziduri poartă numele singurului brașovean care a intrat în istoria fotografiei mondiale

l Gyula Halasz și-a ales ca nume de artist chiar numele orașului său

Cea mai nouă piațetă a Brașovului, care face legătura dintre strada Mureșenilor și zona de După Ziduri, poartă numele marelui fotograf brașovean Brassai. Gyula Halasz, singurul brașovean care a intrat în istoria fotografiei mondiale, și-a ales ca nume de artist chiar numele orașului său.

Brașoveanul Halász Gyula și-a dorit de mic să ajungă pictor și să locuiască la Paris, printre artiștii boemi. A fugit din armată, s-a ascuns la Budapesta apoi a ajuns student la Berlin. Într-un târziu a ajuns și în Franța, unde picta și colabora la diferite publicații. În perioada interbelică s-a apucat de fotografiat, și și-a luat pseudonimul de Brassai (Brașoveanul). A devenit renumit în lumea artistică datorită fotografiilor sale ce prezintă viața de noapte din Paris, și a portretelor pe care le-a făcut prietenilor săi, Picasso și Dali.

Dezertor din armata austro-ungară

Halász Gyula junior s-a născut în toamna anului 1899. „Sunt născut în Transilvania, la 9 septembrie 1899, la orele 9 seara. Doar nouă sau multiplu de nouă există în data mea de naștere. Această cifră m-a urmărit toată viața. Am locuit totdeauna la numărul 81“, a scris în cartea „Amintiri din copilărie“, publicată în Franța. În 1916, în plin război, a terminat liceul apoi a fost încorporat în cavaleria austro-ungară, la Sibiu. „Se pare că dezertează, iar cu ajutorul unor acte false ajunge în 1918 la Budapesta, unde începe să studieze artele plastice. S-a înrolat voluntar în «armata roșie» a lui Béla Kun, ca operator telefonist. Nu a stat mult, fiind luat prizonier de armata română, în august 1919“, a declarat cu ceva ani în urmă pentru Monitorul, Daniel Nazare de la Biblioteca Județeană „George Barițiu“. Acesta a studiat îndelung viața artistului brașovean.

Studii de pictură la Berlin

După război, brașoveanul și-a continuat studiile de pictură la Berlin, la Academia de Arte Frumoase. Cunoaște mulți artiști, duce o viață boemă, dar îi este dor de Paris. S-a stabilit în capitala Franței în 1924. Câțiva ani a colaborat la diverse publicații, cu articole și desene.
Ani întregi disprețuise fotografia. Considera că numai pictura se ridică la rangul de artă. Totuși, din 1929, devine fotograf profesionist. Își semna lucrările cu pseudonimul Brassai (Brașoveanul), în amintirea orașului natal. A fost numit „sociologul nopții“, deoarece a realizat prin imagini un studiu al moravurilor.

Prostituate, dansatoare și îndrăgostiți

Cu aparatul de fotografiat cutreiera Parisul noaptea, prin locurile pustii, de-a lungul Senei. Chipuri de cerșetori, homosexuali, prostituate, drogați, muzicanți ambulanți și dansatoare. Polițiști care-și făceau rondul de noapte și îndrăgostiți ce se ascundeau prin cafenele. Văduve ce își înecau amarul în pahare cu absint și calvados. Pe toți i-a fotografiat. Balerinele sale par desprinse din picturile lui Degas.
Pentru a-și măsura timpul în care trebuia să pozeze, fuma țigări diferite în funcție de luminile și umbrele locurilor pe care le fotografia.

Prieten cu Thomas Mann, Sartre și Brâncuși

Și-a făcut numeroși prieteni, iar pe unii i-a fotografiat: Salvador Dali, Pablo Picasso, Thomas Mann, J.P. Sartre, Henry Miller și Constantin Brâncuși. Miller spunea despre operele lui Brassai: „El nu simte nevoia de a deforma sau distorsiona, de a minți sau de a da exemple. Nu schimbă cu nimic ordinea vie a lumii“.
Pe Picasso l-a întâlnit în toamna lui 1933. Brassai își nota convorbirile cu pictorul spaniol. Toate notițele le păstra într-un vas decorativ, la el în apartament. După 30 de ani a publicat o carte despre pictor, tradusă în mai multe limbi. Picasso obișnuia să spună în interviuri „Citiți această carte dacă vreți să mă înțelegeți“.
La îndemnul prietenului său, Brassai începe să sculpteze, iar în fotografii se simte atras de graffiti.
Prin 1945, o cunoaște pe Gilberte Boyer, mai tânără cu 20 de ani, fiică de colonel. Doi ani mai târziu se căsătoresc, iar Brassai obține cetățenia franceză.

Regizor, scenograf și scriitor

Un timp realizează și decoruri pentru teatru, însă un eșec minor îl face să abandoneze. Devine pasionat de călătorii în lumea întreagă, în urma cărora realizează albume fotografice. A făcut și un film, „Până când vor exista animale“, cu care a participat la Festivalul de la Cannes. „Pentru unii, splendida aură de fotograf a fost eclipsată de opera sa de scriitor, ce cuprinde sute de articole de eseistică și nu mai puțin de 17 cărți, din care unele sunt compuse atât din texte, cât şi din imagini“, este de părere Daniel Nazare.
Artistul a murit lângă Nice, la 8 iunie 1984, și este înmormântat în Montparnasse, în apropierea cafenelelor și străzilor pe care le-a fotografiat o viață. În același cimitir se odihnește și prietenul lui, sculptorul Brâncuși.

Medalii și premii

În 1933 Brassai a publicat albumul care l-a făcut cunoscut lumii întregi, „Paris de nuit“. Pentru el a primit la Londra medalia Emerson. Cele 64 de clișee originale s-au pierdut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acestuia îi urmează alte albume de succes „Treizeci de desene“, „Sevilia în sărbătoare“, „Parisul secret al anilor ‘30“.

A obținut mai multe premii: medalia de aur a bienalei de fotografie de la Veneția (1957), premiul American Society of Magazine Photographers (1960), împreună cu Ansel Adams. În Franța, a devenit, în 1973, Cavaler al Artelor și al Literelor, Cavaler al Legiunii de Onoare (1976). În 1978, la Paris, a obținut Marele premiu național de fotografie.

Tatăl, poet la 80 de ani

Tatăl său, Halász Gyula senior, studiase la Sorbona și era profesor de literatură franceză. Adora Parisul, anticarii și pe actrița Sarah Bernhardt. La 80 de ani mai compunea poeme soției sale. A fost întemeietorul publicațiilor brașovene maghiare Brassói Szemle (1901) și Brassói Napló (1933). Mama artistului era fiica unor comercianți armeni brașoveni.

Picasso și Dali

Pictorul spaniol Pablo Picasso a trăit între anii 1881-1973. Este considerat autorul curentului cubist, de la începutul secolului XX. Tablourile sale abstracte, privite cu scepticism la început, au devenit în scurt timp foarte prețioase la licitațiile de artă. A cochetat cu partidul comunist și a dus o viață agitată.

Salvador Dali (1904-1989), un alt mare pictor spaniol, a fost suprarealist. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Madrid, de unde a fost dat afară pentru indisciplină. A fost prieten cu poetul Garcia Lorca, și îl admira pe Freud, ambii având o mare influență asupra picturilor sale.

Prieteni scriitori de seamă

Printre prietenii lui Brassai s-au aflat scriitorii Thomas Mann, Sartre și Miller. Scriitorul german Thomas Mann (1875-1955), autorul romanelor „Muntele vrăjit“, „Moarte la Veneția“, a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1929. S-a căsătorit cu o evreică. În 1933, pleacă din Germania și este avertizat să nu se mai întoarcă, din cauza regimului nazist. S-a stabilit în SUA.

Filosoful francez J.P. Sartre (1905-1980) a făcut parte din Rezistență în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, apoi a militat pentru eliberarea Algeriei. În 1964 i s-a oferit Premiul Nobel pentru Literatură, dar l-a refuzat. Scriitorul american Henry Miller (1891-1980) a avut diferite slujbe, de la șofer de taxi la bibliotecar și telegrafist. A fost căsătorit de cinci ori. Cartea sa cea mai cunoscută este „Tropicul Cancerului“.