l Comisia Europeană a emis, miercuri, proiectul oficial de directivă privind principiile de aplicare a salariului minim în Uniunea Europeană, fără a impune un nivel de plată

Comisia Europeană a emis, ieri, proiectul oficial de directivă privind principiile de aplicare a salariului minim în Uniunea Europeană, fără a impune un nivel de plată. Vor fi însă introduse o serie de criterii și reguli la stabilirea salariului minim în fiecare țară UE, inclusiv România, pentru remunerații „adecvate”, cu implicații și asupra lucrătorilor fictiv-independenți și a celor care activează pe platforme, nu numai asupra angajaților. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Parlamentul European și de Consiliul UE (miniștri ai statelor membre). Apoi, statele UE, la nivel național, vor da legi care să transpună viitoarea directivă în legislațiile lor interne, sub amenințarea procedurii de infringement dacă nu se vor conforma cerințelor europene. „Această directivă nu stabilește un nivel de plată, acesta intrând în cadrul libertății contractuale a partenerilor sociali la nivel național și al competenței relevante a statului membru” – prevede proiectul de directivă europeană emis de Comisia Europeană.

Proiectul nu va introduce un salariu minim comun

Proiectul nici nu va introduce un salariu minim comun, nici nu va obliga statele UE care nu au salaiu minim statutar să intrducă o astfel de remunerație. Numai 6 țări din 27 nu au salariu minim statutar, ci niveluri minime stabilite la nivel de contracte colective, dar România nu se află printre acestea.

Alte prevederi din Proiectul de directivă UE privind salariul minim pe economie

1. În statele UE cu salariu minim statutar (România și alte 20 de state), vor fi impuse o serie de elemente:
-criterii naționale pentru stabilirea și actualizarea salariului minim legal, definite într-un mod stabil și clar;
-actualizări periodice și în timp util;
-înființarea de organe consultative pentru stabilirea salariului minim adecvat.
Criteriile naționale ar trebui să includă cel puțin:
– puterea de cumpărare a salariilor minime,
– nivelul general al salariilor brute ,
– distribuția salariilor brute,
– rata de creștere a salariilor brute,
– evoluția productivității muncii.
Aceste criterii ar trebui definite în conformitate cu practicile naționale, fie în legislația națională relevantă, în deciziile organismelor competente, fie în acordurile tripartite (guvern -sindicate-patronate).
2. În plus, statelor membre li se solicită să utilizeze valori de referință orientative pentru a ghida evaluarea adecvării salariilor minime statutare, precum cele utilizate în mod obișnuit la nivel internațional.
3. Introducerea în legile interne (Codul Muncii și altele) a unor „sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare” asupra angajatorilor careîncalcă reglementprile naționale privind salarul minim.
4. Viitoarea directivă UE privind salariul minim se va aplica angajaților, dar și altor categorii de lucrători care au un contract de muncă sau un raport de muncă, astfel cum sunt definiți de lege, convențiile colective sau practica în vigoare în fiecare stat membru, având în vedere criteriile stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru determinarea statutului a unui muncitor.
Aici vor putea intra, cu condiția să îndeplinească aceste criterii: lucrătorii casnici, lucrătorii la cerere,lucrătorii cu activitate intermitentă, lucrătorii pe bază de tichete (vouchere), lucrătorii fictiv-independenți. Munca independentă falsă survine atunci când o persoană este declarată independentă în timp ce îndeplinește condițiile caracteristice unei relații de muncă, pentru a evita anumite obligații legale sau fiscale. lucrătorii pe platforme (digitale), stagiarii și ucenicii.