l Parlamentul European a ajuns la un acord în acest sens cu Consiliul și Comisia Europeană
Negociatorii Parlamentului European și președinția germană a Consiliului UE au ajuns joi la un acord cu privire la condiționarea acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept, au anunțat cele două instituții.Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.
Ungaria și Polonia, care se simt vizate
Țările UE care nu respectă statul de drept vor risca să piardă accesul la fondurile UE, în temeiul acestui acord provizoriu încheiat joi de negociatorii Parlamentului și Consiliului, informează și Parlamentul European într-un comunicat transmis CaleaEuropeană.ro și în care explică principalele prevederi ale acordului. Acordul provizoriu între Parlament și Consiliu se bazează pe orientările politice furnizate de liderii UE în cadrul reuniunii lor din 17-21 iulie 2020 când au ajuns la un acord istoric privind un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și un fond de redresare de 750 de miliarde de euro. Acum, acordul privind mecanismul statului de drept va fi supus aprobării ambelor instituții. Negocierile au fost dificile în contextul în care președinția germană a Consiliului, care susține un astfel de mecanism, a întâmpinat probleme în rândul statelor membre, îndeosebi Ungaria și Polonia, care se simt vizate de un astfel de instrument în contextul procedurilor lansate de UE la adresa Budapestei și Varșoviei pentru riscul încălcării statului de drept. În ce o privește, România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a transmis în mai multe rânduri că este de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept.
„O Românie fără hoție!”
Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, a salutat ieri acordul istoric convenit între negociatorii Parlamentului și statele membre reprezentate de președinția germană a Consiliului privind un mecanism pentru condiționarea acordării fondurilor UE de criteriul respectării statului de drept. Separat, într-o amplă postare pe Facebook, Cioloș a subliniat că guvernele și politicienii care pun în pericol independența justiției și care nu respectă valorile europene nu vor mai avea acces la banii europeni.
„Respectarea statului de drept și a valorilor europene, protejarea independenței justiției și lupta anti-corupție sunt elemente fundamentale ale angajamentului politic al USRPLUS și al Renew Europe. Am putut face asta la nivel european. Vom putea cu siguranță face același lucru și în țară, dacă vom avea încrederea tuturor celor care vor o Românie fără hoție!”, a subliniat Cioloș.
În context, el a menţionat şi rolul pe care va trebui să-l joace Biroul procurorului european în verificarea modului în care sunt cheltuiţi banii europeni. „Acel Birou al procurorului european, condus de Laura Codruţa Kovesi şi care începe să-şi intre în pâine şi să-şi asume atribuţiile, va juca un rol important în verificarea modului în care vor fi folosite aceste fonduri care vor fi distribuite masiv statelor membre în următoarele luni”, a afirmat europarlamentarul Dacian Cioloș.
l La trei zile de la alegeri, America nu știe cine va fi al 46-lea președinte ales
l Sistemul electoral al Statelor Unite este unul dintre cele mai complicate din lume, o combinaţie între votul direct şi cel indirect
Alegerile prezidențiale din SUA s-au încheiat narți noapte după cel mai tensionat scrutin din istoria recentă a americanilor, dar rezultatul nu era clar nici ieri. Ca să ajungă la Casa Albă, Donald Trump, pentru un nou mandat de președinte, sau Joe Biden, pentru un prim mandat de președinte, trebuie să obțină 270 de voturi electorale, votul popular nefiind luat în calcul la desemnarea președintelui. Și asta pentru că sistemul electoral al Statelor Unite este unul dintre cele mai complicate din lume, o combinaţie între votul direct şi cel indirect, confom unui ghid al modului în care americanii îşi aleg preşedintele realizat de Daily Telegraph.
Cine atinge primul 270
Până aseară Joe Biden a acumulat 264 de electori și a înregistrat cele mai mari victorii în statele New York (29 de electori) și California (55 de electori), democrate prin tradiție. Donald Trump are un total de 214 electori și a rsușit să câștige statele Florida (29 de electori), Texas (38 de electori) și Ohio (18 electori). Republicanii sperau ieri să întoarcă situația din Arizona și să-i smulgă lui Joe Biden cei 11 electori din acest stat. După ce Biden a fost confirmat câștigător în statul Michigan, ceea ce s-a petrecut noaptea trecută, procesul de comunicare al voturilor s-a oprit și ieri nu au mai fost date rezultate noi.Cele mai importante state în care încă se mai numărau ieri voturile sunt Pennsylvania (20 de electori), Carolina de Nord (15), Nevada (6) și Georgia (16). Michigan (16), Wisconsin (10) s-au făcut albastre în ultimele ore și îi dau un avantaj mare lui Joe Biden să ajungă la cifra de 270 de electori.Joe Biden a depășit pragul de 70 de milioane de voturi în alegerile prezidențiale și a devenit candidatul cu cele mai multe voturi la un scrutin prezidențial american. Asta nu-l face automat și președinte al SUA.
Cum funcționează sistemul electoral?
Scrutinul pentru Casa Albă este unul indirect, în care delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Scopul sistemului este ca statele cu o populaţie redusă să nu fie ignorate în procesul electoral.
Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de “electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului.
În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul. Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul „câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat. Există, însă, două excepţii: Maine şi Nebraska, unde electorii sunt repartizaţi proporţional.
Numărul de electori pe state
Colegiul Electorilor după modelul Colegiului Cardinalilor care îl aleg pe Papă
Când fondatorii SUA au creat sistemul Colegiului Electoral, în 1787, nu era posibil ca un candidat la preşedinţie că poată organiza o campanie la nivel naţional. În plus, identitatea naţională era departe de a fi cristalizată. Varianta alegerii preşedintelui de către Congres a fost respinsă, pentru că ar fi provocat prea multe diviziuni. De asemenea, alegerea unui preşedinte de către administraţiile statelor a fost eliminată, pentru că ar fi subminat autoritatea federală. Alegerea unui preşedinte prin vot direct a fost evitată, de asemenea, de teamă că oamenii îşi vor vota candidatul local favorit şi nu va exista nici un candidat cu o majoritate suficientă pentru a guverna toată ţara.
Sistemul electorilor, bazat, într-o oarecare măsură, pe Colegiul Cardinalilor care îl aleg pe Papă, a fost ales. Autorităţile au plecat de la premisa că persoanele cele mai bine informate şi mai înţelepte din fiecare stat se vor întruni pentru a alege un preşedinte pe baza meritelor acestuia, fără a ţine cont de loialitatea lor la nivel de stat.
Unele voturi sunt mai valoroase decât altele
Principalul dezavantaj al sistemului electoral american este faptul că unele voturi sunt mai valoroase decât altele, mai ales în cazul aşa-numitelor „swing states”, state cu o populaţie însemnată şi care oscilează între republicani şi democraţi. Acestea sunt principalele „câmpuri de luptă” pentru candidaţi şi decid, de regulă, soarta scrutinului. Practic, americanii votează pentru electori, nu pentru candidaţii propriu-zis. Electorii sunt oficiali din stat sau membri ai partidelor, dar numele lor nu apare, de regulă, pe buletinul de vot.
Numărul de electori pe care îi are fiecare stat este egal cu numărul de reprezentanţi pe care îi are în Camera Reprezentanţilor şi în Senat. California, de exemplu, cel mai mare stat, are 55 de electori, în timp ce Wyoming, stat cu populaţie redusă, are numai 3.
Ce sunt „swing states“?
Principalele „swing states“ sunt Florida, Ohio şi Pennsylvania. Printre alte state importante se numără Wisconsin, New Hampshire, Minnesota, Iowa, Michigan, Nevada, Colorado şi Carolina de Nord. În scrutinele recente, preşedinţia a fost câştigată prin victoria în Florida şi Ohio. Al treilea, respectiv al şaptelea stat ca mărime din SUA, cu 29, respectiv 18 electori, Florida şi Ohio oscilează în permanenţă între Partidul Democrat şi cel Republican. De asemenea, candidatul care a câştigat în cele două state a câştigat şi preşedinţia la aproape fiecare scrutin din ultimele cinci decenii.
Contestarea alegerilor
Ca și la acest scrutin, există întotdeauna riscul ca, la finalul Zilei Alegerilor, să nu fie clar câştigătorul. Unul dintre scenariile posibile poate fi a rezultatul să fie prea strâns pentru a fi decis fără numărarea tuturor voturilor.
Un alt scenariu este ca alegerile să fie contestate în instanţă, ceea ce ar putea duce la un ordin judecătoresc de renumărare. O a treia posibilitate este ca ambii candidaţi să aibă câte 269 de electori în Colegiu, caz în care Camera Reprezentanţilor votează pentru a alege următorul preşedinte.
Alegerile prezidenţiale din anul 2000 au fost al patrulea scrutin din istoria Statelor Unite şi primul din ultimii 112 ani în care câştigătorul nu a obţinut cele mai multe voturi din partea populaţiei. Al Gore a obţinut 48,38% din sufragii, la nivel naţional, iar George W. Bush 47,87%. Rezultatul alegerilor a fost decis în Florida, unde rezultatul a fost atât de strâns încât voturile au trebuit renumărate.
Disputa a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă, care, pe 12 decembrie 2000, a decis că Bush va fi preşedinte. Cinci dintre judecători au votat pentru oprirea renumărării sufragiilor şi declararea republicanului învingător, iar patru au votat împotrivă. Și acum patru ani, Hillary Clinton a avut peste 3 milioane de voturi în plus, faţă de Donald Trump, dar în favoarea lui Trump au votat mai mulți electori.
Alegătorii votează doar pentru alegerea președintelui?
Nu. Americanii îşi aleg în ziua votului şi cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor, dar şi o treime dintre senatori. În plus, aleg o serie de oficiali locali şi la nivel de stat.
De ce au loc alegerile în a doua marți din luna noiembrie
Alegerile sunt în noiembrie pentru că Statele Unite au fost, predominant, o societate agrară, iar luna noiembrie este cea mai puţin aglomerată pentru fermieri. De asemenea, scrutinul s-a organizat încă de la început marţea pentru ca oamenii din zonele rurale, izolate, să aibă timp să plece către oraşele unde se vota după slujba de duminică. De asemenea, scrutinul nu are loc în prima marţi din noiembrie, pentru a nu exista riscul să coincidă cu Ziua Tuturor Sfinţilor, când oamenii de afaceri îşi puneau la punct, de regulă, situaţia contabilă.
Când este învestit noul președinte în funcție?
În prima luni după a doua zi de miercuri din decembrie, Colegiul Electoral se reuneşte pentru a vota oficial. Anul acesta, data va fi 14 decembrie. În 6 ianuarie 2021, la capătul numărători oficiale a voturilor, Congresul anunță solemn numele președintelui. Dar rezultatul ar trebui să fi fost cunoscut cu mult înainte.
Alexandra Stan are un nou iubit, pe care nu a ezitat să-l prezinte fanilor ei pe Instagram! Și a făcut-o chiar frumos, cu un sărut romantic, în fața cascadei. Îl cheamă Bogdan Drăghici, iar fotografia pe care artista le-a arătat-o tuturor a fost făcută în satul Cioclovina, județul Hunedoara. Bogdan și Alexandra au stat chiar în izolare, în luna octombrie, după ce noul iubit a fost testat pozitiv. Totul a trecut, iar cei doi se bucură de iubirea ce și-o poartă unul altuia. S-au întors la Constanța, unde au măncat mult pește unde s-au amuzat alături de prieteni.
Alexandra Stan a încheiat o relație de patru ani, cu un alt Bogdan, Bogdan Stăruială pe care îl cunpștea din copilărie. Ea spune că această despărțire a fost un moment greu.
„Ne ştim de 16-17 ani, nu ai cum să nu menţii prietenia. E ca şi cum e familia mea, adică cineva cu care te ştii de atâta timp, chiar dacă am încercat o relaţie şi timp de patru ani a fost totul OK. Relaţia ajunsese într-un punct în care stăteam, lucram tot timpul împreună. Petreceam tot timpul împreună“, povestea la începutul relației Alexandra. Acum, au rămas doar prieteni. „O să fie mereu prietenul meu cel mai bun. Și dacă o să mă căsătoresc cu un alt bărbat, Bogdan e Bogdan”, a mai spus artista.
După experienţa sa de la Ferma, showul de la ProTV, pe Alina Puşcău (38) o aşteaptă mai multe proiecte importante – printre care rolul Sofiei Loren în tinereţe, alături de Leonardo DiCaprio, într-un film cu şanse la Oscar. Despre această provocare, despre cum arată Hollywood-ul în pandemie, dar şi despre planurile ei pentru a-şi întemeia o familie Alina a vorbit într-un interviu pentru okmagazine.ro. Celebră graţie carierei sale de model, dar şi datorită relaţiilor sale cu actorul Vin Diesel şi regizorul Brett Ratner, Alina Puşcău trăieşte de 20 de ani la Hollywood – locul unde este pregătită acum să facă pasul decisiv spre actorie la cel mai înalt nivel. Pentru că după câteva apariţii în filme precum Conan Barbarul, Alina se află în faţa celei mai importante provocări de până acum în cariera de actriţă: rolul Sofiei Loren în tinereţe. Drumul până aici nu a fost uşor, deşi Alina spune că experienţa de la Ferma a fost mult mai grea decât adaptarea la Hollywood.
Daniela Crudu nu a fost afectată financiar de pandemia de coronavirus care a pus stăpânire pe țara noastră. Dovadă stau aroganțele pe care le face bruneta, fără să stea câtuși de puțin pe gânduri.
Fosta asistentă TV, deși nu mai apare pe micul ecran, asta nu înseamnă că duce lipsă de fonduri. Vedeta trăiește acum din contractele de imagine, deloc puține la număr și foarte bine plătite, din câte se observă. Pe lângă vacanțele de lux pe care și le permite și în care se pozează extrem de sexy, dar și pe lângă obiectele vestimentare extrem de scumpe, se pare că banii nu sunt o problemă, căci acum a mai făcut un gest de invidiat.
Și cum Daniela Crudu nu se uită la bani, ci trăiește clipa așa cum își dorește de fiecare dată, și acum, încă o dată, fosta asistentă a lui Dan Capatos și-a mai atins un obiectiv. Ea se mândrește acum pe rețelele de socializare cu o nouă mașină, un adevărat bolid de lux, al cărui preț se ridică la aproape 100.000 de euro. Astfel că, sfârșitul de săptămână o prinde pe Cruduța la volanul unui nou bolid de lux, pregătită să străbată cu el străzile din Capitală. Până atunci, ea se laudă cu noua achiziție pe Instagram.
Ortodox
†) Sf. Pavel Mărt., Patr. Constantinopolului; Sf. Cuv. Luca din Sicilia
Greco-catolic
†) Sf. aep. Pavel Mărturisitorul.
Romano-catolic
†) Sf. Leonard, pustnic.
1860: Abraham Lincoln este ales al 16-lea președinte al Statelor Unite, primul republican care deþine aceastã funcţie
1882: Se naște Aurel Vlaicu, inginer și pilot român (d. 1913)
1914: Se naște Alexandru Mitru, prozator român (d. 1989)
1944: Se naște Ioan Robu, arhiepiscop romano-catolicde București, membru de onoare al Academiei Române
1947: Se naște Alex Stefănescu, critic literar român
1949: Se naște Olga Delia Mateescu, scriitoare, actriță de teatru și film
2005: Moare Petre Sălcudeanu, scriitor român (n. 1930)
Ingrediente: 1,5 kg. peşte alb (salau etc.), zarzavat de supă, 500 gr. cartofi, 1 ceapă, o foaie dafin, boabe de piper, sare, verdeaţă, maioneză.
Mod de preparare: Se fierbe bine zarzavatul de supă, ceapa taiată în două, sare, boabe de piper şi foaia de dafin. Se trage vasul la marginea plitei şi, dup ă ce nu mai fierbe, se introduce uşor peştele întreg, curăţat şi spălat. Se fierbe apoi la foc iute. Când este gata, se scoate peştele, se aşază în farfurie şi, după ce s-a răcit, se acoperă cu maioneză. Mod de servire Se serveşte cu cartofi fierţi, presăraţi cu pătrunjel tocat
„Şi a fost seară, şi a fost dimineaţă“, de Ken Follett
La mai mult de 30 de ani de la apariţia bestsellerului Stâlpii Pământului, autorul revine cu un roman introductiv. Este o fascinantă geneză a istoriilor povestite de Follett în stilul caracteristic.
Anglia este atacată de normanzi şi de vikingi. Cei aflaţi la putere împart dreptatea după voinţa lor, fără să le pese de oamenii de rând şi deseori în conflict cu regele. În aceste vremuri tulburi, se împletesc vieţile a trei personaje.