l În noaptea premergătoare sărbătorii Sfântului Andrei, în special la sate, se practică încă ritualuri ciudate, din credința că astfel se pot găsi mai ușor protecția contra relelor, bunăstarea și chiar dragostea

Conform tradiției, noaptea premergătoare sărbătorii Sfântului Andrei (29/30 noiembrie) este cea în care duhuri precum strigoii, moroii și pricolicii capătă puteri mai mari decât în cursul anului. Este noaptea în care țăranii evită să iasă pe ulițele satelor, iar băieții și fetele se strâng și păzesc usturoiul. La sosirea Sfântului Andrei în Dacia, strămoșii noștri au acceptat creștinismul, se spune, cu ușurință. Însă nu au renunțat total la vechile credințe și ritualuri. Au continuat să le cultive, înglobându-le în noua religie. Deși mult mai palide decât altădată și cu sensuri din ce în ce mai neclare, ele rezistă și azi. Astfel, străvechi ritualuri geto-dacice, „păgâne“, încă mai însoțesc sărbătorile creștine, conferindu-le culoare. Un bun exemplu este noaptea de Sfântul Andrei. Este o noapte ambivalentă. Pe de o parte, este o noapte cum nu se poate mai potrivită pentru vrăji și farmece, fetele superstițioase crezând că acum au șansa să-și cunoască ursitul. Dar, pe de altă parte, există credința că e momentul să se ia măsuri de precauție pentru a preîntâmpina atacurile duhurilor rele, care ies din întunecimile lor, pentru a-i tulbura pe cei vii.

Vrăji de dragoste

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji și farmece. Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pildă, prin ascunderea sub pernă a unui fir de busuioc sfințit, se crede că se obține în vis imaginea „ursitului“. Tot în noaptea Sfântului Andrei, fetele măsoară nouă ceșcuțe cu apă pline și le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță, apa din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie și câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceșcuță va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc și nu se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, ca să-și viziteze ursitul, fata își pune sub cap 41 de boabe de grâu și dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita.
Unele fete își pregătesc turta, pentru ea aducând apă cu gura. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turta (făină și sare) sunt măsurate cu o coajă de nucă. După ce au fost coapte pe vatră, fetele își mănâncă turtițele preparate, convinse fiind că ursiții vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea. Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un cățel de usturoi. Dus acasă, colacul este așezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămână. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaște că va fi cu noroc. Dacă nu răsare, fata se întristează și spune că va fi lipsită de noroc.

Farmece de aflat ursitul

Pentru „atragerea“ ursitului este mult folosită și metoda „făcutului cu ulcica“. La miezul nopții, singură la gura sobei, tânăra întoarce cu gura în jos o ulcică nouă de lut, iar pe dosul vasului lasă să pâlpâie trei cărbuni. În timp ce rotește ulcica ușor, rostește o incantație menită să-l atragă irezistibil pe cel iubit. O altă metodă folosită pentru cunoașterea viitorului constă în a privi, la miezul nopții, între două lumânări aprinse, într-un pahar cu apă neîncepută, așezat pe cenușă. În mijlocul paharului este lăsată să cadă o verighetă care a fost deja sfințită de preot prin cununie religioasă și se crede că în verighetă apare chipul ursitului, dacă este privită intens câteva minute.

În ajun și ziua, nu se lucrează în casă

Există superstiția că în această noapte, lupul își poate îndoi gâtul, „își vede coada“, devine mai sprinten și prada sa nu mai poate scăpa nicicum. Tot acum, spiritele morților favorizează divinația și toate actele magice. Este un timp nefast, în care strigoii ies din cimitire și pocesc oamenii, le sug sângele, leagă sau iau potența bărbaților, „strică“ taurii, fură sporul vitelor, se joacă cu urșii și lupii. În ajun și ziua, este interzis să se lucreze în casă. Se spune că Sf. Andrei împarte lupilor prada pentru iarna ce vine. Nu este bine să mături, tot din cauza lupilor, nici să dai gunoiul afară din casă, să nu dai cu împrumut nimic și nici măcar să nu dai de pomană. Cine lucrează de Sf. Andrei se îmbolnăvește de Ignat. Pentru a fi feriți de moroi și strigoi, gospodarii ungeau ușile și ferestrele cu usturoi.

Obiceiuri pentru protecție

Prin unele sate din Bucovina există și acum credința că în această noapte lupii pot să vorbească. Despre cei ce vor să audă vorbele lor se spune că află taine teribile, dar că vor muri repede, iar omul sau animalul atacat de lup în noaptea cu pricina se va transforma în vârcolac. Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în case, femeile întorc seara toate oalele și cănile cu gura în jos. Scot din sobă cenușa caldă de peste zi, pentru ca spiritele neliniștite să nu-și găsească adăpost la căldură. Alteori, împrăștie resturi de pâine prin curte, pentru ca spiritele flămânde să nu caute prin cămări de-ale gurii. Împotriva vârcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agățate la intrare și lasă aprinsă candela de lângă icoane. Pentru protecția vitelor, cu o seară înainte li se amestecă animalelor în hrană busuioc sfințit sau li se toarnă câteva picături de agheasmă în apă.

Prognoza meteo populară

Tot în noaptea de Sf. Andrei sunt practicate și predicții meteorologice populare pentru anul următor. De obicei, în podul casei sunt urcate 12 cepe sănătoase, la fel de mari, care sunt lăsate acolo pînă în seara de Crăciun. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolțit – luni favorabile recoltei. O predicție asemănătoare, legată de soarta recoltei, se realizează cu ajutorul unor boabe de grîu. Pentru fiecare tip de cultură pe care se gîndește să o semene în grădină, gospodina casei „botează“ câte un bob și îl pune la încolțit în bucătărie. Peste 7 zile, boabele sunt analizate: cele care au încolțit arată soarta favorabilă a culturii, iar celelalte, pagubă. Dacă în noaptea de Sf Andrei este senin și cald, se crede că iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig și ninsoare, se crede că acestea sunt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnă grea. În seara Sfântului Andrei, toți ai casei, mai ales fetele mari și băieții, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos și mai norocos căruia i-o răsări grâul mai bine și o crește mai frumos.