-0.6 C
Braşov
AcasăNationalZiua Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României

Ziua Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României

l Creștinii ortodocși prăznuiesc luni pe Sfântul Apostol Andrei, Cap de Iarnă, „cel dinti chemat la apostolie“ de Mântuitorul lumii
l Sfântul Andrei este cel care a creștinat locuitorii de pe meleagurile țării noastre

Creștinii ortodocși îl prăznuiesc luni pe Sfântul Apostol Andrei, Cap de Iarnă, „cel dintâi chemat la apostolie“ de Mântuitorul lumii. Făcând parte din grupul celor 12 Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, numele Sfântului Andrei este legat de răspândirea învățăturii sfinte în Asia Mică, Peninsula Balcanică și teritoriile din jurul Mării Negre. Astfel, Sfântul Andrei constituie principalul punct de reper pentru creștinismul românesc. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1995 ca Sfântul Apostol Andrei să fie înscris în calendarul bisericesc cu cruce roșie, între sfinții mari ai Ortodoxiei, iar din 1997 l-a proclamat drept „ocrotitorul României“.

Betleemul românesc

Sfntul Andrei, pe care Iisus l-a făcut „pescar de oameni“, trăia în Betsaida, localitate de pe țărmul Mării Galileii, și era fratele mai mic al lui Simon Petru. A predicat Evanghelia în Scytia Minor, teritoriul de azi al Dobrogei. De aceea este socotit creștinătorul protoromânilor. Chemarea lui Andrei la apostolie este relatată de Sfântul Apostol și Evanghelist Matei. Amintirea predicării Sfântului Andrei se păstrează la noi mai ales în părțile Dobrogei. Apostolul și-ar fi găsit adăpost într-o peșteră, care se găsește și astăzi, și lângă care s-a ridicat o mănăstire, la marginea comunei constățene Ion Corvin, în apropiere de granița româno-bulgară. Această peșteră este considerată Betleemul românesc. Acolo se mai păstrează încă piatra care a servit ca altar. Lespedea are incizată Sfânta Cruce pe toate fețele. În sprijinul ipotezei evanghelizării teritoriilor de pe țărmul apusean al Mării Negre de către Sfântul Andrei vin și unele colinde, legende și obiceiuri din Dobrogea și din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomenește de „schitul“ sau „mănăstirea“ lui Andrei, la care veneau Decebal și Traian, cel din urmă ascultând și slujba săvrșită acolo.

Obiceiuri de ziua Sf. Andrei

Conform unor ritualuri străvechi, de ziua Sfntului Andrei era celebrat Anul Nou al dacilor, motiv pentru care această zi mai este numită și Ziua lupului, care își are originea în simbolul dacic al lupului. În ziua praznicului, credincioșii pun în sticle cu apă crengi de prun, măr, cireș sau corcoduș. Acestea vor înflori în Ajunul Crăciunului în gospodăriile în care de la Anul Nou vor poposi belșugul, armonia și liniștea sufletească. De la această zi și până la Crăciun, gospodinele nu mai țes în război și nu torc, de frică să nu se supere Maica Domnului pe ele.

Lucruri interzise de Sfântul Andrei

Nu se nu mai țese la război și nu se toarce până la Crăciun;
Nu se mătură toată ziua;
Nu se aruncă gunoiul;
Nu se face pomană;
Nu se dă nimic împrumut;
Nu se piaptănă părul;
Nu se rânesc grajdurile;
Nu se fac zgârieturi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Cele mai populare

spot_img

COMENTARII RECENTE