Literele de pe Tâmpa, în culorile tricolorului

Brașovul a marcat în acest sfârșit de săptămână unul dintre cele mai importante momente din istoria sa recentă, 39 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, când muncitorii de la întreprinderea de autocamioane, urmați de alți brașoveni, au avut curajul de a ieși în stradă pentru a striga ,,Jos comunismul!”, ,,Jos dictatura!”. După ce ieri, aproximativ 1.500 de sportivi au participat la „Crosul 15 Noiembrie“, cunoscuta competiție care se desfășoară pe traseul urmat de protestatarii din 1987, astăzi a venit momentul comemorării, la troița ridicată vizavi de Spitalul Județean, dar și o veste bună, a definitivării propunerii pentru monumentul pe care novembriștii îl merită de atâția ani.

Revolta din 15 Noiembrie 1987 a fost începută de muncitorii din schimbul trei de la secția 440 Ștanțe și Matrice a întreprinderii de autocamioane „Steagul Roșu“, care au amenințat cu întreruperea lucrului. Pornită inițial de la revendicări sociale, revolta a adunat dimineață, în drumul către județeana de partid, și alți brașoveni, iar scandările au devenit curând, „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!” sau „Jos tiranul!”.

„În ‘87 eram speranța de lumină într-o societate în care nimeni nu mai credea nimic. Acum, când nu numai în România, chiar în toată Europa, era o liniște totală și a apărut raza de lumină care a fost 15 noiembrie 1987. Un eveniment care a pus Brașovul pe harta luptei anticomuniste. Consider că mișcarea din 15 noiembrie 1987, pe vremea lui Ceaușescu, este prima mișcare anticomunistă din România. Mulți o să întrebe de ce nu Valea Jiului? Valea Jiului l-a chemat pe Ceaușescu să negocieze. Diferența dintre noi și Valea Jiului este că noi am dat foc tabloului lui Ceaușescu. Este o diferență enormă!“, a spus Marius Boeriu, președintele Asociației „15 Noiembrie 1987, Brașov“.

Pentru a sublinia importanța acestui moment pentru istoria României și a luptei anticomuniste, municipalitatea a luat decizia ca, astăzi, literele de pe Tâmpa și clădirea primăriei să fie iluminate în culorile tricolorului.

Momentul comemorativ a fost deschis astăzi de corul de copii „Puls“, al Școlii gimnaziale nr 15, căruia i s-a alăturat artista Raluca Manea, iar la final, Mircea Mărieș, președintele Asociației Decembrie 1989, a înmânat actualei conduceri a novembriștilor diploma de „Membru de onoare“ acordată post-mortem lui Dănuț Iacob. De altfel, și ediția din acest an a Crosului 15 Noiembrie i-a fost dedicată lui Dănuț Iacob, unul dintre liderii Revoltei din 1987 și care s-a implicat constant în viața asociației.

Monumentul ”15 Noiembrie 1987”

Monumentul prezentat astăzi este, potrivit arhitectului Marius Drăcea și sculptorului Marius-Alexandru Necșoi, o variantă mult mai realistă și mai ușor de pus în practică în zona vizată, respectiv la intersecția dintre Calea București și Strada Carpaților, fără a uita simbolistica evenimentului. Monumentul propune o reflecție asupra relației dintre opresiune și libertatea interioară, dintre presiunea exercitată de sistemul represiv comunist și capacitatea individului de a-și păstra identitatea și demnitatea umană în condiții extreme. Structura de bază, realizată din beton armat aparent, dezvoltă o expresie severă și masivă, evocând rigiditatea ideologică și caracterul coercitiv al regimului comunist. Soclul monumental este conceput ca un volum compact și auster, lipsit de orice element decorativ inutil, astfel încât întreaga expresie plastică a ansamblului să se concentreze asupra tensiunii dintre masă, presiune și fragilitatea condiției umane. În jurul acestui volum de beton este amplasat un registru continuu din inox patinat în negru, integrat ca un brâu memorial care reunește numele celor persecutați în urma revoltei din 15 Noiembrie 1987. Caracterul întunecat al suprafeței și literele metalice luminoase rezultate prin gravare sugerează ideea recuperării memoriei dintr-un spațiu al tăcerii, al represiunii și al uitării impuse. Denumirea monumentului și citatul „Libertas inaestimabilis res est” (Libertatea este un bun neprețuit) sunt amplasate direct pe suprafața soclului, deasupra registrului memorial, accentuând caracterul sobru și neostentativ al ansamblului.

Sculptura de pe soclu este construită dintr-o structură de cercuri metalice intersectate, modelate individual, care dezvoltă impresia unei structuri tensionate, instabile și agresive, asemănătoare unui mecanism de constrângere aflat într-o permanentă stare de presiune. Structura exterioară devine astfel imaginea unui sistem care încearcă să controleze și să fragmenteze existența umană prin presiune continuă, frică și constrângere. Piroanele orientate către interior amplifică tensiunea volumului sculptural și ideea de represiune și violență fizică. În opoziție cu structura metalică agresivă, miezul realizat din inox polișat introduce imaginea unei prezențe organice și dinamice. Lucrarea nu propune imaginea unei victorii triumfale, ci exprimă tensiunea continuă dintre constrângere și libertate, dintre violența sistemului și imposibilitatea anulării definitive a conștiinței umane.

Așa cum revolta de la Brașov a reprezentat unul dintre primele momente majore în care frica impusă de regimul comunist a fost înfruntată colectiv și public, monumentul evocă persistența libertății interioare și a conștiinței umane în fața unui sistem construit tocmai pe tentativa de control total al individului. Prin relația dintre betonul aparent, structura metalică întunecată și miezul luminos și reflectorizant, monumentul construiește o imagine sculpturală a memoriei traumatice, a rezistenței interioare și a persistenței demnității umane în fața opresiunii politice.

De asemenea, întreaga zonă va fi resistematizată, petnru punerea în valoare a noului monument.