Acasă Blog Pagina 4547

Adolescentă din Făgăraș, dispărută de acasă

De către
M.Ex.
-
0

Poliția Municipiului Făgăraș a fost sesizată, la data de 21 decembrie 2020, în jurul orei 23.35, de către mama unei tinere, în vârstă de 15 ani din municipiul Făgăraș, cu privire la faptul că fiica sa a plecat de la domiciliu în cursul aceleiași zile și până în prezent nu a revenit. La momentul plecării aceasta purta o pereche de pantaloni tip blue jeans, de culoare neagră, o bluză, de culoare neagră, iar în picioare purta o pereche de adidași, de culoare neagră. Tânăra are asupra sa actul de identitate și telefon mobil.
Persoanele care pot furniza informații cu privire la tânăra în cauză sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112 .

Semnalmente:
înălțime: 1,60 m,
greutate: 55 kg,
păr negru, lung,
ochi albaștri,
fără semne particulare.

138 de cazuri COVID la Brașov, 4,44 incidența pe județ

De către
M.Ex.
-
0

138 de cazuri COVID au fost înregistrate în ultimele 24 de ore la Brașov, unde incidența cumulată este de 4,44 cazuri la mia de locuitori.
La nivel național, au fost raportate 5009 cazuri noi de COVID din 23.834 de teste și 155 de decese, în ultimele 24 de ore. 1252 de pacienți sunt internați la Terapie Intensivă. Cele mai mari rate de infectare se înregistrează în continuare în Ilfov și București.

Buletinul de presă:

Până astăzi, 22 decembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 598.792 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
508.979 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.009 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența înregistrată la 14 zile
1. Alba 11768 52 2,48
2. Arad 13492 41 2,59
3. Argeș 17734 103 2,86
4. Bacău 15634 57 1,89
5. Bihor 16960 95 2,77
6. Bistrița-Năsăud 6994 60 2,09
7. Botoșani 7687 57 1,72
8. Brașov 23977 138 4,44
9. Brăila 7647 75 3,25
10. Buzău 7921 30 1,69
11. Caraș-Severin 5977 39 2,04
12. Călărași 5932 30 2,55
13. Cluj 27894 341 4,39
14. Constanța 24600 148 4,66
15. Covasna 4855 25 1,27
16. Dâmbovița 14020 99 2,21
17. Dolj 14459 36 1,9
18. Galați 14690 165 2,91
19. Giurgiu 5881 38 2,28
20. Gorj 4912 19 0,74
21. Harghita 5179 12 0,65
22. Hunedoara 11037 84 2,19
23. Ialomița 6353 64 3,12
24. Iași 25645 225 1,59
25. Ilfov 22064 218 6,38
26. Maramureș 10057 62 1,74
27. Mehedinți 4753 29 1,68
28. Mureș 14466 50 2,04
29. Neamț 10590 30 1,21
30. Olt 8946 28 0,94
31. Prahova 23015 172 2,33
32. Satu Mare 6711 40 1,58
33. Sălaj 6030 26 1,31
34. Sibiu 16416 49 2,44
35. Suceava 14983 111 1,4
36. Teleorman 7071 91 2,35
37. Timiș 24147 301 4,00
38. Tulcea 5036 34 2,62
39. Vaslui 9678 84 2,05
40. Vâlcea 9402 21 1,99
41. Vrancea 6807 43 1,05
42. Mun. București 93413 819 5,59
43. Cazuri noi nealocate pe județe 3959* 768
TOTAL 598.792 5.009

*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.019 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

Nr. Crt. JUDEȚ Probe pozitive la retestare
1 ALBA 21
2 ARAD 27
3 ARGEŞ 40
4 BACĂU 18
5 BIHOR 19
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 5
7 BOTOŞANI 16
8 BRĂILA 7
9 BRAŞOV 24
10 BUZĂU 6
11 CĂLĂRAŞI 15
12 CARAŞ-SEVERIN 26
13 CLUJ 74
14 CONSTANŢA 42
15 COVASNA 11
16 DÂMBOVIŢA 9
17 DOLJ 11
18 GALAŢI 34
19 GIURGIU 8
20 GORJ 13
21 HARGHITA 7
22 HUNEDOARA 36
23 IALOMIŢA 7
24 IAŞI 76
25 ILFOV 37
26 MARAMUREŞ 18
27 MEHEDINŢI 4
28 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 165
29 MUREŞ 9
30 NEAMŢ 6
31 OLT 17
32 PRAHOVA 25
33 SĂLAJ 7
34 SATU MARE 18
35 SIBIU 25
36 SUCEAVA 40
37 TELEORMAN 31
38 TIMIŞ 49
39 TULCEA 7
40 VÂLCEA 8
41 VASLUI 18
42 VRANCEA 7
TOTAL 1019

Până astăzi, 14.636 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 21.12.2020 (10:00) – 22.12.2020 (10:00) au fost raportate 155 de decese (101 bărbați și 54 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Ialomița, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 6 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 9 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 37 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 53 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 50 decese la categoria de peste 80 de ani.

151 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, pentru 1 pacient decedat nu au fost înregistrate comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.117. Dintre acestea, 1.252 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.630.874 de teste. Dintre acestea, 23.834 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.036 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.798 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 10 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 22 decembrie.

Pe teritoriul României, 40.211 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.412 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 57.815 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 162 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.610 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 972 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 decembrie a.c., 6.535 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.329.821 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 4 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 7.043 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.938 în Italia, 1.290 în Spania, 167 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.085 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 4 în Suedia, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 11 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 2 în Muntenegru și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt și Federația Rusă. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 128 de cetățeni români aflați în străinătate, 33 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Poliția Brașov: „Atenție la fraudele de pe platformele de vânzări online”

De către
M.Ex.
-
0

Regulile de aur ale cumpărăturilor online:

• Cumpără doar din surse de încredere (firme sau magazine pe care le cunoști)
• Nu trimite bani persoanelor necunoscute (așa cum nu ai da bani unei persoane necunoscute de pe stradă, nu o face nici pe internet). Dacă este posibil, folosește un serviciu cu plata ramburs.
• Nu accepta să muți discuțiile cu vânzătorul, de pe site-ul de vânzări, pe un alt canal de comunicare (gen WhatsApp)
• Verifică review-urile și rating-ul magazinelor pe care nu le cunoști și pe cele ale vânzătorilor individuali
• Salvează toate documentele legate de achizițiile online. Acestea ar putea fi necesare pentru a stabili termenii și condițiile vânzării, ori pentru a dovedi că ai făcut plata bunurilor.

Ce trebuie să ştii pentru a folosi serviciul INTERNET BANKING în siguranţă

• Când accesezi serviciul de Internet Banking, asigură-te că nu ajungi pe un site clonă. Tastează adresa direct în browser.
• Asigură-te că nu eşti supravegheat de cineva, în timp ce îţi introduci datele de autentificare.
• Alege o parolă sigură. Parola nu trebuie sa conţină informaţii uşor de aflat. (ex.: nume, adresa, data naşterii).
• Nu pleca de la calculator înainte de a deconecta aplicaţia de Internet Banking.
• După ce ai terminat, nu uita să dai Log Out din serviciul de Internet Banking.
• Nu folosi opţiunea de memorare automată a datelor de acces de către browser pentru site-ul Internet Banking.
• Dacă acasă foloseşti o reţea wireless, asigură-te că aceasta este securizată. Un nivel minim de securizare presupune autentificarea la reţeaua wireless cu username şi parolă.
• Evită să accesezi aplicaţia de Internet Banking de pe calculatoare din spaţii publice (Internet Cafe).
• Folosește carduri de credit atunci când cumperi online (majoritatea cardurilor de credit au politici stricte în ceea ce privește siguranța clienților. Dacă nu primești ce ai comandat, emitentul cardului iți va returna banii)

Fraudele prin email şi site-uri

Infractorii folosesc site-uri şi email-uri false pentru a obţine date confidenţiale. Astfel de fraude sunt cunoscute sub numele de phishing.

Cum poţi fi atacat?
• Poţi primi un email ce pare a fi trimis de banca ta şi care te îndrumă către un site care arată identic cu al acesteia.
• Userul şi parola pe care le foloseşti pentru autentificarea în aplicaţia de Internet Banking sau pentru a face plăţi online pot fi interceptate.
• Ţi se poate cere confirmarea sau introducerea datelor personale sau cele ale cardului. Odată introduse, ele sunt reţinute şi pot fi folosite ulterior de către atacatori.

Cum identifici un email fals sau un site clonat?
• Aspect neglijent, exprimare ambiguă şi neliterară.
• Conţine greşeli gramaticale sau de ortografie.
• Este folosit protocolul uzual http, în locul celui securizat, https.
• Nu este afişat simbolulul certificatului digital (lăcăţelul închis) în pagina în care te autentifici în Internet Banking.
• Ţi se cere furnizarea de informaţii confidenţiale.

Ce fac dacă mi-am dat datele?
• Dacă totuşi ai dat curs unor mesaje de phishing, iată paşii pe care trebuie să îi urmezi pentru a te asigura de integritatea datelor şi soldurilor tale.
• Dacă ai divulgat datele de pe card, solicită băncii blocarea şi schimbarea cardului.
• Dacă ai divulgat userul sau parola, modifică-ţi datele de acces la Internet Banking.
• Verifică extrasul de cont şi caută tranzacţiile apărute după divulgarea datelor personale.
• Dacă ai divulgat PIN-ul, schimbă-l cu unul nou, la orice bancomat sau sucursală a băncii.

Băncile nu trimit clienţilor săi mesaje prin care le solicită date personale sau să se autentifice în aplicaţia de Internet Banking.
Dacă primeşti astfel de mesaje, consultă banca înainte să dai curs solicitărilor.
Poate fi o tentativă de PHISHING.

Sesizați Poliția la orice încercare de fraudă, chiar dacă nu ați devenit victima acesteia!

25 de practici ecologice care pot salva planeta, dar și bugetul de familie

De către
M.Ex.
-
0

Există obiceiuri sănătoase pentru mediu, care sunt la îndemâna oricui, nu doar a ecologiștilor. Dușurile scurte, plantarea unui copac, o mini grădină de legume în propriul balcon, sprijinirea afecerilor locale, mai puține aparate lăsate în priză fără a fi folosite sau o instalație pe gaz montată pe mașină, sunt doar câteva din gesturile care pot face diferența între un mediu curat și unul secat de resurse și poluat excesiv. Bogdan Constantinescu, managerul general al Brai Cata a întocmit o listă cu 25 de practici ecologice care pot salva planeta, dar și bugetul de familie, pe tot timpul anului. Iată-le!

1. Folosiți ambele fețe ale hârtiei atunci când scrieți sau faceți o copie, cu excepția cazului în care prezentați un document cuiva, oficial;
2. Faceți un duș, nu o baie și, pe cât posibil, scurtați timpul petrecut în cadă, pentru a economisi apă și energie. Ideal ar fi ca dușul să dureze maximum 5 minute. Ca să reușiți mai ușor să faceți acest lucru, încercați să vă gândiți că folosiți apa dintr-o fântână și că aveți nevoie să vă rămână și pentru băut!
3. Reglați problemele mașinii, ori de câte ori apar, pentru că autovehiculul va funcționa mai bine, va consuma mai puțin combustibil și va produce mai puține emisii, dacă este în parametri optimi de funcționare.
4. Plantați un copac, cât de mic, în grădina blocului, în curte sau când faceți o drumeție pe munte! Copacii folosesc dioxid de carbon și creează oxigen pe toată durata vieții lor, fiind o investiție de prezent, dar și de viitor.
5. Precolectați separat deșeurile și pliați ambalajele voluminoase, după ce le clătiți! „Astfel, cantitatea care va ajunge la groapa de gunoi va scădea cel puțin la jumătate, iar colectorii nu vor mai fi nevoiți să transporte atât de mult aer, la stațiile de sortare”, este de părere Bogdan Constantinescu.
6. Sprijinirea afacerilor locale, chiar dacă poate părea un stereotip, este o modalitate bună de a reduce amprenta de carbon, pentru că se diminuează sau se anulează poluarea provocată de transportul mărfurilor de la mare distanță.
7. Vremurile în care fiecare femeie avea în poșetă o sacoșă pliabilă, pentru cumpărăturile făcute în drum spre casă, de la serviviu, erau mult mai sănătoase pentru mediu decât acestea în care fiecare vânzător din piață oferă o pungă din plastic cadou la orice legumă cumpărată. Pungile din plastic sunt incredibil de dăunătoare pentru mediu, așa că haideți să revenim la obiceiul sănătos al pungilor de pânză în geantă sau în portbagaj!
8. În loc să cumpărați haine noi, faceți o vizită în magazinele second hand sau înscrieți-vă în grupurile de pe Facebook, în care se vând și se cumpără haine rămase nepurtate sau purtate foarte puțin, la prețuri mult mai mici decât în magazine! Se spune că producția de textile și industria modei, în general, sunt o adevărată presiune asupra mediului, din cauza substanțelor chimice utilizate la fabricarea hainelor.
9. Cafeaua făcută acasă e mai bună și mai sănătoasă decât cea de la automatele de cafea. Mai mult, ne dă posibilitatea să folosim propria cană reutilizabilă și să nu mai fim nevoiți să aruncăm la gunoi încă un pahar din plastic sau carton nereciclabil.
10. Pentru a încălzi mai eficient locuința nu e nevoie să creșteți temperatura termostatului, ci este mai ieftin să amplasați un umidificator la nivelul caloriferului, iar dacă veți pune în el apă în care ați fiert coji de portocale și bețișoare de scorțișoară, veți da și o aromă festivă casei.
11. Lăsați soarele să intre în casă cât mai mult posibil, mai ales în camerele orientate spre sud, pentru a obține o căldură naturală în casă și pentru a vă îmbunătăți starea de spirit, chiar și în timpul iernii!
12. Dacă este posibil, încercați să mergeți la culcare mai devreme, seara. Vă va ajuta să vă treziți mai devreme și cu mai multă poftă de muncă, dar, în principal, va fi o metodă bună de economisire a energiei electrice.
13. Chiar dacă poate părea ciudat, e mai bine pentru mediu să folosim batiste din pânză, cum făceam unii dintre noi în copilărie, decât să cheltuim atât de mult pe șervețele din hârtie, care sunt nereciclabile. La fel și prosoapele de bucătărie sunt mai eco decât cele din hârtie, la rolă.
14. Opriți apa când vă spălați dinții, pentru ca aceasta să nu mai curgă zeci de secunde, fără niciun rost!
15. Convertirea autovehiculului de pe benzină, pe gaz este, de asemenea, o metodă mai curată pentru mediu, dar și o investiție care va duce la economii în bugetul alocat combustibilului, așa că, dacă se poate, recurgeți la ea cu încredere!

16. Când vremea o permite, mergeți cât mai des cu bicicleta! Veți economisi banii de sală și vă veți menține în formă.
17. Deconectați aparatele electrice atunci când nu le folosiți! Când sunt în priză, chiar și oprite, acestea consumă nejustificat electricitate. „Un computer oprit poate economisi aproximativ 40 de watti pe zi, iar dacă am face un calcul anual risipa va fi una destul de mare, mai ales că i se vor adăuga și alte pierderi cauzate de televizoare, cuptoare cu microunde cu led, încărcătoare și alte aparate lăsate permanent în priză”, subliniază managerul Brai Cata.
18. Folosiți apă rece sau cât mai rece când spălați hainele, pentru un consum redus de energie! Majoritatea detergenților se dizolvă la fel de bine în orice tip de apă. În cazul celor sub formă de praf, puteți recurge la dizolvarea într-o cană cu apă fierbinte, înaintea spălării.
19. Reciclați telefonul mobil încă funcțional, donându-l, spre exemplu, unei organizații caritabile care se ocupă de bătrâni, femei sau copii! Chiar și fără rețea, un telefon mobil încărcat poate forma 112, în caz de urgență.
20. Plătiți-vă facturile online și solicitați-le furnizorilor să nu vă mai trimită documentele printate, în cutia poștală. Astfel reduceți poluarea provocată de transport, consumul de hârtie, de tonner și, de ce nu, riscul de a intra în contact cu un plic prăfuit și atins de foarte multă lume.
21. Folosiți baterii reîncărcabile, în locul bateriilor obișnuite! Nu va trebui să mergeți cu ele la centrele de reciclare și nici nu veți polua aruncându-le printre deșeurile menajere.
22. Construiți-vă propria grădină, în balcon, la fereastră sau în curte. Veți consuma produse sănătoase și veți avea mereu la îndemână o roșie sau verdeață proaspătă pentru mâncare.
23. În locul încărcătoarelor de telefon pentru priză, luați în considerare achiziția unui încărcător solar! Veți avea energie gratis pentru mobil sau tabletă, în orice moment al zilei.
24. Reciclați anvelopele! Dacă nu le puteți preda unui reciclator, folosiți-le drept jardiniere pentru plantele din grădină sau transformați-le în obiecte de decor, urmărind soluțiile creative de pe YouTube sau Pinterest.
25. Dacă aveți o curte mare, construiți sau cumpărați un compostor pentru deșeurile vegetale și veți scădea considerabil cantitatea de deșeuri produsă, obținând foarte ușor un îngrășământ natural perfect pentru grădina de legume sau pomii fructiferi.

Din 2021, colectarea deșeurilor devine smart: apar pubelele cu cip și sacii cu cod QR!

De către
M.Ex.
-
0

Din 2021, colectarea deșeurilor trebuie să devină smart, așa că vor apărea pubelele cu cip și sacii, pentru colectare separată, cu cod QR. Iar dacă mai spunem și de cartelele electronice care vor deschide ușa către zonele de depozitare, chiar poate părea un scenariu științifico-fantastic. Cu toate acestea, potrivit managerului general al Brai Cata, Bogdan Constantinescu, în baza celor mai noi reglementări legale și normelor impuse de Uniunea Europeană, digitalizarea sistemului de colectare a deșeurilor de la populație și agenții economici va deveni obligatorie.

„S-a vorbit despre 1 ianuarie 2021 ca despre un moment zero al colectării separate și reciclării deșeurilor, dar cu cât se apropie scadența este destul de clar că va fi un nou moment al amânărilor. E o chestiune de luni însă, până când vor fi implementate prevederile legale privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, precum și pentru aplicarea conceptului „plătește pentru cât arunci” (PPCA)”, este de părere Bogdan Constantinescu, managerul general al Brai Cata, unul din principalii competitori din România, în domeniul salubrității.

Specialistul a întocmit o listă cu principalele soluții de tip smart city, care vor fi activate, rând pe rând, în anul următor:

– Echiparea containerelor cu cipuri RFID și a mașinilor de colectare cu sistem de identificare a recipientelor. Această soluție va face posibilă implementarea sistemului de colectare separată PPCA, funcție de tipul deșeurilor, de volumul recipientelor și de frecvența colectării.

– Inscripționarea sacilor pentru precolectare, cu un sistem de cod de bare, care o dată scanat de operatori, să permită identificarea beneficiarilor serviciului de salubritate și contorizarea cantității respective, în contul acestora.

– Instalarea de ecoinsule, în zonele aglomerate și în zonele rezidențiale. De departe, aceasta este una din cele mai eficiente și smart soluții de colectare și depozitare a diferitelor tipuri de deșeuri. Ecoinsulele arată ca un container, dar sunt adevărate construcții inteligente, fiind prevăzute cu sistem de identificare a celui care depune deșeurile, sistem de monitorizare a gradului de umplere a recipientelor – care transmite un SMS operatorului în momentul în care spațiile de depozitare sunt pline – și sistem de monitorizare video. Mai mult decât atât, ecoinsula dispune și de un sistem de odorizare interioară, care preveine răspândirea mirosurilor neplăcute în exterior. Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele cinci categorii – hârtie și carton, mase plastice, metal, sticlă, reziduale – se face automatizat, exclusiv în baza unui cititor de coduri QR, care scanează codurile imprimate pe sacii menajeri. Astfel, după ce scanează codul de pe sac, ecoinsula deschide exact ușa către zona în care trebuie depozitat sacul respectiv, funcție de tipul de deșeuri pe care le conține. În acest fel, accesul persoanelor care nu fac parte dintre utilizatorii arondați ecoinsulei respective, nu este posibil.

Dosarul Morții e mort: Adevărul despre ucigașii din decembrie a fost îngropat

De către
M.Ex.
-
0

l În Braşov, în zilele de 23-25 decembrie s-a înregistrat cel mai mare consum de muniţie după Bucureşti şi au fost înregistraţi 76 de morţi
l După 31 de ani, nu a fost nimeni judecat pentru aceste crime

Au trecut 31 de când primele gloanţe au ucis bucuria braşovenilor care credeau că au scăpat de comunişti. Gloanţe care au secerat 76 de vieţi şi au sfârtecat trupul a 82 de braşoveni. 31 ani de tăcere, minciuni și tăinuri în justiție. Ca sicriele îngropate în mormintele eroilor, dosarul Revoluţiei de la Braşov a fost înmormântat de mai multe ori. Cu tot cu mărturiile despre vinovaţi.

Cum a fost îngropat Dosarul Revoluției

Dosarul 158/P/90 sau 331/P/1991, de pildă, ar fi trebuit să fie cărţi ale dreptăţii şi unelte care să ducă la sentinţa prin care criminalii ultimelor zile ale lui Decembrie ’89 din Braşov să fie judecaţi şi condamnaţi. Dosarul 158/P/90 a închis însă între copertele vechi de 31 ani istoria evenimentelor din zilele Revoluţiei şi numele morţilor de la Braşov. Acest dosar a fost închis în anul 1994, când procurorii militari care l-au instrumentat au dispus neînceperea urmăririi penale. Pe motiv că moartea care a secerat zeci de vieţi şi gloanţele care au sfârtecat trupul a altor zeci de braşoveni au fost doar nişte umane greşeli. „Totul s-a datorat unei erori de fapt, cauză care înlătură răspunderea penală a făptuitorilor“, era concluzia celor care ar fi trebuit să caute adevărul. Dosarele ar fi dispărut încă de atunci în uitare, dacă mama tânărului de 19 ani, Nicușor Vlase, n-ar fi continuat să se bată pentru dreptatea fiului ei. După aproape 10 ani de la Revoluţia uitată, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a dispus, în data de 30 august 1999, redeschiderea cercetărilor în dosarul Revoluţiei de la Braşov. A fost suficient ca Ion Iliescu şi partidul său să se întoarcă la putere, chiar în decembrie 2000, ca „Dosarul morţii“ să fie blocat. Redeschis și înglobat apoi în Dosarul mare al Revoluției, și iar plimbat ani la rând, pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, între care, înghesuite la gramadă, și crimele Revoluției din Brașov. Ultima lovitură a venit anul acesta, când instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația trimisă în instanță anul trecut. A cerut procurorilor militari să remedieze problemele, sub sancțiunea refacerii, de la zero, a cercetărilor. Ca și cum s-ar pune cruce pe crucile eroilor.

Vinovat pentru crimele din 89 a fost ,,stresul“

În 14 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze. Peste 280 de plângeri au fost înregistrate la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) după decizia de clasare a dosarului Revoluţiei, 81 dintre acestea fiind respinse ca neîntemeiate, inadmisibile sau tardive. PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze. În ordonanţa de clasare, PICCJ arată că, din cauza oboselii şi a stresului, la revoluţie s-au tras focuri de armă între militari. Dosarul Revoluţiei a fost trimis iar în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost însă blocat mai bine de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.

Noua putere s-a legitimat cu sânge

Din seara zilei de 22 decembrie 89, starea de euforie generală după fuga lui Ceaușescu a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic “terorişti”. Populaţia şi armata sunt chemate să apere ,,cuceririle revoluţiei“. Ion Iliescu personal, prin televiziune şi radio, a făcut apel la populaţie să iasă din nou pe străzi pentru apărarea revoluţiei. la Bucureşti, începe să se tragă asupra mulţimii şi sunt atacate Piaţa Universităţii, Piaţa Platului, Televiziunea, Radioul, sediile companiei de telefoane, Casa Scânteii, oficii poştale, aeroporturile Otopeni şi Băneasa, spitale şi Ministerul Apărării. În noaptea de 22 spre 23 decembrie, jurnalistul francez Jean-Louis Calderon moare călcat de un tanc în Piaţa Palatului. Sunt transmise informaţii neverificate, contradictorii, care creează o stare de psihoză generală. Astfel, la Aeroportul Otopeni sunt trimise întăriri, dar apărătorii cred că sunt atacaţi şi deschid focul asupra lor, omorând în jur de 50 de militari.


Braşovenii, chemaţi în stradă să fie ucişi

2.000 de oameni înarmaţi, militari şi civili, au tras în noaptea de 22 spre 23 decembrie la Braşov, deşi în Braşov nu fusese nicio acţiune de reprimare a manifestanţilor până la căderea lui Ceaşescu. După lăsarea serii, pe postul naţional de televiziune braşovenii au fost chemaţi în centru să apere revoluţia de teroriştii despre care se vorbea că vin dinspre Predeal sau dinspre Bran. Când au ajuns suficienţi de mulţi oameni, în faţa actualei Prefecturi a început măcelul. În zori, pe asfalt erau 39 de morţi şi mii de tuburi goale de cartuşe. Statistica a arătat că la Braşov, în timpul Revoluţiei, s-a înregistrat cel mai mare consum de muniţie după Bucureşti. În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 s-au tras aproape 300.000 de cartuşe. În decurs de trei zile, 23-25 decembrie, în Braşov s-a consumat o cantitate imensă şi au fost înregistraţi 76 de morţi, Braşovul ocupând locul 4 în clasamentul funest al numărului de eroi-martiri. Nu există însă niciun vinovat, iar dosarul revoluţiei de la Braşov, înglobat în dosarul mare, a fost clasat în octombrie.

Statistica morților fără ucigași

Războiul de stradă din Bucureşti, Braşov sau alte oraşe, cu inamici a căror identitate rămâne şi astăzi, cel puţin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae şi Elena Ceauşescu, prinşi la Târgovişte, au fost executaţi în urma unui proces sumar judecat de un tribunal militar. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, dacă până pe 22 decembrie în momentul fugii soţilor Ceauşescu s-au înregistrat în Bucureşti 49 de morţi şi 599 de răniţi, ulterior au fost omorâţi 515 oameni şi răniţi alţi 1.162. În ţară au fost 1.104 morţi şi 3.321 răniţi, dintre care 126 morţi şi 1.107 răniţi până în 22 decembrie la amiază, când a fugit Ceaușescu.

Piețele vor fi închise în ziua de Crăciun și de Anul Nou

De către
M.Ex.
-
0

Comercianţii din pieţele agroalimentare din Braşov vor lipsi două zile în perioada sărbătorilor de Iarnă: în ziua de Crăciun, pe 25 decembrie 2020, şi pe 1 ianuarie 2021. Pentru restul zilelor din această perioadă, ei vor fi în pieţe după un program adaptat, a anunţat Primăria Braşov. Astfel, în Ajun, pe 24 decembrie 2020, și pe 31 ianuarie 2020, piețele vor fi deschise după programul normal al unei zile lucrătoare, adică între orele 07.00 – 19.00, iar a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie 2020, dar şi în a doua zi a anului nou, pe 2 ianuarie 2021, vor funcționa după programul de duminică. Astfel, pieţele Astra, Dacia vor fi deschise între orele 8.00-15.00, iar pieţele Star, Tractorul, Bartolomeu între orele 8.00-14.00. În restul zilelor, în piețe va fi programul normal. Bazarul Piața de Miercuri va fi închis pe perioada sărbătorilor.

Se caută traseul: Patru variante pentru Autostrada Braşov – Bacău

De către
M.Ex.
-
0

l Traseul autostrăzii ar trebui să ţină cont şi de necesitatea realizării unei legături între Aeroportul Internaţional Braşov şi viitoarea autostradă

Proiectantul autostrăzii Braşov – Bacău a purtat ieri o nouă discuţie cu reprezentanţii Companiei Naţionale de Infrastructură Rutieră, prezentând patru variante de traseu pentru această rută. La întâlnire au participat, online, şi reprezentanţii Braşovului, direct interesaţi în acest proiect, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, primarul municipiului, Allen Coliban şi prefectul judeţului, Cătălin Văsii, precum şi specialişti din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Braşov pe raza cărora va trece autostrada: Braşov, Codlea, Săcele, Hălchiu, Ghimbav, Bod, Sânpetru, Hărman, Prejmer, Teliu şi Tărlungeni, alături de UAT Judeţul Braşov.

Un tronson comun pentru toate cele 4 variante de traseu, în nordul municipiului Codlea

Întâlnirea a fost convocată de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, pentru identificarea oricăror probleme sau constrângeri pe care proiectantul – Asocierea SEARCH CORPORATION SRL & PRIMACONS GROUP SRL, trebuie să le aibă în vedere atunci când stabileşte alternativa de traseu optimă, aferentă contractului de servicii „Elaborare Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic de Execuție pentru obiectivul Autostrada Braşov-Bacău”.  Cu acest prilej, proiectantul a prezentat patru variante de traseu, toate având un tronson comun. Acesta porneşte din nordul municipiului Codlea – unde va fi asigurată conectivitatea cu viitoarea autostradă Braşov-Sibiu prin intermediul unui nod rutier, trece prin vecinătatea Aeroportului Internaţional Braşov, intersectează DN 13 – aici urmând să fie asigurată descărcarea de trafic, trece peste calea ferată Braşov-Feldioara, intersectează drumul judeţean 112 A şi ajunge în zona Bod – Hărman. De aici sunt configurate patru variante în care traseul continuă pe teritoriul administrativ al judeţului Braşov, până la graniţa cu judeţul Covasna. 

Diferenţe între variantele propuse de proiectant şi culoarul autostrăzii, în PUG-ul Braşovului

În cadrul discuţiilor s-au conturat mai multe aspecte de care urmează să se ţină cont: necesitatea legării autostrăzii cu viitoarea ocolitoare a municipiului Codlea şi realizării unei descărcări a traficului în DN 1, clarificarea modului de corelare a autostrăzii cu ocolitoarea Braşovului şi asigurarea unei legături spre autostradă din DN 1 A, în zona municipiului Săcele. Totodată, au fost identificate mai multe diferenţe între traseul propus de proiectant şi culoarul autostrăzii prevăzut în Planul Urbanistic General al Braşovului.  Adrian Ibănescu, arhitectul-şef al Judeţului Braşov, a adus în discuţie problema sitului UNESCO de la Prejmer, care beneficiază de o zonă-tampon destul de extinsă, de care trebuie să se ţină cont în configurarea traseului autostrăzii. Coordonatele sitului urmează să fie transmise proiectantului.  

Adrian Veştea: „Documentaţia este în grafic, în 2022 va fi licitată execuţia”

Participanţii au convenit să realizeze un schimb de informaţii urbanistice: documentaţiile întocmite până în prezent de proiectant să ajungă la UAT-urile implicate care, la rândul lor, să trimită PUG-urile, PUZ-urile, certificatele de urbanism, autorizaţiile de construcţie şi toate informaţiile de care proiectantul are nevoie pentru a armoniza obiectivul strategic al construirii autostrăzii Braşov – Bacău cu obiectivele investiţionale de pe plan local. „Acest obiectiv de importanţă strategică naţională a fost în atenţia mea şi a Consiliului Judeţean Braşov încă de la începutul demersurilor de realizare a legăturii Braşovului cu zona Moldovei. Pe parcursul anului 2019 am avut mai multe discuţii aplicate, atât cu conducerea Consiliului Judeţean Covasna şi cu reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora va trece autostrada, cât şi cu oficialii Ministerului Transporturilor, astfel încât să conturăm cel mai bun traseu şi să gândim punctele de conectivitate cu reţeaua rutieră existentă, ţinând cont şi de necesitatea realizării unei legături între Aeroportul Internaţional Braşov şi viitoarea autostradă. Proiectul Autostrării Braşov – Bacău a înregistrat evoluţii importante. Realizarea documentaţiei este în grafic şi, aşa cum spunea şi domnul ministrul Lucian Bode, în anul 2022 va fi scoasă la licitaţie execuţia lucrărilor”, a spus preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Au bătut palma: Liderii PNL, USR PLUS, şi UDMR au semnat Acordul de guvernare 2020 – 2024

De către
M.Ex.
-
0

l Nu vom accepta parlamentari din alte partide în formaţiunile noastre, se arată în textul acordului

Liderii PNL, USR PLUS, UDMR – Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Cioloş, Kelemen Hunor – au semnat aseară Acordul de guvernare 2020 – 2024, după mai bine de o săptămână de negocieri pe programul de guvernare şi pe modul de împărţire a portofoliilor de ministru, a funcţiilor de prefect şi a celor de secretar de stat. Documentul consemnează că partidele semnatare înţeleg că prezenţa scăzută la vot este un semnal de alarmă pentru democraţia noastră şi se angajează să respecte voinţa cetăţenilor exprimată în 6 decembrie şi să nu schimbe, prin traseism politic, rezultatul votului dat de cetăţeni şi majoritatea ce decurge din acest pact politic. „Nu vom accepta parlamentari din alte partide în formaţiunile noastre”, garantează cele trei formaţiuni. De asemenea, documentul notează că Florin Cîţu este propunerea de premier, iar Ludovic Orban şi Anca Dragu sunt susţinuţi pentru preşedinţiile Camerei Deputaţilor şi Senatului.

TEXTUL ACORDULUI

1. România trece, împreună cu întreaga lume, printr-o criză fără precedent. Ne asumăm responsabilitatea pentru a conduce ţara noastră în vremuri dificile. O facem cu deplina convingere că România, cu decizii ferme pentru binele comun, poate ieşi întărită atât din pandemie, cât şi din dificultăţile economice care decurg din aceasta.   
2. Perioada de tranziţie post-comunistă trebuie să se încheie. Statul român are nevoie de reforme profunde pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor societăţii în secolul 21. Considerăm această inevitabilă transformare ca o oportunitate uriaşă pentru a creşte calitatea serviciilor publice şi a vieţii tuturor cetăţenilor români, indiferent de gen, etnie, religie, vârstă, condiţie socială sau locul unde trăiesc. Programul nostru de guvernare este un plan clar de acţiune care dă substanţă şi direcţie proiectului nostru de inovare, dezvoltare şi modernizare a statului.   
3. Înţelegem că prezenţa scăzută la vot este un semnal de alarmă pentru democraţia noastră. Vom acţiona pentru a confirma încrederea cetăţenilor care ne-au votat şi pentru a câştiga încrederea celor care nu au votat că o bună guvernare poate schimba în bine viaţa oamenilor. Vom fi transparenţi, ne vom consulta cu organizaţiile societăţii civile, patronale, profesionale şi  sindicale şi vom acţiona pe baza unor decizii fundamentate. Vom urmări aplicarea principiului subsidiarităţii, adică luăm deciziile la un nivel cât mai apropiat de cetăţeni.  
4. Suntem trei formaţiuni politice cu istorii şi culturi organizaţionale diferite. Ce ne-a adus împreună a fost responsabilitatea faţă de destinul României. Vedem diversitatea noastră ca o şansă de a ne completa reciproc şi de a reprezenta diferite speranţe ale cetăţenilor români. Ne leagă valorile comune de libertate, respect, integritate, responsabilitate individuală şi solidaritate. Suntem hotărâţi să apărăm aceste valori atunci când sunt ameninţate şi să ducem România mai departe pe drumul ei european.
5. Ne angajăm să respectăm voinţa cetăţenilor exprimată în 6 decembrie şi să nu schimbăm, prin traseism politic, rezultatul votului dat de cetăţeni şi majoritatea ce decurge din acest pact politic. Nu vom accepta parlamentari din alte partide în formaţiunile noastre. 
6. România are nevoie de stabilitate, predictibilitate şi soluţii pe termen lung. Majoritatea parlamentară pe care ne bazăm, constituită prin votul cetăţenilor români, ne obligă să ne asumăm guvernarea pentru o legislatură completă. Avem încredere că acest pact şi programul de guvernare sunt un fundament puternic pentru un guvern de lungă durată care poate aduce rezultate concrete pentru cetăţeni.  
7. Afirmăm dreptul fiecărei formaţiuni semnatare de a-şi nominaliza reprezentanţii pentru funcţiile de demnitate publică convenite. Ne asumăm să propunem oameni profesionişti, cu experienţă relevantă pentru domeniul pe care-l vor gestiona şi cu o bună reputaţie. Vom descuraja nepotismul şi clientelismul, vom acţiona cu imparţialitate şi vom respecta principiul competenţei pentru ocuparea funcţiilor publice prin concurs.

Orezul reîncălzit nu ne face bine

De către
M.Ex.
-
0

Nu doar carnea, laptele și ouăle care nu sunt păstrate la temperaturi corespunzătoare ne pot provoca dureri de burtă, tulburări digestive, stare de greață și vomă, susțin specialiștii în nutriție. Și salata verde, de exemplu, ne poate contamina cu bacterii nocive, dacă a stat în frigider sub carnea din care s-au scurs câteva picături. Dar printre sursele cel mai puțin cunoscute de infecții digestive se numără orezul și pastele făinoase, dacă acestea se consumă reîncălzite. Orezul poate să conțină Bacillus cereus, o bacterie care trăiește în mod normal în sol și care este rezistentă la căldură, susțin specialiștii britanici. Chiar și după ce este fiert orezul, în compoziția lui pot să rămână spori de bacterii care pot germina. Pentru a reduce la minimum riscul unei infecții după consumul de orez contaminat, medicii recomandă răcirea rapidă a acestuia imediat după ce a fost gătit și, dacă vrem să-l păstrăm pentru mai târziu, sub nici o formă nu trebuie să-l lăsăm pe masă, ci trebuie să-l punem la frigider în cel mai scurt timp posibil. Cel mai riscant este să mâncăm orez care a stat ore întregi în dulap, pe masă sau chiar pe aragaz, la temperatura camerei. De altfel, nici în frigider nu ar trebui să stea mai mult de o zi. Cel mai bine este să mâncăm orezul imediat ce a fost preparat sau cel mai târziu la o oră după.

1...4.5464.5474.548...4.855Pagina 4.547 din 4.855