14.1 C
Braşov
AcasăStiri BrasovDosarul Morții e mort: Adevărul despre ucigașii din decembrie a fost îngropat

Dosarul Morții e mort: Adevărul despre ucigașii din decembrie a fost îngropat

l În Braşov, în zilele de 23-25 decembrie s-a înregistrat cel mai mare consum de muniţie după Bucureşti şi au fost înregistraţi 76 de morţi
l După 31 de ani, nu a fost nimeni judecat pentru aceste crime

Au trecut 31 de când primele gloanţe au ucis bucuria braşovenilor care credeau că au scăpat de comunişti. Gloanţe care au secerat 76 de vieţi şi au sfârtecat trupul a 82 de braşoveni. 31 ani de tăcere, minciuni și tăinuri în justiție. Ca sicriele îngropate în mormintele eroilor, dosarul Revoluţiei de la Braşov a fost înmormântat de mai multe ori. Cu tot cu mărturiile despre vinovaţi.

Cum a fost îngropat Dosarul Revoluției

Dosarul 158/P/90 sau 331/P/1991, de pildă, ar fi trebuit să fie cărţi ale dreptăţii şi unelte care să ducă la sentinţa prin care criminalii ultimelor zile ale lui Decembrie ’89 din Braşov să fie judecaţi şi condamnaţi. Dosarul 158/P/90 a închis însă între copertele vechi de 31 ani istoria evenimentelor din zilele Revoluţiei şi numele morţilor de la Braşov. Acest dosar a fost închis în anul 1994, când procurorii militari care l-au instrumentat au dispus neînceperea urmăririi penale. Pe motiv că moartea care a secerat zeci de vieţi şi gloanţele care au sfârtecat trupul a altor zeci de braşoveni au fost doar nişte umane greşeli. „Totul s-a datorat unei erori de fapt, cauză care înlătură răspunderea penală a făptuitorilor“, era concluzia celor care ar fi trebuit să caute adevărul. Dosarele ar fi dispărut încă de atunci în uitare, dacă mama tânărului de 19 ani, Nicușor Vlase, n-ar fi continuat să se bată pentru dreptatea fiului ei. După aproape 10 ani de la Revoluţia uitată, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a dispus, în data de 30 august 1999, redeschiderea cercetărilor în dosarul Revoluţiei de la Braşov. A fost suficient ca Ion Iliescu şi partidul său să se întoarcă la putere, chiar în decembrie 2000, ca „Dosarul morţii“ să fie blocat. Redeschis și înglobat apoi în Dosarul mare al Revoluției, și iar plimbat ani la rând, pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, între care, înghesuite la gramadă, și crimele Revoluției din Brașov. Ultima lovitură a venit anul acesta, când instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația trimisă în instanță anul trecut. A cerut procurorilor militari să remedieze problemele, sub sancțiunea refacerii, de la zero, a cercetărilor. Ca și cum s-ar pune cruce pe crucile eroilor.

Vinovat pentru crimele din 89 a fost ,,stresul“

În 14 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze. Peste 280 de plângeri au fost înregistrate la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) după decizia de clasare a dosarului Revoluţiei, 81 dintre acestea fiind respinse ca neîntemeiate, inadmisibile sau tardive. PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze. În ordonanţa de clasare, PICCJ arată că, din cauza oboselii şi a stresului, la revoluţie s-au tras focuri de armă între militari. Dosarul Revoluţiei a fost trimis iar în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost însă blocat mai bine de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.

Noua putere s-a legitimat cu sânge

Din seara zilei de 22 decembrie 89, starea de euforie generală după fuga lui Ceaușescu a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic “terorişti”. Populaţia şi armata sunt chemate să apere ,,cuceririle revoluţiei“. Ion Iliescu personal, prin televiziune şi radio, a făcut apel la populaţie să iasă din nou pe străzi pentru apărarea revoluţiei. la Bucureşti, începe să se tragă asupra mulţimii şi sunt atacate Piaţa Universităţii, Piaţa Platului, Televiziunea, Radioul, sediile companiei de telefoane, Casa Scânteii, oficii poştale, aeroporturile Otopeni şi Băneasa, spitale şi Ministerul Apărării. În noaptea de 22 spre 23 decembrie, jurnalistul francez Jean-Louis Calderon moare călcat de un tanc în Piaţa Palatului. Sunt transmise informaţii neverificate, contradictorii, care creează o stare de psihoză generală. Astfel, la Aeroportul Otopeni sunt trimise întăriri, dar apărătorii cred că sunt atacaţi şi deschid focul asupra lor, omorând în jur de 50 de militari.


Braşovenii, chemaţi în stradă să fie ucişi

2.000 de oameni înarmaţi, militari şi civili, au tras în noaptea de 22 spre 23 decembrie la Braşov, deşi în Braşov nu fusese nicio acţiune de reprimare a manifestanţilor până la căderea lui Ceaşescu. După lăsarea serii, pe postul naţional de televiziune braşovenii au fost chemaţi în centru să apere revoluţia de teroriştii despre care se vorbea că vin dinspre Predeal sau dinspre Bran. Când au ajuns suficienţi de mulţi oameni, în faţa actualei Prefecturi a început măcelul. În zori, pe asfalt erau 39 de morţi şi mii de tuburi goale de cartuşe. Statistica a arătat că la Braşov, în timpul Revoluţiei, s-a înregistrat cel mai mare consum de muniţie după Bucureşti. În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 s-au tras aproape 300.000 de cartuşe. În decurs de trei zile, 23-25 decembrie, în Braşov s-a consumat o cantitate imensă şi au fost înregistraţi 76 de morţi, Braşovul ocupând locul 4 în clasamentul funest al numărului de eroi-martiri. Nu există însă niciun vinovat, iar dosarul revoluţiei de la Braşov, înglobat în dosarul mare, a fost clasat în octombrie.

Statistica morților fără ucigași

Războiul de stradă din Bucureşti, Braşov sau alte oraşe, cu inamici a căror identitate rămâne şi astăzi, cel puţin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae şi Elena Ceauşescu, prinşi la Târgovişte, au fost executaţi în urma unui proces sumar judecat de un tribunal militar. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, dacă până pe 22 decembrie în momentul fugii soţilor Ceauşescu s-au înregistrat în Bucureşti 49 de morţi şi 599 de răniţi, ulterior au fost omorâţi 515 oameni şi răniţi alţi 1.162. În ţară au fost 1.104 morţi şi 3.321 răniţi, dintre care 126 morţi şi 1.107 răniţi până în 22 decembrie la amiază, când a fugit Ceaușescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Cele mai populare

spot_img

COMENTARII RECENTE

Blogar solidar cu boschetarul roman de pretutindeni on Primarul din Făgăraș a ”boicotat” începutul anului școlar
Cel mai titrat și apreciat Blogger european thc on Primarul Făgăraşului cere excluderea a 10 membri din Consiliul Local
Cel mai titrat și apreciat Blogger european thc on Primarul Făgăraşului cere excluderea a 10 membri din Consiliul Local
blogger most sustainable most ecologic on Ziua Limbii Române