Acasă Blog Pagina 4442

Covid-19 în școlile brașovene

0

Cinci clase din școlile brașovene au trecut forțat în on-line săptămâna aceasta, din cauza infectarii elevilor și profesorilor cu virusul SarsCov-2. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Brașov, profesor Valentin Bucur, la acest moment sunt afectați 4 elevi și 4 profesori. Din această cauză, copiii din cele 5 clase au început orele în sistemul on-line și vor rămâne în fața calculatoarelor pentru urmatoarele 14 zile. Cele cinci clase sunt de la școli diferite din județul Brașov.
La nivel național, în primele 4 zile trecute de la reluarea cursurilor cu prezență fizică, 244 de elevi și 329 angajați ai ministerului (cadre didactice și personal administrativ) au fost confirmați ca fiind infectați cu Covid19. Din acest motiv, un numar de 171 de clase de studiu din Romînia au trecut de la prezența în clase la învățământul on-line.

Acces dificil spre zona parcului industrial: Sensul giratoriu din Ghimbav, de la DN1 spre Aeroport stă în acordul IPJ

0

l Vor sa preia 2 drumuri de la Consiliul Județean

Anunțat în urmă cu cel puţin doi ani, sensul giratoriu de pe DN 1 din Ghimbav, la intersecția cu DJ 103C (arteră ce duce spre viitorul aeroport) nu a ajuns nici acum în stadiul de începere a lucrărilor. Proiectul a fost blocat, în ultimele luni, ba din cauza unor stâlpi care nu au fost mutați, ba din cauza obținerii unor avize. Blocajul a persistat chiat în ciuda faptului că, pentru amenajarea acestui sens giratoriu, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a avut semnat un contract cu un constructor. Acesta a fost reziliat, în cele din urmă. Acum, mingea este în terenul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Braşov, care este așteptat acum să semneze un acord de management al traficului, care să stea la baza amenajării sensului giratoriu.

Amenajarea provizorie a sensului giratoriu stă în acordul Poliţiei

În acest moment, pentru amenajarea acestui sens giratoriu care ar facilita accesul spre viitorul aeroport, pe DJ03C, fără a-l îngreuna pe cel spre Cristian, pe DN73A, este așteptat un acord pentru managementul de trafic de la Poliția Română. „Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) ar trebui să obțină aviz favorabil de la Poliția Rutieră pentru managementul de trafic. Am avut discuții și cu reprezentanții Poliției Naționale, dar și cei ai Direcției Regionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (sucursala teritorială a CNAIR – n.red) și am solicitat ca, măcar, pentru început, să se permită amenajarea unui sens giratoriu provizoriu, cu un panou de informare în acest sens, pentru a se vedea dacă este sau nu util. Apoi, în funcție de rezultatele acestei evaluări, să ia în calcul amenajarea unui sens giratoriu definitiv. De altfel, pentru ca acest sens giratoriu să poată fi amenajat, noi am mutat acei stâlpi”, a declarat primarul orașului Ghimbav, Ionel Fliundra. De altfel, având în vedere că DJ 103C asigură legătura și cu Aeroportul Brașov, edilul a avertizat că în cazul în care nu se va amenaja acest sens giratoriu, traficul rutier din oraș ar putea fi afectat și mai mult.

Acces dificil spre zona parcului industrial

În acest moment, pe sectorul DN 1 din Ghimbav există o zonă de separare a sensurilor de mers, astfel că este posibilă numai virarea la dreapta. În aceste condiții, dacă un șofer care vine din Brașov și vrea să ajungă în zona din stanga DN 1 din Ghimbav (spre zona industrială Transilana, spre parcul industrial, spre IAR sau aeroport) o poate face la intrarea în oraș, unde este un sens giratoriu. Dacă nu face acest lucru, el este pus în situația de a merge până la ișirea din oraș spre codlea, unde există un sens giratoriu. În situația în care se va amenaja sensul giratoriul de la intersecția DN 1 – DJ 103C, problema amintită ar fi rezolvată. De asemenea, acest giratoriu ar facilita călătoria spre aeroport pentru șoferii care vin dinspre Sibiu.

Ghimbavul vrea să preia două drumuri de la Consiliul Județean Brașov

Pe de altă parte, primarul Ghimbavului a anunțat că a început demersurile la Consiliul Județean pentru ca primăria orașului să preia două drumuri de la administrația județeană. „Vrem să preluăm de la Consiliul Județean DJ 103C și DJ 101A. Acestea asigură legătura spre aeroport și către unitățile economice din zonă. În cazul în care ne vor fi transferate aceste artere, noi le vom moderniza și vom instala sisteme de iluminat”, a declarat Fliundra. Acesta a mai spus că a avut discuții cu reprezentanții Consiliului Județean Brașov, iar aceștia au fost deschiși în ceea ce privește transferul celor două drumuri.

A fost odată CFR: Fantoma de pe calea ferată

0
Podul de la Budila s-a dărâmat în 2018. În 2021 se evaluează încă ofertele pentru reabilitare

l Primul drum de fier al României unite, neterminat vreodată, a fost abandonat complet în urmă cu aproape trei ani

O zi de sâmbătă de la sfârșitul lunii iunie 2018, într-o vară cu inundații catastrofale în România. Apele umflate ale râului Tărlung năvălesc pe sub vechiul pod de piatră din Budila. Ultimul vagon al unui tren plin cu călători tocmai trecuse în urmă cu câteva minute. Unul dintre picioarele de piatră se surpă cu zgomot. În noaptea aceleeași zile se surpă cel de-al doilea picior. 60 de metri din pod s-au transformat într-un morman de pietre răvășit de vâltoare. Prăbușirea podului încheie un capitol trist din istoria căilor ferate. Drumul care, la începutul secolului trecut, se dorea a fi cel dintâi drum de fier din România Unită a fost abandonat complet. În ultimii ani de funcționare, linia avea 36 km și era operată de compania privată Regio Călători. Podul fusese construit acum 90 de ani din beton și zidărie de piatră cu patru arce elegante. Pe traseul său se află, în apropiere, cel mai lung tunel feroviar din țară. O cale ferată pe care astăzi nu mai circulă niciun tren. Doar fantome.

Corupție și nepăsare

În ultimele trei decenii s-au închis pentru traficul de pasageri mai bine de 40 de linii secundare de cale ferată ce au în total peste 1.700 km. În unele locuri oamenii s-au trezit de pe o zi pe alta că nu mai au tren și s-au orientat către mașini și microbuze, în alte cazuri declinul a fost lent, vitezele au scăzut fiindcă infrastructura s-a degradat și vitezele medii au ajuns și la sub 25 km/h. În multe cazuri a fost rea-voință, în altele s-a încercat salvarea căii ferate, dar nu s-a reușit. De cele mai multe ori, corupția și nepăsarea au transformat în stafii numeroase porțiuni de cale ferată. Dintr-o rețea națională ale cărei prime șine s-au montat, cu mari eforturi din partea înaintașilor noștri, încă de acum 166 de ani!

Recorduri vechi, întârzieri noi

Linia 403 Brașov – Întorsura Buzăului este celebră pentru cel mai lung tunel feroviar din România, de 4,3 km. Tunelul a fost construit în doar cinci ani, între 1924 și 1929, cu mari eforturi inginerești. În 1989, erau cinci trenuri pe zi, în 1998 erau patru, iar în 2015 erau șase perechi de trenuri pe sens. Linia era intens circulată. Mii de oameni, adulți și copii, făceau naveta pe acest traseu operat de o firmă privată de transport. Astăzi, pe acest traseu, conform site-ul autogari.ro, sunt doar două curse zilnice de microbuz. Pentru reluarea circulației feroviare, podul trebuie refăcut. Autoritățile abia au reușit, pe 9 octombie 2020, să selecteze patru oferte care să participe la licitația pentru repararea podului de la Budila. De atunci, au mai trecut patru luni. Comisia de evaluare a SRCF Brașov analizează ofertele pentru a desemna câștigătorul. Încet-încet, ca mersul cu trenul în România ultimilor decenii.

O unire imposibilă

Înainte chiar de a se fi născut ideea traversării Carpaţilor prin Pasul Predeal, pe la 1862, Gheorghe Bariţiu, într-un memorial, sugera o traversare prin Pasul Buzău pentru a se ajunge, apoi, la Dunare. În ianuarie 1856, o delegație sprijinită de guvernatorul Transilvaniei, Karl Borromäus zu Schwarzenberg, s-a deplasat la București pentru a îi propune domnitorului Barbu Știrbei realizarea unei concesiuni pentru o linie de cale ferată pe traseul Brașov–Ploiești–Buzău–Brăila. Proiectul fusese făcut de inginerul austriac Franz Dimmer, dar a fost abandonat în timpul caimacamului A.D. Ghica. Pe partea Regatului se realizase încă din 1909 o cale ferată între Buzăuşi Nehoiaş. Proiectul pentru o cale ferată de la Hărman până la Întorsura Buzăului a fost realizat abia în 1922. După inaugurare, în 25 iunie 1931, proiectul de traversare a Carpaţilor s-a oprit. Mai era nevoie doar de 40 de km pentru a uni Transilvania de Muntenia pe cale ferată.

Legenda inginerului Colțâmă

Istoria căii ferate care să unească, peste munții Siriului, Ardealul de Regat, seamănă cu legenda Meșterului Manole. Și chiar există o poveste veche, din anii ’20, transformată în legendă, a celui care a făcut cea mai importantă porțiune, tunelul de la Teliu.

Unii cred că fantoma inginerului Colțână bântuie încă prin tunelul de la Teliu

Inginerul Colţână, conducătorul lucrărilor, a murit chiar la inaugurarea tunelului. Și în ziua de azi, amatorii de povești stranii, spun că, uneori, în semiobscuritatea tunelului, poate fi văzut un bărbat ciudat care se plimbă cu două fire în mână printre şinele de cale ferată. În 1920, statul român a bătut palma cu Antrepriza germană „Berger” şi a stabilit costul general pentru construcţie la mai bine de 574 de milioane de lei. Studiile, făcute de inginerul Romulus Baiulescu, au fost gata în 1922. Lucrările au început în toamana anului 1923. S-a pornit la drum cu un capital de 100 de milioane de lei. Conducerea companiei nemţeşti a hotărât ca lucrările să fie conduse de doi ingineri. Unul român, Colțână, celălalt german, Berger.

Electrocutat în ziua inaugurării

Străpungerea tunelului a început din ambele capete. Au fost angajaţi în jur de 10.000 de oameni. Constructorii își luminau calea cu lămpi de carbid. Accidentele n-au lipsit. S-au surpat pereţi şi au avut loc emanaţii de gaz metan, care au provocat arsuri lucrătorilor. Cel mai grav a fost când s-a surpat galeria, prinzând sub pământ 30 de muncitori. Ceilalți, ajutați de săteni, au adus compresoare pentru a pompa aer înăuntru. Au reuşit să-i salveze pe toţi. Chiar și cei grav răniţi au supravieţuit. Tragedia s-a petrecut, însă, chiar în ziua inagurării. Toată suflarea comunei era adunată la capătul tunelului. Veniseră oameni importanţi. Colţână s-a urcat deasupra gurii tunelului, pe o scenă improvizată. După ce a tăiat panglica inaugurală, a unit două fire care conectau tunelul la energie electrică. Firele au făcut o flamă, iar inginerul a căzut secerat de mii de volți.

Până și tunelul-cavou a fost furat

Chestura a început ancheta în cazul morții inginerului, dar fără succes. Muncitorii veniţi din Germania erau greu de chestionat. Oamenii au început să vorbească cum că inginerul german l-ar fi ucis pe cel român. Vroia să-şi însuşească toate meritele. S-a spus că plătise nişte oameni să conecteze firele la curent. Mulţi, însă, îl văzuseră pe Cotânţă verificând firele înaintea ceremoniei. Oficial, nu s-a găsit nici un vinovat. Mulţi dintre săteni l-au condus pe ultimul drum pe inginerul Coțână. Familia, care trăia la Bucureşti, i-a comandat un cavou în formă de tunel. Marmura pentru construcţia monumentului a fost comandată din Italia. Mormântul a fost amplasat chiar în faţa bisericii din comună. În 1963, cadavrul a fost deshumat şi mutat la Biserica Sf. Vineri din Bucureşti. În comună a rămas doar cavoul în formă de tunel. Până în anii 2000, când preotul a decis demolarea lui pentru că se împiedicau de el oamenii care participau la Înviere. Oricum, cu timpul, marmura fusese furată bucată cu bucată.


Și-au dat viața pentru tunel

După 1931, trenul a devenit legătură sătenilor din zonă cu Braşovul. Mulţi lucrau la fabrica fraţilor Schill, viitoarea Hidromecanica. Tunelul a fost foarte folositor şi în timpul războiului. Maşinile erau încărcate şi băgate în tunel ca să nu fie bombardate. La retragere, nemţii au vrut să arunce în aer podul şi tunelul pentru a împiedica armatele române şi ruseşti să pătrundă în zonă. Pregătiseră dinamită să le arunce în aer. Dar, după insurecţia din ’44, sătenii au pus mâna pe arme şi au luptat cu nemţii. Au murit mulţi oameni.

Proiect abandonat

Tunelul a fost folosit pentru a ajuta transportul de lemn şi rocă din cariera din apropiere și cel de călători până la Brașov. A fost chiar la turnarea unui film, „Trenul de aur”, în 1988, cu Mitică Popescu în rolul principal. Planurile de continuare a căii ferate până la Buzău au fost uitate. Din cauza seismicităţii ridicate din Munţii Siriului și a numeroaselor alunecări de teren, s-a renunțat la noi proiecte. În ultimii ani ai comunismului, la Siriu s-a construit un uriaş baraj de pământ. Sate întregi au rămas sub ape. Drumul rutier a fost suit prin viaducte pe versanţii muntelui. Costurile pentru extinderea căii ferate au devenit mult prea mari. Din 2018, când podul de la Budila s-a surpat, calea ferată Brașov – Întorsura Buzăului a fost abandonată cu totul. Cel mai lung tunel din țară, de 4.369,5 metri, care este prevăzut pentru cale dublă, electrificată, este bântuit astăzi, doar de nălucile trecutului.

Podul de piatră s-a dărâmat, dar CFR-ul l-a licitat

La licitaţia pentru reconstrucţia podului şi amenajarea albiei râului Târlung, organizată în toamna anului trecut de CFR SA, au fost depuse patru oferte, iar acestea se află încă în curs de evaluare. Valoarea totală estimată a contractului este de 26.025.733,86 lei, fără TVA, echivalentul a aproximativ 5,3 milioane de lei, finanţarea urmează să fie asigurată din bugetul de stat, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de 12 luni. Patru operatori economici au depus oferte la licitația organizată de SRCF Brașov pentru reconstrucția podului și amenajarea albiei râului, km 17+318, linia 317 Hărman – Întorsura Buzăului (pod CF din comuna Budila).

S-au prăbușit și indicatorii financiari

Un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului arată că în perioada 2017 – 2019, managementul CFR a dus la o prăbușire a indicatorilor financiari. Conform documentului, 592 de km de cale ferată sunt considerați periculoși, în timp ce pe liniile ferate sunt 1.236 restricții de viteză permanentă cu o lungime totală de 1.335 km. Ca urmare a instituirii restricțiilor de viteză, a fost diminuată viteza medie tehnică cu care se poate circula pe infrastructura feroviară la 68,86 km/h, în comparație cu viteza proiectată a rețelei de 86,30 km/h.

Chefuri și tăieri de panglici, dintotdeauna

În timpurile în care s-a construit tunelul de le Teliu, autoritatile aveau aceleași metehne ca în ziua de azi. De multe ori se organizau chefuieli oficiale, cu notabilități de la București și invitați străini.

Cu discursuri fornăitoare și tăieri de panglici. Iar cheltuielile acestor evenimente, pe măsură. S-a pastrat, de exemplu, un meniu de la 26 octombrie 1926, când s-a baut în cinstea străpungerii muntelui. Baștanii de la CFR, politicienii invitați de la București și sefii proiectului s-au cinstit cu caviar și nisetru aduse de la Capsa și s-au amețit cu sampanie franțuzească, vinuri vechi de Obobești și coniac fin.

Etapele dezastrului

Peste 40 de linii secundare au dispărut în ultimii 30 de ani din Mersul Trenurilor, cele mai lungi având 100 km și cele mai multe în jur de 30-50 km. Două dintre secțiile unde nu se mai circulă aveau linii electrificate, lucru deloc de neglijat într-o țară care nu a mai electrificat nimic după 1989. Au fost mai multe etape de închideri de secții: o parte au fost închise de CFR Călători între 1997 și 1998, o altă etapă a fost în 2012 și apoi în 2018. În ultimii ani operatorii privați au ieșit de pe mai multe secții, motivând că sunt prea puțini călători: la acest capitol un val consistent de ieșiri a fost în 2015 și altul în 2018. Pe unele linii infrastructura era atât de învechită încât vitezele medii erau de numai 20-25 km/h, astfel că trenurile făceau nepermis de mult chiar și pentru distanțe mici de navetă de 30-40 km. Niciodată reparațiile nu s-au făcut la timp.

Am fost în depresie! Irina Rimes nu se mai ascunde!

0

l Deocamdată stăm în Franța

Are un nou iubit și nu doar că relația lor merge foarte bine, dar au făcut deja următorul pas. Artista și noul iubit s-au mutat împreună, în Franța. Ea a dezvăluit că cei doi locuiesc cu chirie.
Irina Rimes a început anul cu dreptul! Până la 29 de ani, Irina Rimes a trecut deja printr-un divorţ şi mai multe despărţiri. Acum, se pare că norocul în dragoste i-a surâs și s-a arătat dispusă chiar să facă următorul pas în relație.

Noul ei iubit vine tot din lumea muzicii și este francez. David Goldcher i-ar fi furat inima frumoasei cântărețe. Într-atât, încât a părăsit și România.
Cei doi s-au mutat împreună cu chirie, în Franța. Petrec foarte mult timp împreună, iar artista pare mai fericită ca niciodată. Irina Rimes publică adesea filmări alături de noul iubit de la studioul de muzică unde fac repetiții.
„Stăm într-un apartament cu chirie, nu cumpărăm nimic în pandemie“, a transmis Irina Rimes.

Am fost și acolo jos

Irina Rimes a dezvăluit că a trecut cu greu peste divorț și chiar a intrat în depresie din cauza episodului dureros. Acum, pare că s-a liniștit și a găsit liniștea și echilibrul în brațele noului partener.
„Am fost şi în depresie, am fost şi am tăcut, nu am cântat deloc, am scris piese şi le vindeam cu 300 de euro interpreţilor şi celor buni şi celor penibili din Republica Moldova doar ca să facem un ban, să putem cumpăra un glet ca să facem o reparaţie într-un apartament că trăiam într-un loc unde nu se putea locui efectiv. Am făcut, am trecut prin toate astea.
Am fost şi acolo jos, dar şi aici sus numai că eu nu mă plâng de toate astea şi mie mi se par lucruri normale, sunt lucruri prin care ar trebui să treacă un om ca să preţuiască ce e acolo sus. Până nu guşti ce e acolo jos, nu preţuieşti ce e acolo sus”, declara artista cu ceva timp în urmă.
Reamintim că ultima relație a artistei a fost cu toboșarul Alexandru Badea.

Bădălău – afară din patul Biancăi Drăgușanu

1

Detalii de ultimă oră despre ceea ce era numit „cel mai nou cuplu din showbiz”. Flacăra iubirii s-a stins repede între Gabi Bădălău și Bianca Drăgușanu. Se pare că picătura care a umplut paharul ar fi fost generată de însuși fostul soț al blondinei, Alex Bodi.
Apropiați ai cuplului au dezvăluit că fostul soț al asistentei TV, Alex Bodi, ar fi cauza separării irevocabile dintre cei doi. Se pare că „afaceristul” , fiu de politician vestit, ar fi devenit gelos din cauza discuțiilor pe care Dragușanu încă le avea cu fostul soț.
„Nu mai există cale de împăcare. Bianca și Gabi nu mai formează un cuplu de câteva zile, cam așa. S-au certat din cauza lui Alex. Ea și cu fostul soț au fost în discuții în ultima perioadă, au avut niște lucruri de rezolvat. S-au și văzut și au vorbit de câteva ori prin intermediul prietenilor. Bianca nu și-a asumat relația cu Bădălău tocmai pentru că nu știa deznodământul. Nu știa cum evoluează.
Oricum, în viața ei se întâmplă multe. Gabi nu a mai suportat valul de mesaje despre Bodi, îi controla telefonul și a spus «Stop». S-au despărțit, și-au dat block pe Instagram, pe telefon, nu își mai vorbesc deloc. Doar printr-o minune se vor mai împăca. El deja oricum a fost cu altele”, au declarat surse din anturajul celor doi.

Neti Sandu a mers la terapie cinci ani de zile pentru a trece peste finalul unei relaţii de zece ani. „Am stat prea mult în suferinţă”

0

La 62 de ani, Neti Sandu nu s-a schimbat mult faţă de momentul în care a păşit pentru prima dată în televiziune, în urmă cu 25 de ani. Fizic nu prea s-a schimbat, dar, la nivel sufletesc, a devenit o cu totul altă persoană între timp. Când a început job-ul de la ProTV, astrologul de-abia ieşise dintr-o relaţie sentimentală de zece ani, de pe urma căreia şi-a revenit doar cu eforturi susţinute. Despre momentele dificile traversate până -n prezent și revelațiile la care a ajuns singură, Neti ne vorbește într-o discuție la obiect, de-o sinceritate lăudabilă.
– Ţi-ai păstrat imaginea intactă încă de acum 25 de ani, când ai apărut prima dată la televizor. N-ai avut şi momente în care ţi-ai dorit o schimbare?
Neti: „Eu am venit la Pro TV aşa cum eram, nu mi-au impus nicio condiţie să arăt într-un anumit fel. Mi-au zis să vin cu ce am eu de acasă. Au fost şi momente când am zis să facem o schimbare de look, am făcut-o, dar nu-mi stătea mai bine. Părul meu, de exemplu, dacă nu-l laşi aşa cum se aşază el, pierzi linia, luciul. Este acel tip care se coafează de la sine, pe drept. Cât despre stilul vestimentar, pot spune că am avut de-a lungul timpului foarte mulţi stilişti şi am „furat” câte ceva de la fiecare. Aşa am reuşit să-mi creez un stil al meu în care să mă simt bine. Şi respect defectele corpului meu. (râde).“
– Să lăsăm puţin deoparte viitorul! Privind retrospectiv la viaţa ta, ce greşeli consideri că ai făcut, ce regrete ai?
Neti: „Regret că am stat prea mult în suferinţă, înainte să mă duc la terapie. M-am dus prea târziu. Abia după ce am fost la terapie, am reuşit să înţeleg ce se întâmplă în interiorul meu.”
– Spuneai, la un moment dat, că ţi-au trebuit cinci ani de terapie ca să treci peste finalul a zece ani de relaţie. Ce ai învăţat despre tine după asemenea experienţă?
Neti: „Mi-a răspuns la foarte multe chestii la care nu avea cine să-mi dea răspunsul şi lucrurile s-au revelat de la sine, în timpul terapiei şi după, iar pe altele le-am aflat pentru că am lucrat în terapie.”
– Au existat momente în viaţă pe care le-ai programat în funcţie de ce prevesteau astrele? Ca de pildă să te căsătoreşti sau să demarezi un proiect în ziua X şi la ora Y, pentru şanse maxime de reuşită.
Neti: „Nu am făcut asta. Pot spune că am încercat să evit lucrurile care erau plantate chiar în timpul unei perioade de cuadratură sau de Mercur retrograd. De programat niciodată, soarta le programează mult mai bine decât aş face-o eu”.

Cugetări

0

Proverb japonez: „Nimic nu este mai scump decât ceea ce primești pe gratis”

Calendar religios: 12 februarie

0

Ortodox
Sfântul Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei Greco-catolic
Sf. aep. Meletie al Antiohiei.
Romano-catolic
Ss. Martiri din Abitina

S-a întâmplat la 12 februarie

0

1736: Căsătoria dintre Maria Terezia a Austriei şi Francisc Stephan
1763: Moare Pierre de Marivaux, dramaturg francez (n. 1688)
1804: Moare Immanuel Kant, filosof german (n. 1724)
1809: Se naşte Charles Robert Darwin, naturalist englez (d. 1882)
1862: Se naşte Alexandru Davila, dramaturg român (d. 1929)
1877: Se naşte Louis Renault, industriaş francez de automobile (d. 1944)
1881: Se naşte Anna Pavlovna Pavlova, balerină rusă (d. 1931)
1894: Se naşte Otilia Cazimir, scriitoare, poetă (d. 1967)
1901: Se naşte Jean Georgescu, regizor şi actor român (d. 1994)
1923: Se naşte Franco Zeffirelli, regizor italian de film (d. 2019)
1984: Moare Julio Cortázar, prozator, dramaturg şi poet argentinian (n. 1914)

Rețeta zilei

0

Turte de cartofi cu ou

Ingrediente: 500 g cartofi, un praz mare tocat mărunt, 6 linguri ulei, 30 g măsline negre mărunţite, 2 linguri pătrunjel tocat, 1-2 ouă, 100 g pesmet proaspăt, 8 felii bacon împănat
Mod de preparare: Cartofii se fierb iar prazul se căleşte în puţin ulei. Se face un pireu din cartofii fierţi ce se amestecă cu prazul, măslinele, pătrunjelul, sare, piper şi se modelează turte care se ţin la frigider 35 min. Se bate un ou şi turtele se dau mai întâi prin ou apoi prin pesmet şi se coc în ulei. Se prăjeste baconul până devine crocant. Mod de servire Se servesc chiftelele cu baconul prajit şi cu ochiuri de ou.