Acasă Blog Pagina 4362

Martorul istoriei: Bătrânul Carpaţilor

0
Primăvara anului 2025 în Brașov
Gorunul de la Mercheașa a trecut prin iarnă, primăvară, vară și toamnă de 923 de ori

l Cel mai vechi copac din România se află în judeţul Braşov

La marginea satului Mercheașa din județul Brașov, aflat la 11 kilometri de oraşul Rupea, într-o oază de liniște și un peisaj care îți fură privirea, se află cel mai vârstnic copac din România. Merchenşenii sunt cu oameni gospodari şi asta se vede de cum intri în sat. Iar dacă îi întrebi cu ce se mândresc ei mai tare şi mai tare îţi vor spune într-o voce de copacul vechi de aproape un mileniu.

Peste 900 de ani de istorie

Acum mai bine de 900 de ani, un micut şi firav lăstar a răsărit plăpând dintr-o ghindă. Bătrânul gorun a asistat la venirea saşilor în Ardeal, la venirea şi plecarea cavalerilor teutoni, apoi la invaziile popoarelor migratoare. A fost martor la toate războaiele şi răscoalele şi, în tot acest timp, a crescut şi a avut norocul să scape de animale, apoi de toporul oamenilor, de trăznete, vijelii, dăunători. A fost aici atunci când descoperirea Americii era la sute de ani în viitor, când credeam că pământul e centrul universului, sau când România mai avea sute de ani până să devină o ţară. Şi va fi tot aici, la fel de mare şi calm, atunci când noi vom fi istorie.

Descoperit de o fetiţă

Circumferinţa măsurată la înălţimea de 1,3 m de la pământ este de 9,3 metri. Înălţimea arborelui este de 21,3 metri, coroana e întreagă, rotundă. În plus, până la înălţimea de trei metri de la pământ, are cinci cioturi, urme ale unor ramuri rupte de-a lungul vieţii sale. Turiștii vin să îl admire, indiferent de anotimp. Alţii îl ajută să meargă mai departe în istorie culegând o ghindă de pe jos şi plantându-o undeva departe într-un loc protejat. Stejarul secular de la Mercheaşa a fost descoperit în urmă cu zece ani, în urma unui concurs organizat pentru copii de către Fundaţia „Mihai Eminescu Trust”. O fetiţă din satul Mercheaşa a făcut descoperirea. În 2011, sătenii alături de asociaţia Geopark Perşani au înscris copacul într-un top al celor mai vechi arbori din ţară şi l-au botezat „Bătrânul Carpaţilor”.

Cel mai bătrân arbore din țară este un stejar din Mercheașa


Protejat de maşini

După descoperirea venerabilului arbore, Asociaţia Carpaterra împreună cu Institutul de Cercetare Agricolă şi Silvică (ICAS) Braşov au evaluat vârsta stejarului, după o metodă stabilită de cercetătorii englezi, care au măsurat timp de 300 de ani un stejar într-o zonă din Anglia şi au observat că acesta creştea mai mult de un metru într-o sută de ani. Un calcul simplu arătă că arborele are 9,3 metri circumferinţa, deci peste 900 de ani. Din evaluările făcute de cercetătorii de la ICAS Braşov a rezultat o vârstă de 923 de ani. În jurul stejarului, la o distanţă de 150 de metri, s-a construit un gard pentru a fi protejat, iar cei care vin cu maşina sunt atenţionaţi să-şi parcheze autoturismul la o distanţă de 400 de metri de copac.

Concurat de un stejar din Suceava

„Bătrânul din Carpaţi” făcea parte pe vremuri dintr-o pădure de stejari care se întindea pe 300 de hectare, dar care astăzi nu mai există. Cel mai bătrân stejar din România e de fapt gorun sau stejarul de deal, tot o specie de stejar, uşor diferit datorită ghindelor sale mai alungite şi a frunzelor mai puţin alungite şi mai puţin franjurate. Un timp acest titlu a fost contestat de alt stejar secular aflat în judeţul Suceava, localitatea Cajvana. Însă vârsta stejarului sucevean a fost estimată prin radiocarbon la 810 ani, prin urmare stejarul de la Mercheașa, cu aproximativ 920 de ani, a câştigat.

Drumul până la venerabilul stejar

Pentru a ajunge în localitatea Mercheașa trebuie străbătuţi 65 de kilometri de la Braşov. Se poate vizita cu mașina sau cu bicicleta. Ajungeți acolo ieşind de pe drumul european E 60 din Rupea pe DJ 132 sau din Rupea Gară pe DJ 131 A, şi o luaţi spre Homorod, iar apoi pe DJ 132 până în Mercheașa. Din
E 60 până la Mercheașa sunt 10 kilometri pe drum județean. Relativ ok, doar câteva gropi vă mai strică ocazional bucuria. Ajungeţi şi treceţi de satul Mercheașa şi la 300 de metri după ieşirea din sat veţi observa pe dreapta un drum de pământ care urcă pe un deal. Din şosea şi până la stejar sunt 2,5 km. Puteţi lăsa autoturismul jos, în şosea. Dacă nu e noroi, puteţi urca cu maşina o bucată bună de drum. Arborele se înalţă singuratic într-o poiană. Îl găsiţi imediat, pentru că e mare şi are un gard împrejur.

Secularii din Cristian

În judeţul nostru se află şi alţi arbori străvechi. La ieşirea din Cristian spre Râşnov, drumul coteşte spre stânga pe un drum de ţară. La câteva sute de metri de asfalt se află locul preferat al amatorilor de bere şi grătare. Picnicurile lor sunt vegheate de un grup de stejari bătrâni de peste patru sute de ani. În urmă cu mai mulţi ani, studenţii Facultăţii de Silvicultură din Braşov au încercat să dateze vârsta mai multor copaci din zonă. Cu ajutorul unui burghiu special au colectat material lemnos din tulpină până în miezul copacului. Pe lemnul extras au numărat inelele anuale. Astfel au determinat vârsta mai multor arbori. Acolo unde diametrele erau prea mari, au aproximat vârsta arborilor la peste 400 de ani.

Mişcarea Chipko

Mulţi turişti caută astfel de arbori speciali pentru a-i îmbrăţişa. Unii consideră aceasta o formă de terapie, alţii o folosesc pentru a se relaxa. „Tree hugger”, cel sau cea care îmbrățișează un copac, este o expresie deseori folosită în SUA pe post de insultă sau ca un eufemism care descrie o persoană complet ruptă de realitate. Ideea, promovată mai ales de mişcările hippie, a pornit de la un protest non-violent pentru protejarea copacilor în India. Mișcarea Chipko a început în 1973 în Uttarakhand şi Uttar Pradesh, la poalele Himalayei. Pădurea din India de unde a pornit Mişcarea Chipko a devenit un punct de adunare pentru multe viitoare mișcări ecologice din întreaga lume. „Chipko” înseamnă „a îmbrățișa” în limba indiană, reflectă pur și simplu principala lor tactică – aceea de a înconjura copaci cu braţele pentru a-i împiedica pe tăietorii de lemne să-i doboare.

Silvoterapie antipandemie

Conceptul Chipko a depăşit faza de protest ecologic şi a devenit o modă. Anul trecut, serviciul forestier din Islanda a oferit o sugestie neobişnuită persoanelor care suferă din cauza lipsei de contact în izolare, în contextul pandemiei de coronavirus: să îmbrăţişeze un copac. Fie că se numește ecowellness sau silvoterapie, noul trend e foarte în vogă, mai ales în Belgia sau Islanda. Similar, în Japonia, „shinrin yoku” sau „baia de pădure” este o practică uzuală ce implică petrecerea timpului în sânul naturii, atât pentru a avea grijă de sănătate, cât și pentru a redescoperi comuniunea cu natura și a deveni, astfel, mai înclinați să o protejăm.

Copacii vindecători

Deşi utilizată încă din antichitate, dendroterapia a fost recunoscută ca metodă terapeutică abia pe la începutul secolului al XX-lea. Aceasta se bazează pe faptul că orice pădure conţine oxigen, foarte benefic pentru organismul uman. Oxigenul ajută la activarea circulaţiei sangvine, creşte numărul globulelor roşii, uşurează respiraţia în cazul bolilor pulmonare, oxigenează creierul (întârzie îmbătrânirea), combate insomnia, întăreşte organismul, alungând stresul şi oboseala. Arborii seculari sunt adevărate fabrici de oxigen. În plus, ei au capacitatea de a absorbi praful. În pădure, concentraţia medie a prafului din aer este cu 30% mai mică decât la periferia localităţilor. În plus, plantele conţin fitoncidele, substanţe care sunt capabile de a ucide sau inhiba dezvoltarea infecţiilor bacteriologice sau fungice. De asemenea, îmbrățișarea unui copac creşte nivelul de oxitocină – denumită şi „hormonul iubirii” – responsabilă de legăturile emoţionale bazate pe încredere.

1097. Din acest an datează prima atestare medievală a oraşului Alba Iulia (anticul Appullum). Aici se pun bazele primei epis­copii de rit catolic a maghiarilor. Pe teritoriul Transilvaniei au loc lupte între pecenegi şi maghiari. Câţiva ani mai târziu, în 1001, Ştefan I devine primul rege al Ungariei.

1197. Începe domnia lui Ioniţă Vlahul, rege al bulgarilor şi românilor, în sudul Dunării. Teritoriul Transilvaniei este atacat de cumani. 13 ani mai târziu, printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea, Cavalerii Teutoni sunt așezați în Țara Bârsei.

1297. Voievod al Transilvaniei este Ladislau Kan. La sud, în Valahia, domneşte Tihomir, tatăl lui Basarab I, întemeietorul Țării Românești. Acesta se presupune că a fost legendarul Negru Vodă, descălecătorul, venit din Ţara Făgăraşului. Tihomir este aliat al lui Kahn împotriva lui Otto de Bavaria, care fusese ales rege al Ungariei.

1397. Trei ani mai devreme începuse construcţia zidurilor cetăţii Braşovului. În 1395, tot aici, se încheie alianța antiotomană între Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, și Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești. În 1400, are lor cea dintâi invazie turcească în Țara Bârsei.

1497. Doi ani mai devreme, are loc victoria armatelor transilvănene conduse de Pavel Chinezul şi Bartolomeu Dragffy asupra oştilor turceşti. În 1498, Braşovul preia domeniul Bran şi apărarea trecătorilor din zonă.

1597. Este anul în care Mihai Viteazul face pace cu Imperiul Otoman. Doi ani după, are loc bătălia de la Şelimbăr, în care voievodul înfrânge oastea transilvăneană. Tot atunci, intră în Alba Iulia ca stăpân al Transilvaniei. În 1599, oastea lui Mihai Viteazul trece prin Ţara Bârsei, poposind în tabără la Prejmer şi apoi între Cristian şi Ghimbav. După un an, îşi face intrarea triumfală în Braşov şi convocă Dieta Trans

1697. Un an mai târziu se înfiinţează Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) în Tran­silvania. Sinodul de la Alba Iulia decide integrarea religioasă a românilor ardeleni sub autoritatea papei de la Roma. Un an mai târziu, Transilvania trece de sub stăpânirea otomană sub cea habsburgică.

1787. Cu un an în urmă a început construcţia Bisericii “Sfânta Treime Grecească”, primul lăcaș de cult ortodox din Cetatea Brașovului. Trei ani mai târziu, apare primul ghid turistic al Transilvaniei la Sibiu. Iar în 1791, românii din Transilvania înaintează împăratului Leo­pold al II-lea memoriul intitulat “Supplex Libellus Valachorum”.

1897. La Braşov, începe construcţia Palatului Finanţelor, actualul sediu al Primăriei Municipiului Brașov. În acelaşi an, este asanat lacul din zona terenului viitorului Liceu Sportiv. Doi ani mai târziu, apar şi primele posturi telefonice din oraş.

1997. Doi ani mai devreme, România îşi depune candidatura la UE şi se lansează PROTV. În 1996, la conducerea primăriei Braşov, Adrian Moruzi este înlocuit de Ioan Ghişe. Doi ani mai târziu, în urma unui răsunător scandal de corupţie, care a scos la iveală devalizarea băncii, guvernul lichidează falimentara „Bancorex”.

2021. După 16 ani, Braşovul are un nou primar, Allen Coliban. Cu doar un an înainte, omenirea a trecut prin cea mai mare criză sanitară. În România, până în luna martie, la începutul valului trei al pandemiei globale de Covid -19, s-au înregistrat în total aproape 22.000 de morţi. Braşovul se află în campanie de vaccinare.

Cei mai bătrâni arbori

• Cel mai bătrân copac din Europa, este un pin supranumit Italus, are 1.230 ani şi se află în Parcul Naţional Pollino, în Italia la sud de Napoli.

• Cel mai bătrân copac din lume este tot un pin (Pinus Longaeva), însă de peste ocean şi anume din California, care are peste 5.000 de ani.

Best seller despre terapia cu copaci

În 2011, Matthew Siverstone a publicat o cartea “Orbit de ştiinţă“ în care-şi expune studiile privind proprietăţile vibraționale ale plantelor şi copacilor. Autorul, un antreprenor de succes, a fost nevoit să-şi întrerupă cariera datorită unei boli grave a fiului său. Deşi provenind dintr-un mediu medical foarte tradițional, atât fratele, cât și tatăl său fiind doctori, autorul a pus la îndoială fundamentul conceptelor tradiţionale din medicină.

Siverstone prezintă numeroase studii în care se arată cum starea generală de sănătate a copiilor suferind de diverse probleme a fost îmbunătățită prin interacţiunea cu plante și copaci. Explicația lui este că vibrațiile copacilor influenţează procesele biologice din corpul uman. Cartea a avut un succes mondial.

Cătălin Cantor, Asociația Carpaterra (declaraţie pentru Digi TV):

„Împreună cu specialiști de la ICAS, Institutul de Cercetare din Brașov, l-am evaluat și utilizând o metodă statistică am constatat că arborii din aceasta specie, Quercus robur, cresc cu aproximativ un metru în cir­cumferință într-o sută de ani, adică cam 1 cm pe an. Arborele nostru, având circumferința de 9,3 metri, măsurată la 1,10 metri faţă de pământ, a fost estimat la peste 900 de ani.“

Veteranii pădurilor din România

STEJARUL LUI ŞTEFAN CEL MARE


Un stejar secular aflat în Cajvana, județul Suceava, are o înălțime de 23 metri și o circumferință de 11 metri, în punctul cel mai gros al copacului. Testarea vârstei stejarului, cu datare radio-carbon, a dus la concluzia că ar avea în jur de 800 de ani. Legenda arborelui spune că Ştefan cel Mare, celebrul domnitor moldovean, s-a odihnit la umbra lui.

STEJARUL CONTELUI TELEKI

Un alt arbore impresionant se află în Posmuș, județul Bistrița-Năsăud, pe domeniul castelului Teleki. Stejarul, care are o înălțime de 25 de metri, a rămas în viață şi are o coroană bogată chiar dacă, potrivit sătenilor, a fost lovit de mai multe ori de trăsnet. Trunchiul este foarte gros, având 710 cm. Pe el este montată o mică tablă pe care scrie 1406. În anii 1920, stejarul a fost lovit de fulger de două ori. Ultimul proprietar, contele Teleki Ernő, al 10-lea din şirul moşierilor Teleki, a reuşit să stingă focul şi să salveze copacul.

PAZNICUL CIBINULUI

Un brad de aproximativ 500 de ani, mai înalt decât un bloc cu 10 etaje, se află în județul Sibiu. Bradul secular este cel mai vechi pom din Munții Cindrel. A fost denumit „Paznicul Cibinului”, iar în jurul lui s-a creat și o legendă. Se spune că a crescut atât de mult pentru că un cioban l-a rugat pe Dumnezeu într-un vis să-l ajute să-şi găsească oile rătăcite. Din vârful arborelui păstorul a putut să-şi zărească turma pierdută.

Saturație 50%: Nelu Ploieșteanu, intubat în stare gravă cu Covid-19 la spital!

0

l A plecat din spital

Nelu Ploieșteanu se află între viață și moarte. Artistul în vârstă de 71 de ani este infectat cu Covid-19 și a fost internat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, în stare foarte gravă. Cântărețul este intubat cu o saturație de 50% și cu plămânii afectați în proporție de 70%. Anunțul a fost făcut de Mara Bănică printr-un strigăt disperat pe rețelele de socializare.
Bănică a declarat că starea de sănătate a celebrului artist nu este deloc una bună, mai ales după ce a refuzat inițial internarea în spital și a plecat de sub îngrijirea medicilor pe propria semnătură cu febră mare. Medicii susțin că dacă ar fi rămas să primească îngrijirile necesare, boala nu ar fi avansat într-un stadiu atât de grav. De asemenea, Mara Bănică a mai menționat faptul că Nelu Ploieșteanu este fumător înrăit, iar de-a lungul timpului s-a mai confruntat cu două pneumonii.
„Am fost șocată. Nelu era bine, nu se temea de virusul asta. La spital avea simptome de COVID, l-au internat, l-au testat și la un moment dat au decis să îi facă și un tomograf. A refuzat. A ieșit în noaptea aia cu febră mare din spital, cu semnătură. S-a certat cu medicii, nu a vrut să rămână. (Starea lui n.r.)se datorează plecării din spital. Când medicii decid să te rețină acolo, e clar că nu e foarte bine. O noapte și o zi când el a stat acasă, avea nevoie de suport de oxigen. Medicii știu cel mai bine, a greșit nea Nelu”, a spus Mara Bănică.

Mara Bănică, apel disperat pe Internet

De asemenea, anunțul inițial a venit noaptea trecută din partea vedetei, care a postat pe rețelele de socializare un mesaj îngrijorător. După ce a vorbit la telefon cu una dintre fiicele lui Nelu Ploieșteanu, aceasta a aflat că artistul este într-o stare critică, iar medicii stresați și obosiți pe bună dreptate nu au luat încă legătura cu familia lui pentru a le oferi mai multe detalii.
Mara Bănică a făcut un apel pe rețelele de socializare pentru a atrage atenția medicilor de la spitalul unde este internat Nelu Ploieșteanu pentru a vorbi cu familia lui despre starea sa de sănătate și șansele de a se recupera. Fanii artistului au fost șocați de veste, la fel și cunoscuții.
„În urmă cu 2 minute am închis telefonul cu una dintre fiicele lui nea Nelu Ploieșteanu. Este intubat în stare extrem de gravă, bolnav de Covid, cu o saturație de 50% și cu plămânii afectați în proporție de 70%. Acest mesaj este un strigat disperat al familiei către medicii de la Floreasca, care în ultimele 24 de ore, stresați și obosiți pe bună dreptate, nu au găsit calea de a comunica cu fiica artistului, Aneta. În astfel de momente, în care părintele tău se luptă pentru fiecare respirație, ai vrea să dai viața de la tine, doar ca să trăiască. Dragi cadre medicale, vă e greu de un an de zile în lupta voastră continuă. Dar puțină empatie și o vorbă bună pot schimba enorm starea unui om. Vă mulțumesc.”, este mesajul postat pe Mara Bănică pe Facebook.

Ruby a dezvăluit un secret intim

0

Ruby a avut o apariție uimitoare pe rețelele de socializare, acolo unde s-a afișat la primele ore ale dimineții, în așternuturi, cu lenjeria intimă pe cap. Artista a inventat o nouă modă având un motiv „întemeiat”.

Doarme cu chiloții pe cap. Motivul?

Cântăreața are o relație foarte strânsă cu fanii ei, fiind zilnic aproape de aceștia, postând și arătându-le diferite aspecte din viața ei, dar și răspunzându-le la întrebări. Solista este apreciată îndeosebi pentru naturalețea cu care se comportă pe rețelele de socializare, unde apare nemachiată, nearanjată și chiar în așternuturi.
De această dată, ea s-a filmat având pe cap o pereche de chiloți. Conform spuselor sale, celebra cântăreața doarme mereu așa, fiindcă în acest mod se ferește de lumina care îi pătrunde în cameră, prin fereastră, dimineața. Explicația ei a stârnit hohote de râs.
„Bună dimineața! S-a trezit dulceața! Curioși ce e în capul meu? Vreți să știți? Poate crede cineva că nu am nimic în cap. Să-mi trimiteți un premiu, după ce v-am dat ideea asta, pentru că tocmai v-am schimbat calitatea somnului. Cum fac să dorm bine?
Secretul este că imediat cum se crapă de ziuă, îmi trag o pereche de chiloți cu talie înaltă pe cap, mi-i trag pe ochi și dorm, nu mă trezește nimeni. Azi-noapte m-am culcat la 05:00 și cum a pătruns lumina, cum mi-am tras chiloțeii pe cap”, a spus ea pe Instagram.

Cugetări

0

Napoleon Bonaparte: „Prostul are un mare avantaj față de deștept. Este întotdeauna mulțumit de el însuși”

Calendar religios: 19 martie

0

Ortodox
†) Sfinţii Mucenici Hrisant şi Daria, Claudiu şi Ilaria; Sfântul Mucenic Marian diaconul; Sfântul Mucenic Diodor preotul.
Greco-catolic
†) Ss. Hrisant și Daria, martiri († 283); Sf. Iosif, patronul Bisericii Universale.
Romano-catolic
†) Sf. Iosif, soțul Sfintei Fecioare Maria

S-a întâmplat la 19 martie

0

1865 – A murit Nicolae Filimon, scriitorul care a rămas în istoria literaturii române ca întemeietor al romanului românesc (romanul Ciocoii vechi și noi)
1917 – S-a născut marele pianist şi compozitor roman Dinu Lipatti (m.02.12.1950)
1953 – A fost transmisă, pentru prima dată în direct la televiziune, ceremonia decernării Premiilor Oscar, ale Academiei Americane de Film
1958 – A fost creat Parlamentul European, ca for consultativ al Uniunii Europene
2013 – A murit actriţa româncă Irina Petrescu (n.19 iunie 1941)
2019 – Cristina Neagu, prima handbalistă din istorie aleasă pentru a patra oară jucătoarea anului

Rețeta zilei

0

Ciorbă de urzici cu usturoi

Ingrediente: 1 kg urzici, o ceapă, 1 cartof mare, o țelină, 2 căței usturoi, 2 linguri bulion, o legatură leuștean, 2 linguri ulei, sare,
Preparare: 1. Curăță urzicile, opărește-le, până se înmoaie; Toacă ceapa și usturoiul fin și călește-le, apoi adaugă țelina rasa și cartoful tăiat cubulețe; Adaugă 2-3 l de apă, sare, apoi lasa ciorba la fiert 8-10 minute;Dupa ce legumele au fiert, adaugă urzicile opărite și bulionul, amestecă si mai lasa ciorba 5 minute la foc mediu, inainte de a adpăuga leușteanul.
Daca preferi o ciorbă mai sățioasă și nu tii post, servește-o cu ou fiert și o lingura de smântâna la fiecare porție.

O carte pe zi

0

Un gentleman la Moscova, de Amor Towles

Este anul 1922. Contele Rostov nu se căiește că e aristocrat și un tribunal bolșevic îl condamnă la arest la domiciliu. Pentru bonomul erudit care nu a lucrat niciodată, celebrul hotel Metropol de la Moscova devine și domiciliu, și loc de muncă. Și viața lui trece strivită de decenii crude și tulburi din viața Rusiei, iar cititorul îl însoțește pe contele șarmant în lumea veche și în lumea nouă, unde nimic nu mai e la fel.
Romanul este povestea cuceritoare a unui învins care, paradoxal, învinge dezumanizarea fără să iasă dintr-un hotel.

Bancul zilei

0

Doi prieteni stau de vorbă:
– Ce mai faci? – Uite, m-a lăsat nevasta pentru cel mai bun prieten.
– Credeam că eu sunt cel mai bun prieten al tău…
– Acum e el…

Sfat Expres: 10 sfaturi pentru orhidee fericite

0

1. Nu este obligatoriu să schimbaţi ghiveciul transparent, dar dacă observaţi că frunzele se îngălbenesc vă recomand să o faceţi. Găsiţi în comerţ substrat pentru orhidee. Scuturaţi scoarţa veche şi tăiaţi rădăcinile uscate până rămâne doar partea verde, apoi completaţi!
2. Plasaţi orhideea în lumină difuză! Soarele puternic îi va arde frunzele şi programul prea încărcat va amâna momentul în care veţi intra într-un magazin de specialitate ca să cereţi sfaturi să o „reparaţi”. Ca şi în cazul oamenilor, prevenţia este mai ieftină.
3. Udaţi orhideea o dată pe săptămână, sau doar atunci când constataţi că amestecul din ghiveci nu mai are umiditate. Nu mai rar, însă. În cazul unei veri toride, veţi constata că pământul se usucă mai repede, deci udaţi-l de două ori pe săptămână! Cel mai bun indiciu al necesităţii de a o uda este culoarea rădăcinii. Când este sidefiu, e momentul!
4. Cea mai bună metodă de udare este prin scufundarea ghiveciului într-un vas în care am pus apă de cu seară (ideală ar fi cea de ploaie). O lăsaţi acolo cca. 30 de minute, apoi o puneţi la scurs. Ştergeţi cu un şerveţel surplusul, mai ales cel din locul unde se îmbină frunzele. Atenţie! Ce se mai scurge în tăviţă trebuie aruncat, altfel rădăcina putrezeşte.
5. Ştergeţi frunzele de praf de câte ori constataţi că nu mai lucesc!
6. Pulverizaţi-i frunzele, la 3, 4 zile, cu apă la temperatura camerei!
7. Folosiţi un fertilizant special pentru orhidee! Îl găsiţi în orice hypermarket, nu trebuie să faceţi un drum special.
8. Nu faceţi greşeala de a arunca planta după ce florile trec! Este atât de plăcut sentimentul de a o ajuta să capete o nouă inflorescenţă! Tăiaţi doar tulpina pe care au crescut florile – deasupra nodului nr. 4, numărat de jos – , mutaţi planta într-un ghiveci ceva mai mare în care adăugaţi substrat pentru orhidee (există în hypermarket şi florării), udaţi din abundenţă cu apă în care aţi amestecat fertilizant (găsiţi instrucţiuni pe sticluţă) şi un pic de răbdare! În 8, 9 săptămâni veţi avea din nou flori. Orhideele mele, după această operaţiune, erau aproape de două ori mai bogate.
9. Verificaţi periodic care nu are dăunători, pe rădăcini şi sub frunze. Dacă apar, nu disperaţi! Orice magazin de specialitate are ac de cojocul „păduchelui-lânos!”
10. Vorbiţi-le, din când în când! Vă vor iubi, vor fi fericite.