Incidența cazurilor de infectare cu Covid 19 crește încontinuu după ce, în ultimele 24 de ore, alte 297 de persoane au fost confirmate în județ ca fiind infectate. Numai în municipiul Brașov, numarul celor infectați depistați în cursul zilei de ieri s-a ridicat la 174. Până acum, 37.700 de locuitori ai județului Brașov s-au îmbolnăvit, dintre care 812 și-au pierdut viața. Doar în ultimele 24 de ore, 7 persoane au decedat în județ în urma complicațiilor generate de infectarea cu SarsCov-2.
Vacanță de o lună: Ministrul, părinții și copiii au decis
l Oare așa rămâne?
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat ieri cele mai noi decizii legate de acest an școlar:
1. Examenele naționale se vor desfășura la datele stabilite, conform calendarelor deja aprobate și cunoscute: 22 – 25 iunie (Evaluarea Națională a elevilor de clasa a VIII-a) și 28 iunie – 1 iulie (probele scrise ale examenului de bacalaureat. Probele de competențe din cadrul examenului de bacalaureat vor fi echivalate conform unei proceduri elaborate de către Ministerul Educației.
2. Cu excepția claselor terminale, pentru care structura anului școlar nu va suferi niciun fel de modificare, vacanța de primăvară va începe în data de 2 aprilie și se va încheia în data de 4 mai.
3. Pentru clasele terminale structura anului școlar NU va suferi niciun fel de modificare, vacanța/vacanțele de primăvară rămânând la datele planificate și cunoscute (2 aprilie – 11 aprilie pentru Sărbătorile Pascale Catolice și 30 aprilie – 9 mai pentru Sărbătorile Pascale Ortodoxe). În intervalul 12 aprilie – 29 aprilie, clasele terminale vor participa online la toate activitățile didactice.
4. Semestrul al II-lea va fi redus cu o săptămână pentru toate clasele, cu excepția claselor terminale (grupele din învățământul preșcolar, clasa pregătitoare, clasele I – a VII-a și clasele a IX-a, a X-a și a XI-a), acestea urmând a finaliza semestrul în data de 25 iunie, în loc de 18 iunie!
5. Având în vedere reducerea semestrului al II-lea cu o săptămână, prin sprijinul cadrelor didactice, într-un an școlar total atipic, în care tezele semestriale nu se vor mai susține și în care numărul notelor necesare încheierii situației școlare a fost redus, Ministerul Educației apreciază efortul acestora de a comprima perioada de final de semestru necesară încheierii situațiilor școlare.
6. Pentru filiera tehnologică și învățământul profesional și tehnic, finalul semestrului al II-lea va rămâne la datele stabilite și cunoscute.
7. Calendarul activităților aferente definitivării și titularizării rămân neschimbate.
8. Evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, precum și pretestările PISA rămân programate, în continuare, cu prezență fizică în toate școlile care funcționează în localități necarantinate. Evaluarea națională a elevilor din clasa a II-a se reprogramează din perioada 20 – 23 aprilie în intervalul 25 – 28 mai.
9. Pentru a reduce inechitatea determinată de condițiile speciale, în școlile aflate în localități carantinate, simulările pentru clasele terminale și evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor putea fi organizate după ieșirea din carantină.
10. Programul național de acțiuni remediale se va derula pe întreaga durată de organizare a acțiunilor didactice, în toate școlile aflate în localități în care rata de infectare este mai mică de 6/1000 locuitori.
Amendă de 10.000 de lei pentru o persoană care incendia deşeuri electrice
Autor: M.P.
O persoană fizică din oraşul Victoria s-a ales cu o amendă de 10.000 de lei din partea Gărzii Naţionale de Mediu care s-a autosesizat ieri, în cauza unui nor de fum care se putea vedea pe raza localității. Comisarii Gărzii de Mediu au ajuns la Victoria pentru o verificare în teren şi au constatat că o persoană şi localitate incendia deşeuri de electronice şi electrocasnice, pentru a recupera părţi metalice din echipament. În flăcări era, la momentul respectiv un frigider, spun comisarii Gărzii de Mediu. „În urma controlului, persoana în cauză a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru faptele care au condus la deteriorarea calităţii factorului de mediu aer. Semnalăm faptul că respectarea legislaţiei de mediu în vigoare reprezintă o, obligaţie atât pentru persoanele juridice cât şi pentru persoanele fizice care desfăşoară activități care au impact negativ asupra mediului”, a transmis Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Braşov.
Acțiune fulger a polițiștilor rutieri – 51 de amenzi
Polițiștii brașoveni de la biroul și serviciul rutier au desfășurat ieri o acțiune fulger pentru verificarea respectării de către conducătorii auto ai mijloacelor de transport persoane a prevederilor legale în contextul stării de alertă, respectarea normelor legale, care reglementează activitatea de transport public de persoane și circulația pe drumurile publice. Polițiștii au verificat 300 de vehicule, fiind efectuate 300 de testări ale conducătorilor auto din punct de vedere al prezenței alcoolului în aerul expirat, iar pentru abaterile constatate, au fost aplicate 51 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 12.800 lei. De asemenea, polițiștii au reținut 5 permise de conducere și au retras 2 certificate de înmatriculare.
Totodată, polițiștii constatat o infracțiune la regimul rutier, respectiv conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
De astăzi, mașinile Google Street View se întorc la Brașov
În Romania, în următoarele luni, mașinile Google Street View vor străbate șoselele țării. Acestea vor vizita peste 100 de localități, cu scopul de a actualiza imaginile Street View din orașe, șosele și autostrăzi pe Google Maps.
În județul Brașov, vor fi fotografiate străzile din municipiile Brașov și Făgăraș și din orașul Sighișoara.
Mașinile Google Street View vor acoperi zone și localități din toată țara, de la București, Brașov, Constanța, Călărași, Ploiești, Onești sau Pașcani, și până la Sibiu, Cluj, Sighetul Marmației sau Arad.
Google Maps este disponibil, în prezent, în mai mult de 85 de țări, inclusiv în Arctica și Antarctica.
În Street View, oamenii pot vedea imagini la 360 grade din numeroase locuri ale lumii, fie șosele, orașe, monumente istorice, repere culturale, natură sălbatică (pe pământ, pe sau în apă) și chiar spațiu.
Serviciul este disponibil și în Google Earth și aplicația Google Maps pentru telefoanele mobile. Google a preluat peste 16 milioane de kilometri de drumuri cu imagini Street View, o distanță care ar putea înconjura globul de mai mult de 400 de ori.
Serviciul Street View este disponibil în România începând cu 2010, când au fost publicate primele imagini din cele mai importante orașe pe Google Maps. Acoperirea Street View la nivelul intregii țări s-a realizat în 2012, atunci când au fost preluate imagini de pe 40.000 de km de drumuri, 39 de orașe și sute de obiective turistice.
Extinderea Street View în România a continuat constant, fiind actualizate imaginile din marile orașe și adăugate diferite obiective turistice, precum Salina Turda, Castelul Bran, Cetatea Alba Iulia, Muzeul National Brukenthal sau fluviul Dunarea.
Cea mai recentă actualizare a imaginilor Street View în România a avut loc în 2019, când au fost preluate imagini din cele mai importante orașe din România și zonele adiacente acestora, precum și șosele care le conectează.
De astăzi! Începe oficial programul Noua Casă 2021
l Comisionul de administrare va fi redus
Programul Noua Casă 2021 va demara oficial, vineri, când finanțatorii vor începe să primească dosare. Plafonul maxim de garanții pentru acest an este de 1,5 miliarde lei, suficient pentru 18.000 de beneficiari. O noutate este că scade comisionul de administrare de la 0,40% la un nivel de 0,30% din soldul garanției, a anunțat joi Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).
Valoarea maximă a creditului care poate fi accesat prin programul Noua Casă 2021 este de:
– 66.500 euro – pentru locuințe al căror preț este de maxim 70.000 euro, avansul solicitat fiind de 5%
– 119.000 euro – pentru locuințe al căror preț este de maxim 140.000 euro, în acest caz avansul solicitat este de 15%.
Dobânda este variabilă, calculată în funcție de Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), la care se adaugă o marjă fixă de maxim 2%.
Cele 14 bănci participante în program, de la care pot fi luate credite Noua Casă, sunt: BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Vista Bank, Intesa Sanpaolo Bank și Alpha Bank. De mâine finanțatorii primesc dosare pentru noul program.
„Programul Noua Casă își păstrează și în anul 2021 principalele avantaje majore, față de orice alt credit ipotecar: avansul minim, dobânda avantajoasă și garanția de stat. Plafonul de garantare pe care îl avem la dispoziție anul acesta va răspunde solicitărilor a peste 18.000 aplicanți în program. Având în vedere particularitățile acestui an, Guvernul a decis diminuarea comisionului de administrare, pentru a ușura sarcina tuturor românilor care au apelat la un credit ipotecar cu garanție de stat. Programul Noua Casă este cel mai eficient instrument anticiclic aplicat sectorial de către Guvernul României, având în vedere că 3 din 4 credite ipotecare, din totalul creditelor acordate de către sistemul bancar, sunt accesate prin program”, a declarat Dumitru Nancu, Directorul General, FNGCIMM.
Soldul garanțiilor Prima Casă și Noua Casă aflate în portofoliul FNGCIMM, începând cu anul 2009, a ajuns la un număr de peste 275.000, cu o valoare totală de 24,5 miliarde lei ce susțin finanțări de 50 miliarde lei. Rata de default, adică acele credite care nu mai pot fi rambursate, este de 0,30%, adică foarte mică.
În anul 2020, FNGCIMM a acordat prin cele două programe, Prima Casă și Noua Casă, un număr de 16.102 garanții, pentru credite de aproximativ 3,6 miliarde lei. De la lansarea programului Noua Casă, în trimestrul III 2020, au fost acordate 7.882 garanții, ce susțin finanțări în valoare de 1,95 miliarde de lei. La acestea se adaugă un număr de 2.188 promisiuni de garantare, emise în anul 2019-2020, în valoare de 299.201.680 lei, din care un număr de 213 promisiuni de garantare au fost deja onorate până la 15 martie 2021.
FNGCIMM a elaborat și un Ghid complet pentru Noua Casă 2021.
Ghidul abordează următoarele teme:
– Valoarea şi dobânda creditelor
– Cine poate aplica
– Mai multe despre locuința pe care o poți cumpăra şi la ce preț
– Cât te costă
– Ce este de făcut după ce ai găsit locuința pe care vrei să o cumperi
– Principalele motive pentru care se invalidează dosarele
– Ce ar mai trebui să ştii după ce ai achiziționat locuința?
– Bănci partenere
Recorduri cinegetice: Vânătorile dictatorului
l Ceauşescu a ucis un urs blând crescut la un restaurant din Poiana Braşov
Nicolae Ceauşescu a învăţat să vâneze de la colegul său de Comitet Central, Ion Gheorghe Maurer, cel care îl sprijinise atunci când a fost ales în fruntea ţării, în 1965. Maurer, avocat care apărase numeroşi comunişti în perioada interbelică, prinsese gustul vânătorii în primii ani de magisratură, la Sighişoara. Mai apoi i-a învăţat şi pe alţi tovarăşi. Primii au fost Chivu Stoica şi Gheorghe Apostol. Pentru Stoica a fost fatal, liderul comunist alegând, în 1975, să-şi zboare creierii cu arma sa de vânătoare Holland-Holland. Apostol, principalul rival al lui Ceauşescu pentru şefia PCR, nu a dovedit prea mult talent nici la trasul cu puşca. Ba, chiar, pentru că venea însoţit de soţia sa, care folosea apa de colonie în exces, unele vânători au fost ratate. Simţind mirosul, vânatul nu se mai arăta în faţa puştilor.
Organizare temeinică
La vânătorile lui Ceauşescu se puneau la cale treburi importante de stat, pe care nu oricine putea să le audă. Securiştii care-l însoţeau pe dictator erau cu ochi-n patru, de frica unui atentat. De fiecare dată vinul şi ţuica fiartă se aduceau în termos. Totul era analizat la laborator, apoi sigilat şi pus sub pază. De obicei gustarea se servea înainte de plecarea din Predeal. O ambulanţă cu un medic se afla în apropiere, pe un drum forestier lăturalnic. În ultimii ani ai dictaturii, pădurarii prindeau cu plase şi tranchilizante iepuri, fazani şi chiar căprioare, cărora le dădeau drumul din cuşti şi le fugăreau spre puştile vânătorilor. Nici micile petreceri de după nu erau lăsate la voia întâmplării. Jarul se aducea cu o roabă, iar carnea era friptă departe de nasurile sensibile ale înalţilor demnitari.
Vânători aranjate
Ceauşescu ucidea de la mistreţi, la cerbi şi urşi, tot ce merita ca trofeu. Era greu de mulţumit şi toţi erau stresaţi. Ţinea bine puşca în mână, dar, când nu nimerea vânatul, mereu se găsea cineva care să împuşte animalele în locul lui. Ceauşescu ţintea bine şi avea arme sănătoase, verificate periodic. Vânătorile erau ticluite din timp, puse la punct în amănunt de către vânători, gonaci, pădurari şi ofiţerii care se ocupau cu paza. Securiştii se infiltrau şi printre gonaci. Erau verificaţi toţi oamenii şi traseele. Stresul era mare. De obicei, Ceauşescu stătea într-un punct fix, iar vânatul era gonit spre el ca într-o pâlnie. El doar trăgea în ce îi apărea în faţă. Pe lângă foişoare special construite, dictatorul a mai tras din maşina Aro sau, pentru un trofeu de capră neagră, din teleferic. Dacă nu nimerea mistreţii, atunci sigur erau împuşcaţi de alţi vânători, care după partidă îi spuneau lui Ceauşescu că e creditul lui. Trebuia să ştie, fără excepţie, că a nimerit ţinta. Altfel devenea foarte nervos.
Băşcălia lui Maurer
Nimeni nu avea curaj să-i spună adevărul în faţă lui Ceauşescu. Doar Maurer îşi permitea să-l contrazică. La începutul anilor ’70, Maurer, un vânător experimentat, îl lua de multe ori peste picior pe Ceauşescu. Cei care-i însoţeau îşi întorceau privirile şi se abţineau să râdă. La una dintre partidele de vânătoare de mistreţi, Maurer împuşcase trei, iar Ceauşescu doar doi. Nu a fost mulţumit, ba chiar a început să facă scandal, întrebând cine a avut grijă de arme. Pentru a-l apăra pe pădurarul care pregătise puştile, Maurer a dat o replică dură, care a amuţit audienţa. „Nu cumva, Nicule, ai vrea ca şi mistreţii să strige Ceauşescu PCR?”. La o altă vânătoare, Ceauşescu afirmase că el a împuşcat mistreţul pe care, de fapt, Maurer îl nimerise. S-au dus amândoi la vânat să verifice. Maurer a susţinut că gaura de la glonte e a lui. „Nicule, tu ai făcut altă gaură, uite aici!”, i-a spus, arătându-i locul de sub coadă.
Interzis pentru străini
Orgolios, Ceauşescu făcuse din România fondul lui de vânătoare. În 1974, a interzis străinilor să mai vâneze în România, deşi aceştia aduceau bani buni statului. Doar cei din aparatul de partid şi de stat mai aveau voie. Şi asta după ce un francez a obţinut un trofeu mondial cu un cerb vânat în 1969, în munţii Vrancei. Decizia interzicerii vânătorilor organizate pentru străini a fost influenţată şi de Elena Ceauşescu. Venirea unui om de afaceri italian la vânătoare în Carpaţi, însoţit de amanta sa, a ajuns în presa occidentală. Asta a supărat-o foarte rău pe „tovarăşa”, care a cerut ca astfel de incidente să nu se mai repete.
Capriciile dictatorului
Dictatorul era foarte capricios, gata să-şi verse nervii pe cei din jur. Într-o toamnă, la începutul lunii noiembrie, primul secretar al judeţului Covasna, Kiraly Karol, a ordonat organizarea unei vânători pentru „cel mai iubit fiu al poporului”. Ceauşescu a reuşit să împuşte doar doi lupi. Furios că a stat trei ore la pândă, fără să omoare nici un urs, a făcut scandal: „Au vânat ăştia, au distrus tot terenul şi acum mă invită şi pe mine. Să fie anchetaţi şi destituiţi!”. În elicopter, Ceauşescu n-a scăpat ocazia să-l facă troacă de porci pe Kiraly, arătându-i câmpurile cu cartofi nerecoltaţi.
Uşor de enervat
La o vânătoare, dictatorul a reuşit ca, din 26 de focuri trase, să împuşte cinci urşi. Maurer s-a lăudat că a împuşcat şapte. Greşeală mare! Roşu de furie, Ceauşescu a plecat bombănind. Altă dată, dictatorul s-a împiedicat de nişte crengi în pădure, pe un drum forestier. Drept consecinţă, şefii Direcţiei de Drumuri au fost destituiţi. Un alt caz a fost atunci când primul vânător al ţării a împuşcat „mortal” un lup, care a reuşit să fugă în munţi. Câţiva silvicultori au fost cercetaţi pentru neglijenţă în serviciu, pentru că nu au găsit animalul „mort”. După ce s-au învăţat minte, cei care-l însoţeau aveau grijă să împuşte câţiva lupi şi mistreţi de rezervă, ca să înlocuiască rateurile prezidenţiale.
Nu a ucis niciun râs
Ceauşescu a împuşcat toate speciile de vânat existente în ţară şi a obţinut mai multe recorduri mondiale, în special la trofeele de urs. Însă la râs n-a avut noroc. După înlăturarea lui Kiraly, noul prim-secretar, Nagy Ferdinand, a trasat ca sarcină de partid, tuturor vânătorilor, să întocmească un program special pentru a-i facilita lui Ceauşescu împuşcarea unui râs. La adunarea generală a salariaţilor Inspectoratului Silvic s-a propus acordarea unui premiu de 1.000 de lei celui care va scoate în faţa standului lui Ceauşescu un râs. Pentru a pune planul în aplicare, în minister se preconizaseră acţiuni de creştere în captivitate a râsului. Pînă în 1989, Ceauşescu nu a mai apucat, însă, să împuşte nici un râs.
Trofeul lui Tito
Nemulţumit că, la o expozitie mondială, Iosip Broz Tito, dictatorul sârbilor, a obţinut aceeaşi performanţă la urs şi Todor Jivcov, conducătorul Bulgariei, la cerb, Ceauşescu a decis să împuşte doar el cele mai frumoase exemplare. Pentru a depăşi recordul lui Tito, s-au luat măsuri de suprahrănire a urşilor din Harghita, unde erau cei mai masivi urşi din ţară. A fost perfecţionată tehnica de întindere a pielii vânatului. Dar recordul iugoslavului a rămas în picioare. Salvarea onoarei a venit dinspre Braşov. Din „analizele” făcute de specialişti a rezultat că ursul cel mai mare din ţară se află într-o cuşcă din Poiana Braşov.
Drama lui Lache
Cea mai cunoscută terasă din Poiană era la restaurantului „Ursul”, aflată, pe atunci, la capătul aleii pe care a fost ridicat şi complexul „Favorit”. În spatele terasei, se aflau doi urşi mari, crescuţi în captivitate. De altfel, lângă scările pe care se urca pe terasa restaurantului se afla, mai tot timpul, un afiş pictat manual, după tipicul vremii, pe care scria mare „Mini-zoo”. Lache, cel mai frumos şi blând exemplar era iubit de toţi angajaţii, turiştii şi copiii. Toată lumea îi dădea de mâncare ursului cu ochi blânzi. Cu timpul, a deprins şi viciile oamenilor. Unii dintre clienţi îi mai strecurau în cuşcă câte o halbă, astfel încât Lache a devenit mare amator de bere. Se spunea că, pe timpul cât a stat în cuşca din Poiană, ar fi băut o cisternă de bere.
Dus în pădure la Harghita
Când Lache a dispărut din cuşca lui, în 1983, mulţi au întrebat de el. Cei care ştiau, însă, povestea, se fereau să vorbească. Lache a fost închis într-un ţarc, într-o pădure din Harghita, undeva pe lângă Borsec. Înainte de a fi scos în bătaia puştii, urma să crească şi mai mare. Nu i-a plăcut noua lui casă. Nu se îndepărta prea mult de locul unde i se aducea mâncarea şi dormea toată ziua. I s-a adus cea mai bună hrană, şi chiar o ursoaică. A fost momit cu hălci mari de carne, care erau prinse pe un cablu pe scripeţi şi transportat dinspre vârful muntelui, spre bază. Acolo, într-un foişor complet protejat, aştepta Ceauşescu pregătit. Ajuns în poieniţă, s-a ridicat în două labe.
Blană ajunsă la Muzeul din Posada
Dictatorul l-a executat pe Lache, fără niciun risc, de la câţiva zeci de metri, folosind o puşca cu lunetă, un „Winchester” primit din partea unei firme ocidentale în 1978. După ce a fost ucis, specialişti din Harghita, Covasna şi Braşov au jupuit cu mare grijă pielea lui Lache. În final, vânatul lui Ceauşescu a depăşit recordul lui Tito. Astăzi blana lui Lache, care a înregistrat 687,79 puncte, cele mai multe din lume, pentru un trofeu de acest fel, este expusă la Muzeul Cinegetic din Posada.
Recordmen absolut
Un alt record de vânătoare deţinut de Ceauşescu este un mistreţ de circa 300 de kilograme, din pădurea Ciornuleasa, judeţul Călăraşi. S-a întâmplat în februarie 1978, iar cu acest trofeu, Ceauşescu a doborât recordul naţional la mistreţ, care nu a fost egalat nici până în prezent. Ce de obicei, animalul a fost împuşcat de aproape, după ce mai mulţi gonaci şi lucrători silvici l-au momit cu mâncare. Un alt trofeu valoros a fost numit ,,cerbul cu coarnele de aur”, vânat la Soveja, în judeţul Vrancea. Ceaușescu a aflat despre existența valorosului cerb încă din 1977, dar l-a vânat abia în 1980. Animalul era numit „Guguştiucul”, pentru că avea un glas frumos. L-a nimerit cu un singur foc. Până la sfârşitul vieţii Ceauşescu a adunat zeci de recoruri mondiale şi naţionale la trofee de vânătoare.
Din vânător, vânat
La începutul lunii decembrie 1989, abia scăpat de grijile prilejuite de Congresul al XIV-lea al PCR, Ceauşescu a decis să meargă la o partidă de vânătoare, pentru a se relaxa. Vânătoarea de fazani, programată în pădurea Ogarca, din cadrul Ocolului Silvic Ghimpaţi, trebuia să se desfăşoare iniţial pe 3 decembrie 1989, dar a fost amânată din motive necunoscute pentru 10 decembrie. Atmosfera a fost sumbră. 15 zile mai târziu a ajuns el însuşi în cătarea puştilor. Hăituit până la Târgovişte, într-o vânătoare măsluită aşa cum şi lui îi plăcea să organizeze, nu a fost ratat.
Colecția de arme
Ca orice vânător care se respecta, Nicolae Ceauşescu avea o colecţie impresionantă de arme, multe primite în dar de la oaspeţii săi, în timpul vizitelor de stat, precum Regina Elisabeta a Marii Britanii şi preşedintele sovietic Leonid Brejnev. O parte din ele le păstra în vila sa de protocol, de pe Strada Primăverii.
Armele au fost confiscate la ordinul Ministerului Apărării în iunie şi noiembrie 1990, iar în prezent 20 dintre ele sunt expuse la Muzeul Militar. Ceauşescu avea însă o armă preferată (foto) cu care participa la vânătoare. Era o puşcă de colecţie, care fusese fabricată în 1933 pentru nimeni altul decât Regele Carol al II-lea. Elementele decorative metalice au fost înlocuite cu unele din aur de 18K (aproximativ 200 de grame), iar în partea inferioară a patului s-a adăugat un element metalic inscripţionat cu semnătura „N. Ceauşescu”.
Singurele fotografii cu Lache
În urmă cu douăzeci de ani, profesoara braşoveană Diana Buntoiu a trimis unei redacţii de ziar singurele fotografii cu Lache, care s-au păstrat până în ziua de astăzi. În scrisoarea ataşată celor două fotografii, profesoara şi-a amimtit că, pe vremea în care era doar cât un căţel, l-a ţinut pe Lache în braţe. „În anii ‘70 mergeam regulat în Poiană şi aveam grijă să cumpăr special pentru el bomboane. Am observat că-i plăceau şi biscuiţii, dar pralinele îi plăceau cel mai mult”, rememora braşoveanca.
Rudele lui Lache
Lache se născuse într-o grădină zoologică din Oradea, de unde ar fi fost adus în Poiană în anii ’70. Tatăl lui a fost un urs imens adus de la Circul „Globus” iar mama a fost capturată în Carpaţii Orientali. Din împerecherea celor doi au rezultat cei mai mari urşi care au existat în România în ultimii 100 de ani. Cu puii celor doi s-a încercat repopularea zonelor împădurite din judeţul Bihor, unde talia urşilor nu era prea impunătoare. Încercarea a dat greş. Ursuleţii născuţi în cuşcă erau obişnuiti să fie hrăniţi de oameni şi n-au reuşit să se adapteze vieţii din munţi. Au fost aduşi înapoi la Zoo. Dar Lache şi un frate de-al lui, cei mai blânzi dintre toţi, n-au rămas la Oradea. Unul a ajuns la Buftea, pentru a „juca” într-un film, altul, în Poiana Braşov. Unul dintre urmaşii lui Lache se pare că trăieşte şi azi în rezervaţia de urşi din Zărneşti.
Ursul Cristi (foto) a fost adus de la restaurantul „Poiana ursului” din Poiană, în 2005, atunci când clădirea a fost demolată. Este uriaş la cele peste 400 de kilograme pe care le are. Este şi cel mai bătrân urs din rezervaţie.
Filme ascunse de un braşovean
Datorită unui braşovean, inginerul silvic Lucian Dincă, s-au păstrat mai multe fotografii şi poveşti despre vânătorile lui Ceauşescu. Omul a ascuns numeroase filme developate, timp de mai mulţi ani, într-o valiză de lemn în podul casei sale de pe strada Nehoiu.
CARTE ÎN FRANCEZĂ. După ’89, a scris o carte, pe care a publicat-o în străinătate, despre pasiunea fostului dictator de a împuşca animale. “Ceauşescu, dictateur et chasseur” a apărut în limba franceză. Dincă l-a cunoscut pe Ceauşescu încă din 1958, când acesta era adjunct al ministrului Forţelor Armate. Tânărul – pe atunci – oficial comunist i-a fluturat o autorizaţie şi l-a obligat să-l însoţească la o vânătoare de cerb în zona Lacului Roşu.
PROTEJAT DE MAURER. Ulterior, după ce silvicultorul braşovean i-a câştigat încrederea primului ministru Ion Gheorghe Maurer, a devenit singurul căruia i se permitea să fotografieze escapadele cingetice ale celui care a devenit între timp dictatorul României. Braşoveanului îi era foarte frică să-şi arate pozele. Chiar şi la 10 ani de la Revoluţie, Lucian Dincă era speriat că l-ar fi urmărit serviciile secrete pentru a-i confisca filmele. Era convins că unele dintre acestea ar compromite unele personaje din politica şi afacerile acelor timpuri. Inginerul silvic avea mai multe imagini în care apăreau nomenclaturişti comunişti de rang înalt însoţindu-l pe Ceauşescu la vânătoare, dar şi instantanee cu vânătorile lui Maurer în care apăreau generali de Securitate împreună cu fostul tenismen Ion Ţiriac.
DOSAR DE SECURITATE. După ce a reuşit să-şi vadă dosarul la CNSAS, s-a lămurit că a fost permanent urmărit. Telefoanele i-au fost ascultate, iar corespondenţa deschisă. Securistul care răspundea de “obiectiv” – numit în documente “ofiţerul 501” – avea numele de cod “Călătorul”. Câteva dintre imagini au ajuns pe Internet prin intermediul presei locale şi circulă şi astăzi pe diferite site-uri. Dar majoritatea fotografiilor s-au pierdut după moartea lui Dincă.
Unul dintre cei mai de seamă oaspeţi ai dictatorului a fost Bernard, regele Olandei (prim plan lângă elicopter). Mascat de Ceauşescu, se observă chipul lui Sergiu Celac, translatorul oficial. După Revoluţie, Celac a fost numit ambasadorul României la Londra.
După vânătoarea de la Rupea, aşezaţi de la stânga la dreapta, Maurer, Ceauşescu, Bobu, Karol Kiraly (prim secretar Covasna), Gheorghe Apostol se retrag la cabană.
Ceauşescu uitându-se la trofeu. În imagine apare şi generalul Pleşiţă, omul de legătură al Securităţii cu celebrul terorist Carlos. Tot Pleşiţă a organizat şi atacul împotriva sediului din Germania al postului de radio Europa Liberă, considerat un pericol pentru regimul Ceauşescu.
Cum arată acum: Femeia care obișnuia să bea 12 beri și un litru de vodcă pe zi
l I-a cedat ficatul
Samantha Hoult, în vârstă de 34 de ani, din Cairns, Australia, este femeia care obișnuia să bea 12 beri și un litru de vodcă pe zi. Avea numai 14 ani atunci când a început să consume alcool și, până la 18 ani, devenise total dependentă și bea zilnic. Alcoolul devenise pentru aceasta o modalitate de a face față problemelor emoționale, cu care se lupta din greu.
Dependența severă de alcool a durat timp de nouă ani, până când, uriașele cantități consumate au afectat-o din plin, sănătatea sa devenind extrem de fragilă. La vârsta de 27 de ani, Samantha Hoult a ajuns la spital, după ce ficatul i-a cedat. Medicii i-au spus că mai are 30 de minute la dispoziție pentru a merge la Urgențe, pentru ajutor de specialitate. A fost pusă imediat pe perfuzii și i s-a administrat tratament pentru a elimina toxinele din ficat, într-o luptă contra cronometru. După numeroase investigații medicale, a primit un avetisment dur din partea medicilor. Aceștia i-au spus că ar putea să moară dacă mai bea un singur pahar de alcool.
„Ficatul meu ceda și medicii mi-au zis că sunt norocoasă că încă mai sunt în viață. Mi-au explicat că o singură bere ar putea să mă omoare. Fiindcă am început să consum alcool de la o vârstă atât de fragedă nu am știut cum să gestionez dependența sau problemele vieții fără să mă afund în băuturi”, a mărturisit aceasta, conform Dailymail.co.uk.
Nu știa să se oprească la timp din băut
Samantha Hoult a mai povestit faptul că atunci când bea cu prietenii, aceștia știau să se oprească la timp. În schimb, ea a pierdut această luptă, ajungând să se confrunte cu o formă severă de alcoolism, care i-a pus viața în pericol. „Eram mereu sufletul petrecerilor și desigur, ultima care pleca, fiindcă nu mă puteam opri din băut. Toți știau când să se oprească la timp, doar eu nu”, a mai spus australianca.
A reușit să termine liceul, a început chiar și o școală de asistente, însă a abandonat la scurt timp. A pierdut numeroase locuri de muncă și a ajuns chiar să nu își mai plătească facturile, numai ca să aibă bani de alcool. Zilnic cheltuia pe băutură câte 150 de dolari. Situația s-a agravat din ce în ce mai mult ajungând să aibă numeroase leziuni cauzate de căzăturile pe stradă, și-a pierdut permisul de conducere, familia și prietenii s-au distanțat de ea, rămânând singură.
„După o săptămână de spitalizare am fost trimisă acasă și de acolo am început un nou stil de viață. Medicii mi-au zis că dacă mai beau voi muri”, a explicat Samantha Hoult, care ulterior a decis că este timpul să schimbe ceva în viața ei. A solicitat ajutor specializat, a mers la psiholog și astfel a reușit să învingă dependența de alcool, chiar dacă procesul a fost lung și extrem de dificil. Astăzi, Samantha Hoult a reușit să devină un exemplu de ambiție și curaj pentru oameni din întreaga lume.
Ce relație are fiul lui Ștefan Bănică Jr. cu Andreea Marin
Radu Ștefan Bănică, fiul cel mare al lui Ștefan Bănică Jr., a intrat de curând în atenția publicului, după ce a cântat cu tatăl lui. Tot împreună, cei doi au participat și la Chefi la Cuțite, iar tânărul a povestit mai multe despre el. La fel de talentat precum tatăl său, acum Radu Ștefan participă la emisiunea ”Te cunosc de Undeva” unde se descurcă destul de bine pentru vârsta lui.
Tânărul a vorbit despre relația pe care o are cu ceilalți doi copii ai lui Ștefan Bănică Jr: Violeta, fetița artistului cu Andreea Marin și Alexandru, băiețelul pe care cântărețul îl are cu Lavinia Pîrva. Radu Ștefan Bănică are 18 ani și este suficient de matur încât să înțeleagă faptul că tatăl lui și-a refăcut viața, după relația pe care a avut-o cu Camelia Constantinescu, mama lui.
Adolescentul a spus că se înțelege foarte bine cu Violeta, sora lui, dar și cu Andreea Marin, pe care le vizitează ori de câte ori are ocazia.
„Am rămas în relații foarte bune cu Andreea, merg la ea în vizită pentru a mă vedea și a petrece timp cu sora mea, Violeta”, a declarat Radu Ștefan Bănică.
Radu Ștefan, despre frățiorul lui: „E foarte jucăuș”
Totodată, el a dezvăluit faptul că întreaga familie se reunește destul de des acasă la Ștefan Bănică Jr, acolo unde are ocazia de a petrece timp cu fratele lui mai mic, Alexandru.
„Ne înțelegem foarte bine, ne sprijinim reciproc și ne vedem foarte des la tata, unde se strânge toată familia. Dacă pandemia poate avea și o parte bună, atunci e aceea că am reușit să petrecem foarte mult timp împreună. Alexandru, fratele meu cel mic e un copil foarte jucăuș, energic și cu o personalitate puternică”, povestește juniorul.
Radu Ștefan Bănică a povestit că are o relație bună cu tatăl său, care adesea îi povestește despre bunicul său. Adolescentul spune că a reușit să îi cunoască întreaga carieră, din poveștile pe care tatăl său i le spune despre Ștefan Bănică senior.
„Tata îmi povestește foarte des despre bunicul meu și de mic mi-a arătat momentele lui alături de Stela Popescu la televiziune, care rămân în istoria divertismentului românesc. Dar și filmele, cântecele și piesele de teatru în care a jucat și pe care și acum le știu pe de rost. Într-adevăr, a fost un mare artist și va rămâne așa în inima mea și a tuturor peste ani”a spus adolescentul.
Cum se înțelege Radu Ștefan cu tatăl lui
Concurentul de la „Te cunosc de undeva” are o relație bună și cu tatăl lui. El a povestit despre presiunea numelui pe care îl poartă și despre faptul că încă de mic a trebuit să aibă o anumită conduită, neputând să facă prea multe lucruri specifice vârstei. ”E o mândrie, pentru mine, să port acest nume celebru, dar, în același timp, reprezintă și o mare responsabilitate. Cu siguranță, o să am de muncit de trei ori mai mult, dar asta nu mă va opri să urmez aceeași carieră ca tatăl și ca bunicul meu. Nu este ușor să fii fiul lui Ștefan Bănică Jr. și mulți nu realizează faptul acesta. De mic a trebuit să știu să mă comport și să mă cenzurez în anumite situații. Nu pot să fac lucruri pe care prietenii mei le fac, nu pot să merg întotdeauna în locuri în care prietenii mei merg, iar mulți dintre foștii profesori și colegi nu mi-au făcut viața ușoară în școală tocmai pentru că port acest nume”, a spus Radu Ștefan.
