Primarul Allen Coliban a anunțat ieri că firma care se ocupă de construcția Pasajului Fartec va datora Primăriei Brașov 2,4 milioane de lei, dacă nu se va circula pe pod la data de 31 iulie. Această sumă este prevăzută în actul adițional încheiat cu această companie, care și-a luat angajamentul să finalizeze lucrările până la sfârșitul lunii iulie 2021. Lucrările de ”reabilitare” au început în urmă cu 6 ani, dar în 2017 constructorul (Asocierea SC Sopmet SA Bucureşti – SC Consal SRL Braşov), a reziliat contractul, la un stadiu fizic al lucrărilor de 40%. Stadiul lucrărilor a fost din nou expertizat, astfel că au fost descoperite alte degradări ascunse sub suprastructura betonată a pasajului și abia în 25 septembrie 2018, a fost semnat contractul în derulare și la ora actuală cu Asocierea SC Recon SA – SC Prinfo SRL.
Când vor, unde vor: Studenții și elevii – așteptați de azi la vaccinare
Autor: Mihaela Parghel
l Aproape 7.000 cadre didactice vaccinate până acum
Studenții Universității Transilvania și elevii din anii terminali ai școlilor din județul Brașov vor avea prioritate în următoarea perioadă, la vaccinarea anti-COVID. După ce a vaccinat angajații din creșe, școli și de la Universitate, Direcția de Sănătate Publică se îndreaptă acum spre tineri, în ciuda faptului că, în general, aceștia dezvoltă forme ușoare ale bolii. Explicaţia oferită de DSP Braşov este una simplă: „Braşovul este un centru universitar important, cu aproape 20.000 de studenţi şi chiar dacă tinerii din aceste categorii de vârstă nu dezvoltă forme grave ale bolii, ei pot reprezenta vectori importanţi pentru transmiterea virusului către familiile lor”, a explicat dr. Andrea Neculau. Studenţii şi elevii din anii terminali de liceu se vor putea vaccina la oricare dintre centrele existente, întrucât la fiecare va exista o linie dedicată.
50% din angajaţii Universităţii Transilvania s-au vaccinat la Aulă
Până acum, de la Universitatea Transilvania s-au vaccinat cam 50% dintre cadrele didactice, în cadrul campaniei dedicate lor, la centrul temporar amplasat la Aula Universităţii. Aici s-a folosit vaccin produs de Moderna. Alte cadre didactice s-au vaccinat în afara acestei campanii, spune prorectorul Liliana Rogozea, responsabilă cu comunicarea şi relaţia publică a instituţiei universitare. Pe lângă cadrele didactice s-au mai vaccinat şi studenţii de la Medicină, până acum. „Universitatea s-a implicat încă de la început în campania de vaccinare, ne-am mobilizat, iar cadrele didactice au fost programate să se vaccineze. Acum, când sunt eligibili și studenții, vom continua vaccinarea la Universitate. Până acum, o mare parte din studenții de la Medicină s-au vaccinat pentru a se putea întoarce cât mai repede în spital, acum ne dorim să extindem campania”, a explicat Liliana Rogozea. Astfel, de mâine urmează ceilalţi studenţi interesaţi de vaccinare. Cei care se vor ocupa de informarea lor sunt tot colegii lor de la Medicină. În prezent, pe site-ul Universităţii Transilvania există o pagină de Info chat care oferă toate datele pentru cei care vor să se vaccineze. Aici răspund tot studenţii de la Medicină, care în această campanie vor avea un rol determinant, spune prorectorul Liliana Rogozea. Studenţii Universităţii Transilvania vor avea la dispoziţie toate tipurile de vaccin.
Doar 13 din aproape 7.000 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar au renunţat la rapel
În ceea ce priveşte unităţile de învăţământ, aici 6.898 de cadre didactice s-au vaccinat până acum, în etapele dedicate lor. Este vorba atât de angajaţi de la creşe şi grădiniţe, cât şi angajaţi din învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Dintre aceştia doar 13 au renunţat la rapel, de teama efectelor adverse, a precizat directorul DSP Braşov, dr. Andrea Neculau. Acum, când campania de vaccinare se extinde şi spre elevii din anii terminali de liceu, şefa DSP a precizat că vizaţi de această etapă sunt tinerii care au împlinit cel puţin vârsta de 16 ani. Ei vor avea la dispoziţie toate tipurile de vaccin, mai puţin Moderna. Şi pentru aceşti beneficiari porneşte o campanie de informare. Inspectorul şcolar general al judeţului Braşov, Ovidiu Tripşa, spune că şi la nivelul IŞJ şi al şcolilor s-a demarat deja informarea. Obiectivul final al acestei vaccinări dedicate este, printre altele, şi acela de a elimina o parte din stres pentru elevii care vor merge la examenul de Bacalaureat în iunie.
Buget de aproape 15 milioane lei pentru Spitalul Judeţean
Autor: M.P.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov va beneficia în acest an de un buget de 14,902 milioane lei, aproape 10 milioane de lei urmând să fie utilizate pentru achiziţii de echipamente, aparatură, dotări şi investiţii. În acest an, la SCJU se vor face şi reparaţii curente, în valoare de 4,622 milioane lei. În acest an va continua, de asemenea, şi programul de stimulare financiară a medicilor şi asistentelor, pentru care a fost aprobat un buget de 318.000 lei.
Echipamente în valoare de aproape 10 milioane lei
Pe lista de achiziţii de echipamente şi aparatură se află în acest an mai multe monitoare de funcţii vitale, defibrilatoare, trusă de chirurgie otologică, freză otologică şi microscop chirurgical, ecograf 3D/4D de ultimă generaţie cu doppler vascular şi transcranian, tărgi hidraulice pentru resuscitare, tărgi universare pentru investigaţii, tratament de urgenţă şi transport, sistem electromiograf și masă de operaţii ortopedice. De asemenea, tot la cheltuieli de capita sunt planificate implementarea unui sistem complet de supraveghere video pentru toate corpurile Spitalului Judeţean, achiziţia a unor sisteme de detecţie şi semnalizare a incendiilor pentru Staţionarul Astra, clădirea veche Tractorul şi Laboratorul de Medicină Legală, precum a unui sistem de control acces la un etaj al Staţionarului Central, dar şi automatizarea liftului.
Şantiere noi la Astra şi Tractorul
Şantiere noi pentru reparaţii capitale vor porni în acest an la Staţionarul Astra, unde se vor face lucrări de înlocuire a tâmplăriei PVC la secţia ATI, amenajarea spaţiului de radiologie şi a spaţiului pentru computer-tomograf, precum şi reparaţii la corpul A, dar şi lucrări de alimentare electrică în corpul nou al Unității de Primiri Urgențe. De asemenea, va fi înlocuită tâmplăria la farmacia şi saloanele din Staţionarul Astra, vor fi construite fundaţia şi pereţii pentru amplasarea stocatorului oxigen (tot la Astra), iar la Tractorul va fi transferat şi pus în funcţiune postul de transformare, va fi montat grupul generator şi vor fi refăcute băile.
UPU extinsă şi modernizată, aproape de recepţionare
Din fonduri europene prin proiectul „Gestionarea crizei sanitare COVID 19 în Judeţul Braşov” accesat de CJ Braşov în cadrul POIM, Spitalului Judeţean îi revine în acest an şi suma de 14.536.510 lei pentru echipamentele aferente secției modulare de ATI-COVID, construită și pusă în funcțiune anul trecut. Două dintre cele mai aşteptate investiţii care în perioada următoare vor fi recepţionate şi date în folosinţă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov sunt proiectul de extindere a Unităţii de Primiri Urgenţe, în valoare de 14,9 milioane de lei (pe care Ministerul Sănătăţii l-a realizat cu finanţare de la Banca Mondială) şi reabilitara Corpului B din cadrul Staţionarului Central. Această reabilitare, în valoare de 24,3 milioane de lei, a început în urmă cu cinci ani, fiind iniţiată cu fonduri proprii ale judeţului Braşov. Ulterior, lucrarea a fost predată Companiei Naţionale de Investiţii, care şi-a asumat atât finanţarea, cât şi partea de implementare.
Încă o reacție adversă severă la Brașov la vaccinul Pfizer-Biontech
Un brașovean de 31 de ani a prezentat miercuri o reactie adversă de tip șoc anafilactic, manifestată prin leșin, paloare tegumentară și hipotensiune. Reacția a apărut la 5 minute după administrarea dozei de vaccin Pfizer-Biontech. Vaccinarea s-a efectuat în Centrul de vaccinare al Spitalului Militar de Urgență „Regina Maria” Brașov. În istoricul medical declarat al pacientului nu au existat antecedente personale patologice și nici istoric alergic.
Personalul medical din centrul de vaccinare a intervenit prompt și a acordat primul ajutor, solicitând și echipa de resuscitare din serviciul UPU. Persoana a fost stabilizată și ulterior supravegheată în Unitatea de Primiri Urgente a spitalulului. Pacientul a plecat la domiciliu în aceeași seară. Cu o zi înainte, un tânăr în vârstă de 23 de ani, vaccinat tot la Spitalul Militar, a avut o reacție asemănătoare după injectarea cu serul de la Pfizer, iar după o zi de internare a plecat, la cerere, acasă.
Carantină la întoarcerea din concediu: Grecia și Bulgaria au fost băgate pe lista galbenă
l Persoanele vaccinate nu stau în carantină la întoarcerea în țară
Grecia a fost introdusă pe lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat. Astfel, românii care vor călători în Grecia, vor fi obligați la întoarcerea în România să stea în carantină 14 zile. Măsura nu se aplică celor care au fost vaccinați cu ambele doze sau care au avut în ultimele 90 de zile COVID-19. Pe listă au fost introduse mai multe țări, printre care și Germania sau Statele Unite și a ieșit Republica Moldova. Lista țărilor pe care România le consideră cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată joi, la propunerea CNSU. Persoanele care sosesc în România din aceste țări, regiuni sau teritorii incluse în așa-numita „zonă galbenă” trebuie să stea în carantină pentru 14 zile. De asemnea, cei care se întorc din țările respective, au obligația să prezinte un test COVID-19 negativ la urcarea în avion sau autocar. Cei care au un test negativ, stau în carantină doar 10 zile. Măsura nu li se aplică celor care, la intrarea în România, fac dovada că sunt vaccinați cu ambele doze sau că au avut, în ultimele 90 de zile, COVID-19 și s-au vindecat. Testul PCR negativ rămâne obligatoriu de prezentat la îmbarcarea în avion sau autocar, pentru cei care vin din statele incluse pe lista galbenă, iar carantina se reduce la 10 zile.
Test PCR negativ-carantină doar pentru 10 zile
Conform CNSU, la intrarea în România, persoanele care sosesc din țările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat sunt obligate să prezinte un document ce atestă rezultatul negativ al unui test RT-PCR, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării în avion sau autocar (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și se instituie măsura carantinei la domiciliu sau la locația declarată pentru o perioadă de 10 zile. Sunt exceptate de la măsura carantinei mai multe categorii care nu prezintă simptome Covid,printre care șoferi, piloți, personal navigant, lucrători transfrontalieri. De asemenea, testul PCR nu e obligatoriu pentru cei care au efectuat vaccinul, inclusiv rapelul, copiii sub trei ani sau persoanele care au avut COVID. Țările incluse ieri în zona galbenă sunt următoarele:
Uruguay, Bermuda, Curaçao, Cipru, Turcia, Bahrain, Suedia, Puerto Rico, Andorra, San Marino, Franța, Croatia, Argentina, Polonia, Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Aruba, Estonia, Olanda, Slovenia, Seychelles , Bosnia si Herțegovina, Chile ,Lituania, Iordania, Muntenegru, Bulgaria, Capul Verde, Kuweit, Cehia, Qatar, Liban, Brazilia, Ucraina, Kosovo, Belgia, Paraguay, Luxemburg, Columbia, Armenia, Austria, Letonia, Grecia, Mongolia, Iran, Liechtenstein, Peru, Italia, Oman, Maldive, Germania, Canada, Elveția, Insulele Bonaire, Saint Eustatius si Saba, Georgia, Azerbaidjan, Statele Unite ale Americii, Costa Rica, Africa de Sud.
Duminica Stâlparilor: Floriile, religie și tradiție
l Sărbătoarea vegetației
Floriile, cea mai importantă sărbătoare ce vesteşte Paştele, au loc cu o săptămână înainte de acesta şi celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui şi locuitorii oraşului.
Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca împărat. Primirea triumfală ce I s-a făcut Domnului Hristos, Care a intrat în Ierusalim ca împărat smerit, împlinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinată de această minune premergătoare. Astfel, toţi cei care se aflau în cetatea Ierusalimului, simţind că însuşi Dumnezeu a venit în lume, îl întâmpină cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!“.
„Iată, împăratul tău vine la tine blând şi călare pe asină“
În Biblie scrie că ”în dimineaţa Floriilor, Mântuitorul împreună cu ucenicii săi se îndreptatu spre Ierusalim. Apropiindu-se de satul Betfage, în apropiere de Muntele Măslinilor, Iisus trimite doi dintre ucenicii săi, zicându-le: „Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi îndată veţi găsi o asină legată şi un mânz cu ea. Dezlegaţi-o şi aduceţi-o la mine“ (Matei 21, 1-2). Domnul Hristos dorea să parcurgă distanţa până la Ierusalim, de aproximativ 2,5 km, călare pe mânzul asinei „pe care nimeni dintre oameni n-a şezut vreodată“ (Luca 19, 30) spre a se împlini ceea ce s-a spus prin profetul Zaharia: „Spuneţi fiicei Sionului: iată, împăratul tău vine la tine blând şi călare pe asină şi pe mânz, fiul celei de sub jug“ (Matei 21, 5).”
Duminica Stâlparilor
În lucrarea „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român“, Ion Ghinoiu observă că, în timpurile vechi, sărbătoarea cu acest nume era dedicată zeiţei romane a florilor Flora, creştinii suprapunând acestei figuri evenimentul Intrării Domnului în Ierusalim. Este primul praznic împărătesc cu dată mobilă, numit şi Duminica Stâlparilor, popular Florii sau Flurii. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a vegetaţiei.
Prima consemnare, în secolul al IV-lea
Prima menţiune a sărbătorii la Ierusalim datează din secolul al IV-lea şi este consemnată în amintirile de călătorie ale pelerinei Egeria. Prăznuirea se face numai duminica, asemenea sărbătorii Paştilor. La români, importanţa sărbătorii este sporită de interdicţiile de muncă şi sacrificiul ritual al peştelui, denumit „Dezlegarea la peşte“. Pentru creştini, peştele – ihtios în greacă – este un simbol hristic. La semnificaţia veche, de reînviere a naturii, s-au adăugat funcţii şi semnificaţii noi, legate de cultul moşilor şi strămoşilor, pomeni, curăţarea mormintelor etc.
Legenda spune
Legenda spune că, în timpurile în care Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului, plângând, şi-a pus opinci de fier, a luat un toiag de oţel şi a plecat să-şi găsească fiul. Pe drum, a ajuns la o apă şi a rugat o salcie să-i facă punte. Pentru aceasta, a binecuvîntat-o să nu poată fi făcuţi cărbuni din lemnul ei şi să fie dusă în fiecare an la biserica de Florii. De aceea, în această zi oamenii duc la biserică flori şi ramuri de salcie, pentru a fi sfinţite. Cu ramurile de salcie, simbol al primăverii şi al fertilităţii, se ating vitele şi copiii mici, ca să crească şi să înflorească precum salcia. Ramurile sfinţite se pun apoi la icoane sau deasupra uşii şi sunt folosite în timpul anului, ca leac împotriva bolilor sau ca mijloc de apărare împotriva dezastrelor naturii. Cine se încinge peste mijloc cu salcie sfinţită va fi ferit de dureri, iar cine înghite în această zi trei mâţisori de salcie sfinţită nu va suferi de dureri de gît.
De Florii, masa trebuie să fie întinsă
Salcia se foloseşte şi în scopuri comerciale: animalele, înainte de a fi duse la târg la vânzare, trebuie atinse cu salcia, pentru a atrage cumpărătorii. Mâţişorii se folosesc pentru a îndepărta furtunile şi grindina. Vara, cînd vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Se spune că cine înghite un mâţişor sfinţit va fi sănătos şi uşor ca şi florile de salcie. În această zi nu se munceşte, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul. Se mănîncă peşte, fiind dezlegare de peşte. Este şi o zi de pomenire a morţilor, cînd se curăţă mormintele şi se pun ramuri de salcie pe acestea. Se spune că în această zi morţii aşteaptă la porţile raiului. În legătură cu prevederile meteorologice, se spune că dacă se aud broaştele cîntînd pînă la Florii, vara care urmează va fi frumoasă. Se mai spune că aşa cum e vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte.
Floriile în lume
În unele zone ale ţării, în ziua de Florii se scoate mărţişorul făcut cadou la 1 martie şi se agaţă într-un măceş sau într-un pom înflorit, se aerisesc hainele etc. Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi. Adaptările se datorează condiţiilor diferite în care trăiesc popoarele, dar esenţa vegetală este aceeaşi. Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrînd în oraş călare pe un măgar întîlnindu-se frecvent în pictură.
Obiceiuri de Florii
De Florii, elementele creştine şi precreştine se îmbină în mod fericit, rezultând tradiţii şi obiceiuri extrem de pitoreşti.
– Cel care se împărtăşeşte de Florii are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune cînd se apropie de preot.
– Acum se aerisesc hainele şi zestrea.
– Înaintea marii sărbători, fetele mari din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui le iau şi le folosesc în farmecele de dragoste şi sănătate.
– La miezul nopţii se fierbe busuioc în apă. Se pun canafi de la prapurile folosite la înmormîntarea unei fete mari, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertura, ca să le crească părul frumos şi strălucitor ca firele de la prapuri. Ce rămîne se toarnă la rădăcina unui păr în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.
– Dacă cineva îndrăzneşte să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descîntată şi sfinţită, riscă să albească.
– Se dau cîteva ramuri de salcie la vite ca să mănînce, iar livezile şi viile sînt împodobite ca să dea roade bogate.
– Tradiţia mai spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi în prima zi de Paşti.
Florii în Schei
Duminică, de Florii, la bisericile din Schei sunt comemoraţi junii plecaţi pe drumul fără de întoarcere. Pentru asta, grupurile de juni se pregătesc cu mult timp înainte. Strîng fonduri şi contribuie cu produse alimentare pentru ca totul să fie după datină. De Florii, sunt pomeniţi toţi junii morţi, chiar dacă unii dintre cei decedaţi nu mai au pe nimeni în viaţă. În ziua de Florii se aduce la biserică o colivă mare şi vin. După slujba religioasă, bucatele sfinţite sînt împărţite celor prezenţi în biserică. La prânz, junii se întâlnesc în jurul unei mese întinse. Nimeni nu mănîncă nimic din cele pregătite, pînă cînd preotul nu sfinţeşte bucatele. Membrii grupului de juni stau în jurul meselor şi deapănă amintiri despre cei dragi, care nu mai sunt printre ei. Tot cu această ocazie se schimbă vătaful şi se aleg armaşul mic şi sutaşul. Având în vedere situația pandemică, Floriile în Scheii Brașovului vor fi mult mai puțin animate anul acesta.
40.000 de sărbătoriţi de Florii. La Mulți Ani!
Sărbătoarea Floriilor este ziua tuturor celor care poartă nume de floare, de la Florin, Florina, Viorica, Viorela/Viorel, Camelia, Crina, Brânduşa, Lăcrămioara, Ghiocel, Garofiţa, Zambila, Gherghina, Mălina, Margareta, Hortensia, Narcis/Narcisa sau Panseluţa. Bazele de date ale Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov (DJCEP) arată că aproape 22.000 de doamne şi 18.000 de domni cu nume de flori îşi vor sărbători onomastica duminică, de Florii.
Sâmbăta lui Lazăr
Sâmbata din a şasea săptămînă a Postului Mare se numeşte Sâmbăta lui Lazăr. Nu are o dată fixă, sărbătorindu-se cu o zi înainte de Duminica Floriilor, cu aproape o săptămînă înainte de Înviere. Această sărbătoare mobilă îi aminteşte pe cei trei Lazăr. Unul dintre ei, Lazăr din Betania, a fost un prieten de-al lui Iisus Hristos şi, de asemenea, fratele Martei şi al Mariei. Minunea săvârşită de Hristos, prin readucerea lui la viaţă după ce fusese înmormântat potrivit obiceiului vremii, este considerată una dintre cele mai puternice şi mai evocatoare minuni creştine ce pregăteşte Vestea cea Mare a Învierii.
Lăzărel a murit de dorul plăcintelor
Al doilea Lazăr, numit cel Sărac, este, de asemenea, o figură biblică, fiind pomenit în Evanghelia după Luca. Ultimul este şi cel mai pitoresc. Numit şi Lăzărel sau Lăzărici, a murit de dor de plăcinte. Despre acesta din urmă circulă în lumea satului o legendă interesantă. Se spune despre el că ar fi fost un tânăr păstor. Într-o zi i-a cerut mamei lui să-i facă pâine sau plăcinte, iar, pentru că a refuzat, s-a hotărât să plece cu turma de oi la munte. Ajuns într-o poieniţă, s-a gândit să se urce într-un copac ca să le dea oilor să mănânce frunze. Creanga s-a rupt, iar Lăzărel a căzut din copac şi a murit. Legenda mai spune că cele trei surori au plecat în căutarea lui, l-au dus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi apoi l-au înmormântat înfăşurat într-o pânză albă. Această poveste s-a transmis pe cale orală, prin intermediul unui colind la care participă fetele din sat. În Sâmbăta lui Lazăr, femeile coc plăcinţele pe care le dau de pomană săracilor ca să nu moară de dorul lor. Legendele spun că oamenii care nu serbează ziua lui Lazăr se vor umple de pistrui.
În Sâmbăta lui Lazăr nu se sădeşte nimic
Fiind o sărbătoare populară a cărei esenţă se află totuşi în strînsă legătură cu moartea, nimic din ce este sădit în această zi nu leagă rod. Aşa că nimeni nu plantează răsaduri de legume sau pomişori în Sâmbăta lui Lazăr, existând credinţa că plantele vor face numai flori care nu se vor împlini în fructe. În schimb, florile răsădite în această zi vor fi cele mai frumoase şi mai atrăgătoare. În Sâmbăta Floriilor, în Maramureş se face din grâu o pâinică numită „floare de grâu“. Aceasta se împarte tuturor membrilor familiei, crezându-se că cei care mănâncă din ea se vor revedea şi pe cealaltă lume.
Doarme câteva ore pe noapte: Amalia Enache sărbătorește Paștele de două ori pe an
l La ce tradiție nu renunță niciodată
În familia Amaliei Enache, prezentatoarea știrilor de noapte de la PRO TV, Paștele se sărbătorește de două ori pe an. Asta deoarece ea este de religie ortodoxă, iar fetița ei, Alma (4 ani și jumătate) este catolică. Dublă sărbătoare, dublă bucurie, pentru că această perioadă are, pentru ele, un farmec aparte. Paștele înseamnă, pentru Amalia Enache, „înnoire”. Atât trupeasă, exterioară, cât și sufletească. Și îi aduce aminte de copilărie. Primii 14 ani de viață i-a petrecut la țară, într-un sat de munte din Hunedoara.
A păstrat tradiția hainelor noi de Paște
„Îmi amintesc ce emoții aveam când eram copil să văd cum o să mă înnoiesc de Paște. Primeam un rând de haine nou-nouțe, cu care mergeam cu bucurie la slujba de Înviere. Era foarte frumos drumul de acasă până în vârful dealului, în noapte, cu toții îmbrăcații nou-nouț din cap până în picioare. Și tot drumul acela pentru Slujba de la miezul nopții – la care nu lipseam nici noi, copiii, oricât de mici am fi fost. Aveam locul nostru, al copiilor în micuța biserică în care intram după ce o înconjuram de trei ori, cântând cu toții. Și marea bucurie era după slujbă, la 1-2 noaptea, să ciocnim primele ouă, acolo în curtea bisericii. Nu-mi imaginez un Paște mai frumos! Noi aveam și obiceiul păgân să facem vânătoare de ouă a doua zi, prin curte. Aveam o curte foarte generoasă, dar eu am crescut alături de un cățel lup care abia aștepta să mă trezesc în ziua de Paște ca să mă ducă el exact în locul din grădină unde ai mei ascunseseră cadoul, așa că îl găseam foarte ușor”, își aduce aminte prezentatoarea PRO TV. Păstrează tradițiile și acum, pentru că vrea să-i insufle și fetiței sale, Alma, farmecul și bucuria acestei sărbători. „Pentru fetița mea, o să încerc să reproduc asta – să simtă mult din bucuria mersului la biserică, a înnoirii. Așa cum alții simt foarte puternic să facă lucrul acesta de Revelion, pentru cei crescuți ca mine așa, într-o comunitate de la țară, este foarte importantă acum, de Paște. Și vreau să-i transmit asta Almei care, de altfel, este catolică și Paștele ei l-am sărbătorit deja. Ea are parte de două sărbători de Paște”, a declarat Amalia Enache.
Lucrul de acasă nu înseamnă mai mult timp cu familia
Recunoaște că și pentru ea acest ultim an a fost foarte greu și foarte ciudat. Ca de altfel, pentru noi toți. „Cel mai dificil pentru mine a fost să mă împart între responsabilitățile mele de adult, cele de la serviciu și responsabilitățile de mamă. Copiii, în acest an, au stat mai mult acasă cu noi și a trebuit, cumva, să găsim resurse, să fim creativi, să ne concentrăm, să vorbim la telefon, să răspundem la email-uri, să avem întâlniri pe zoom, să facem tot ce aveam de făcut, nu doar sub ochii copiilor, ci gestionând cumva sentimentul de vinovăție că, deși suntem în prezența lor, nu le putem acorda atenție permanentă. Cred că am idealizat un pic la început perioada aceasta și ne-am spus că vom avea mai mult timp de petrecut în familie, în intimitatea casei noastre, dar, de fapt, nu avem acel timp”.
Doarme doar câteva ore pe noapte
Pentru că prezintă jurnalul de noapte, Amalia ajunge să pună capul pe pernă abia pe la orele 2-3 dimineața. „Așa a fost ultima perioadă cu aceste mini-cutremure politice care ne-au ținut până târziu la știri”, explică ea. Dimineața devreme – deșteptarea, căci Alma are nevoie de mămica ei. Fac de toate împreună, inclusiv sport. „Avem un program bine stabilit, din care nu lipsește sportul. De două ori pe săptămână reușesc să fac pilates (online, desigur) cu copilul în casă. Face și ea cât poate din programul meu. Ea face afară, în parc, puțină engleză, în aer liber – așa cum se poate în vremurile acestea. Cel mai dificil în această perioadă mi s-a părut să găsesc resurse de creativitate. Adică mi-am dat seama, pe lângă dependența de natură pe care mi-am constatat-o în perioada de carantină, că am o foarte mare nevoie de un spațiu mental, ca să pot să-mi aud gândurile. Și spațiul acesta mental a fost mai greu de găsit în condițiile pandemiei, dar cumva am reușit. Cred că dacă am reușit să răzbim până acum, de acum încolo ni se arată un orizont mai bun în față”, spune ea, optimistă.
Ce cadou vrea fata Andreei Antonescu de Paște
Andreea Antonescu, recent întoarsă în țară, de la o filmări pentru e emisiune TV este șocată. Fiica ei, Sienna, i-a cerut de Paște, drept cadou, doi papagali și un hamster: „Cum să ies din situația asta?”, se întreabă cântăreața.
„Vestea că fiica mea are asemenea idei de cadouri, pentru sărbătoarea de Paşte, nu mi-a căzut prea bine. Adică, nu tu păpuşi, nu tu alte feluri de jucării, nu tu hăinuţe. Nu, nimic din toate acestea. Ci papagali şi hamster. Sau cum le spun eu, mai în glumă, mai în serios, şoareci de bucătărie! Ei, spuneţi şi dumneavoastră, cum ies din situaţia asta?!“
Ea spune că a început deja şi, cu ajutorul bunicii, o „acţiune de învăluire”, prin care va încerca să-şi convingă fiica să renunţe la extravaganţe şi să accepte cadouri „normale, nu neapărat banale”.
„Nu ştiu de unde îi vin asemenea idei. Nu am nici cea mai mică idee. Am încercat s-o trag de limbă, să văd dacă vreun coleg sau vreo emisiune televizată i-au putut induce asemenea idei, dar nu am aflat aproape nimic. Aşa că, în aceste zile ultime, de dinaintea Paştelui, am stabilit cu maică-mea să-i atragem atenţia cu lucruri normale”, spune Andreea Antonescu.
O muscă, partenera de joacă a Sienei
Ea crede că fiica nu-i seamănă nici ei, nici tatălui ei, în materie de gusturi.
„Când eram mică, mă jucam şi eu cu animăluţele, dar cu cele mai normale, ca să el zic aşa. Hai, papagalul ca papagalul, dar hamsterul? Ce să faci cu un hamster, zău aşa?! Cred că a moştenit asemenea gene de la frate-miu, că el era singurul cu asemenea gusturi. Altfel, nu-mi explic!. Înainte să plec la filmări, nu ştiu de unde ne-am procopsit în casă cu o muscă. Care, brusc, a devenit partenera de joacă a Sienei. Aşa că, vreo câteva zile, cât a reuşit s-o ţină în viaţă pe biata insectă, a avut grijă mare de musca aia. Vai, ce a fost prin casă! Am ţinut geamurile închise, să nu cumva să zboare!” mai spune Andreea Antonescu.
Monica Bîrlădeanu, despre începuturile în televiziune
Originară din Iași, Monica Bîrlădeanu (42 de ani) nu a așteptat nici ea să împlinească 18 ani și s-a angajat ca ospătăriță, deși era minoră. Bineînțeles, fără ca patronul ei să știe! „Am muncit de mică, la 16 ani eram ospătăriță la gară. Mi-am pus șosete în sutien, în loc de sâni, și l-am mințit pe patron că am 18 ani. A aflat după trei luni, când să mă plătească, că eram minoră. Dar deja câștigasem ceva din șpagă”, a povestit Monica într-o emisiune pe internet.
Și începuturile în televiziune au fost marcare de greutăți și chiar de refuzuri pentru frumoasa actriță. “Am dat prima dată o probă pentru rubrica Meteo, la Pro TV, și am picat. Mi-au zis că televiziunea nu e pentru mine că am gura strâmbă! Atunci am primit un telefon de la Radu Moraru să dau o probă pentru o emisiune nouă la B1 TV, post care tocmai se lansa. Când am dat proba eram praf. Nu știu nici acum cum de m-au vrut!“, a mai spus actrița.
Tradiții și obiceiuri: Leacuri băbești
Îţi curge nasul ca la robinet
Inspiră pe nas un căuş de apă (adaugă sare dacă poţi; o să usuce căile respiratorii) şi apoi suflă-ţi nasul.
Ţi-a intrat o aşchie sub piele
Pune pe zona afectată o coajă de banană coaptă (cu partea dinspre miez pe aşchie) şi bandajează. Enzimele vor scoate aşchia de sub piele.
Te „lovesc“ nişte crampe puternice de care nu mai scapi
Încălzeşte un prosopel ud în microunde pentru 30 de secunde şi pune-l pe abdomen. Căldura o să mai reducă din senzaţia de disconfort, iar pastilele de durere o vor elimina cu totul.
Ţi-ai prins în uşă un deget de la mână sau ţi-ai lovit un deget de la picior
Întinde degetul afectat, ţine-l în pumn şi apasă-l timp de un minut. Nu ţi se va mai umfla.
Ai o criză de anxietate, iar inima bate foarte puternic şi repede
Pentru a te relaxa repede, masează-ţi tâmplele în timp ce respiri adânc şi lent.
Pieliţele unghiilor sunt atât de uscate încât au crăpat şi te ustură
Bagă-ţi degetul în apa sărată – reduce dimensiunea umflăturii şi previne infectarea.
Nu te poţi opri din tuşit
Imită suptul unei acadele pentru a crea o cantitate mare de salivă care să umezească gâtul şi să- ţi calmeze iritaţia.
Ai un fir de păr sub piele care s-a infectat şi care este chiar pe linia chilotului, aşa că te mănâncă şi te ustură tot timpul
Imbibă câteva șerveţele cu apă rece şi ţine-le pe zona inflamată pentru a calma roseaţa. Dacă ai cum, ia un cub de gheaţă în drum spre baie şi foloseşte-l în locul serveţelelor ude.
Vezi puncte negre
Poate fi un efect al deshidratării sau al nivelului mic al insulinei în sânge. Bea un pahar de apă şi mănâncă multe fructe.
Un coş se pregăteşte „să erupă“ pe faţa ta
Pune o lingură sub jet de apă clocotită timp de 10 secunde şi apasă pe zona înroşită. O să amâne apariţia acestuia timp de câteva ore şi o să-i micşoreze dimensiunile odată apărut.
Stresul s-a strâns ca un ghem în zona gâtului şi umerilor
Relaxează zona uitându-te înainte şi răsucind gâtul la 90 de grade în stânga şi apoi în dreapta. Lasă-ţi capul pe spate, în piept şi apoi înclină-l într-o parte şi-n alta.
Te mănâncă un ochi din cauza unei alergii
Spală-ţi ochii cu apă rece. Iritaţia este determinată de polenul care a ajuns în ochi, iar apa o să-l elimine.
Respiraţia ta miroase urât
În cele mai multe cazuri, respiraţia urât mirositoare este rezultatul deshidratării, aşa că bea două pahare de apă. Dacă e din cauza meniului condimentat şi ai şi pătrunjel în farfurie, mănâncă-l. Pătrunjelul neutralizează mirosurile neplăcute.
Eşti mahmur şi ai stare de vomă
Mănâncă sau bea orice are ghimbir – bomboane sau suc de lămâie cu ghimbir -, pentru ca o să-ţi calmeze stomacul.
Ai crampe musculare după antrenament
Bea puţina zeamă din borcanul de murături. Îţi va relaxa muşchii.
Te-ai trezit cu ochii umflaţi
Pune pe ochi două cuburi de gheaţă înfăşurate în hârtie şi lasă-le timp de un minut.
Ţi-ai ars pielea de pe frunte cu placa
Pune miere pe arsură – conţine agenţi anti-bacterieni şi anti-inflamatori care ajută zona afectată să se vindece mai repede.
O migrenă cruntă te-a lovit deodată
Du-te într-o cameră întunecată şi liniştită şi stai acolo cu ochii închişi timp de 30 de minute. Sensibilitatea la lumină şi zgomot poate înrăutăţi migrena, aşa că stând în acea cameră, durerea nu se va agrava, lăsând puţin timp pastilelor să-şi facă efectul.
Îţi miros picioarele
Aplică pudră pe labele picioarelor pentru a usca transpiraţia şi acoperă-le cu şosete curate – bumbacul o să absoarbă apă şi o „să diminueze“ mirosul.
Miroşi la subraţ, dar nu ai unde să faci duş
Du-te la baie şi tamponează-te cu câteva bucăţele de hârtie îmbibate în apă. Adaugă şi săpun lichid ca „să omori“ bacteriile care cauzează mirosul. Şterge din nou cu bucăţi de hârtie îmbibate în apă.
Te dor călcâiele de la balerini
Rulează talpa piciorului pe o sticlă cu apă timp de două minute. O să-ţi întindă bine curbura labei piciorului, calmând astfel durerea din călcâi.
Ţi se formează o băşică pe talpă
Lipeşte scotch pe băşică pentru a crea o barieră între pantof şi piele.
sursă: www.sfaturidela bunica.ro
Dr. med. Priv. Mihai Chertif M.D.