8.2 C
Braşov
Acasă National Duminica Stâlparilor: Floriile, religie și tradiție

Duminica Stâlparilor: Floriile, religie și tradiție

l Sărbătoarea vegetației

Floriile, cea mai importantă sărbătoare ce vesteşte Paştele, au loc cu o săptămână înainte de acesta şi celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui şi locuitorii oraşului.
Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca împărat. Primirea triumfală ce I s-a făcut Domnului Hristos, Care a intrat în Ierusalim ca împărat smerit, împlinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinată de această minune premergătoare. Astfel, toţi cei care se aflau în cetatea Ierusalimului, simţind că însuşi Dumnezeu a venit în lume, îl întâmpină cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!“.

„Iată, împăratul tău vine la tine blând şi călare pe asină“

În Biblie scrie că ”în dimineaţa Floriilor, Mântuitorul împreună cu ucenicii săi se îndreptatu spre Ierusalim. Apropiindu-se de satul Betfage, în apropiere de Muntele Măslinilor, Iisus trimite doi dintre ucenicii săi, zicându-le: „Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi îndată veţi găsi o asină legată şi un mânz cu ea. Dezlegaţi-o şi aduceţi-o la mine“ (Matei 21, 1-2). Domnul Hristos dorea să parcurgă distanţa până la Ierusalim, de aproximativ 2,5 km, călare pe mânzul asinei „pe care nimeni dintre oameni n-a şezut vreodată“ (Luca 19, 30) spre a se împlini ceea ce s-a spus prin profetul Zaharia: „Spuneţi fiicei Sionului: iată, împăratul tău vine la tine blând şi călare pe asină şi pe mânz, fiul celei de sub jug“ (Matei 21, 5).”

Duminica Stâlparilor

În lucrarea „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român“, Ion Ghinoiu observă că, în timpurile vechi, sărbătoarea cu acest nume era dedicată zeiţei romane a florilor Flora, creştinii suprapunând acestei figuri evenimentul Intrării Domnului în Ierusalim. Este primul praznic împărătesc cu dată mobilă, numit şi Duminica Stâlparilor, popular Florii sau Flurii. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a vegetaţiei.


Prima consemnare, în secolul al IV-lea

Prima menţiune a sărbătorii la Ierusalim datează din secolul al IV-lea şi este consemnată în amintirile de călătorie ale pelerinei Egeria. Prăznuirea se face numai duminica, asemenea sărbătorii Paştilor. La români, importanţa sărbătorii este sporită de interdicţiile de muncă şi sacrificiul ritual al peştelui, denumit „Dezlegarea la peşte“. Pentru creştini, peştele – ihtios în greacă – este un simbol hristic. La semnificaţia veche, de reînviere a naturii, s-au adăugat funcţii şi semnificaţii noi, legate de cultul moşilor şi strămoşilor, pomeni, curăţarea mormintelor etc.

Legenda spune

Legenda spune că, în timpurile în care Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului, plângând, şi-a pus opinci de fier, a luat un toiag de oţel şi a plecat să-şi găsească fiul. Pe drum, a ajuns la o apă şi a rugat o salcie să-i facă punte. Pentru aceasta, a binecuvîntat-o să nu poată fi făcuţi cărbuni din lemnul ei şi să fie dusă în fiecare an la biserica de Florii. De aceea, în această zi oamenii duc la biserică flori şi ramuri de salcie, pentru a fi sfinţite. Cu ramurile de salcie, simbol al primăverii şi al fertilităţii, se ating vitele şi copiii mici, ca să crească şi să înflorească precum salcia. Ramurile sfinţite se pun apoi la icoane sau deasupra uşii şi sunt folosite în timpul anului, ca leac împotriva bolilor sau ca mijloc de apărare împotriva dezastrelor naturii. Cine se încinge peste mijloc cu salcie sfinţită va fi ferit de dureri, iar cine înghite în această zi trei mâţisori de salcie sfinţită nu va suferi de dureri de gît.

De Florii, masa trebuie să fie întinsă

Salcia se foloseşte şi în scopuri comerciale: animalele, înainte de a fi duse la târg la vânzare, trebuie atinse cu salcia, pentru a atrage cumpărătorii. Mâţişorii se folosesc pentru a îndepărta furtunile şi grindina. Vara, cînd vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Se spune că cine înghite un mâţişor sfinţit va fi sănătos şi uşor ca şi florile de salcie. În această zi nu se munceşte, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul. Se mănîncă peşte, fiind dezlegare de peşte. Este şi o zi de pomenire a morţilor, cînd se curăţă mormintele şi se pun ramuri de salcie pe acestea. Se spune că în această zi morţii aşteaptă la porţile raiului. În legătură cu prevederile meteorologice, se spune că dacă se aud broaştele cîntînd pînă la Florii, vara care urmează va fi frumoasă. Se mai spune că aşa cum e vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte.

Floriile în lume

În unele zone ale ţării, în ziua de Florii se scoate mărţişorul făcut cadou la 1 martie şi se agaţă într-un măceş sau într-un pom înflorit, se aerisesc hainele etc. Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi. Adaptările se datorează condiţiilor diferite în care trăiesc popoarele, dar esenţa vegetală este aceeaşi. Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrînd în oraş călare pe un măgar întîlnindu-se frecvent în pictură.

Obiceiuri de Florii

De Florii, elementele creştine şi precreştine se îmbină în mod fericit, rezultând tradiţii şi obiceiuri extrem de pitoreşti.
– Cel care se împărtăşeşte de Florii are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune cînd se apropie de preot.
– Acum se aerisesc hainele şi zestrea.
– Înaintea marii sărbători, fetele mari din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui le iau şi le folosesc în farmecele de dragoste şi sănătate.
– La miezul nopţii se fierbe busuioc în apă. Se pun canafi de la prapurile folosite la înmormîntarea unei fete mari, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertura, ca să le crească părul frumos şi strălucitor ca firele de la prapuri. Ce rămîne se toarnă la rădăcina unui păr în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.
– Dacă cineva îndrăzneşte să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descîntată şi sfinţită, riscă să albească.
– Se dau cîteva ramuri de salcie la vite ca să mănînce, iar livezile şi viile sînt împodobite ca să dea roade bogate.
– Tradiţia mai spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi în prima zi de Paşti.


Florii în Schei

Duminică, de Florii, la bisericile din Schei sunt comemoraţi junii plecaţi pe drumul fără de întoarcere. Pentru asta, grupurile de juni se pregătesc cu mult timp înainte. Strîng fonduri şi contribuie cu produse alimentare pentru ca totul să fie după datină. De Florii, sunt pomeniţi toţi junii morţi, chiar dacă unii dintre cei decedaţi nu mai au pe nimeni în viaţă. În ziua de Florii se aduce la biserică o colivă mare şi vin. După slujba religioasă, bucatele sfinţite sînt împărţite celor prezenţi în biserică. La prânz, junii se întâlnesc în jurul unei mese întinse. Nimeni nu mănîncă nimic din cele pregătite, pînă cînd preotul nu sfinţeşte bucatele. Membrii grupului de juni stau în jurul meselor şi deapănă amintiri despre cei dragi, care nu mai sunt printre ei. Tot cu această ocazie se schimbă vătaful şi se aleg armaşul mic şi sutaşul. Având în vedere situația pandemică, Floriile în Scheii Brașovului vor fi mult mai puțin animate anul acesta.

40.000 de sărbătoriţi de Florii. La Mulți Ani!

Sărbătoarea Floriilor este ziua tuturor celor care poartă nume de floare, de la Florin, Florina, Viorica, Viorela/Viorel, Camelia, Crina, Brânduşa, Lăcrămioara, Ghiocel, Garofiţa, Zambila, Gherghina, Mălina, Margareta, Hortensia, Narcis/Narcisa sau Panseluţa. Bazele de date ale Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov (DJCEP) arată că aproape 22.000 de doamne şi 18.000 de domni cu nume de flori îşi vor sărbători onomastica duminică, de Florii.

Sâmbăta lui Lazăr

Sâmbata din a şasea săptămînă a Postului Mare se numeşte Sâmbăta lui Lazăr. Nu are o dată fixă, sărbătorindu-se cu o zi înainte de Duminica Floriilor, cu aproape o săptămînă înainte de Înviere. Această sărbătoare mobilă îi aminteşte pe cei trei Lazăr. Unul dintre ei, Lazăr din Betania, a fost un prieten de-al lui Iisus Hristos şi, de asemenea, fratele Martei şi al Mariei. Minunea săvârşită de Hristos, prin readucerea lui la viaţă după ce fusese înmormântat potrivit obiceiului vremii, este considerată una dintre cele mai puternice şi mai evocatoare minuni creştine ce pregăteşte Vestea cea Mare a Învierii.


Lăzărel a murit de dorul plăcintelor

Al doilea Lazăr, numit cel Sărac, este, de asemenea, o figură biblică, fiind pomenit în Evanghelia după Luca. Ultimul este şi cel mai pitoresc. Numit şi Lăzărel sau Lăzărici, a murit de dor de plăcinte. Despre acesta din urmă circulă în lumea satului o legendă interesantă. Se spune despre el că ar fi fost un tânăr păstor. Într-o zi i-a cerut mamei lui să-i facă pâine sau plăcinte, iar, pentru că a refuzat, s-a hotărât să plece cu turma de oi la munte. Ajuns într-o poieniţă, s-a gândit să se urce într-un copac ca să le dea oilor să mănânce frunze. Creanga s-a rupt, iar Lăzărel a căzut din copac şi a murit. Legenda mai spune că cele trei surori au plecat în căutarea lui, l-au dus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi apoi l-au înmormântat înfăşurat într-o pânză albă. Această poveste s-a transmis pe cale orală, prin intermediul unui colind la care participă fetele din sat. În Sâmbăta lui Lazăr, femeile coc plăcinţele pe care le dau de pomană săracilor ca să nu moară de dorul lor. Legendele spun că oamenii care nu serbează ziua lui Lazăr se vor umple de pistrui.

În Sâmbăta lui Lazăr nu se sădeşte nimic

Fiind o sărbătoare populară a cărei esenţă se află totuşi în strînsă legătură cu moartea, nimic din ce este sădit în această zi nu leagă rod. Aşa că nimeni nu plantează răsaduri de legume sau pomişori în Sâmbăta lui Lazăr, existând credinţa că plantele vor face numai flori care nu se vor împlini în fructe. În schimb, florile răsădite în această zi vor fi cele mai frumoase şi mai atrăgătoare. În Sâmbăta Floriilor, în Maramureş se face din grâu o pâinică numită „floare de grâu“. Aceasta se împarte tuturor membrilor familiei, crezându-se că cei care mănâncă din ea se vor revedea şi pe cealaltă lume.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Cele mai populare

Premieră! Sepsi OSK o învinge pe CFR Cluj

Sepsi OSK a detonat bomba în Liga 1. Elevii lui Leo Grozavu au câștigat în n Gruia, scor 1-0 cu CFR Cluj. Este primul...

(P) Ce fel de geantă preferi în funcție de semnul zodiacal!

Chiar dacă afirmăm că astrologia nu ne pasionează deloc, și nu avem decât cunoștințe vagi în domeniu, sunt mulți dintre noi care își încep...

(P) Cum vor arăta sloturile în 100 de ani?

Nu există jucător de cazinou online care să nu fie atras de sloturile pe care le găseşte în paginile din oferta acestuia. Şi nici...

Hochei pe gheață. 12 jucători ai Coronei, convocați la echipa națională a României

În perioada 13-22 mai, naționala României de hochei pe gheață va participa la un turneu internațional în Slovenia la care au mai fost invitate...

COMENTARII RECENTE