Acasă Blog Pagina 4157

Proiect ”venit” pe lista suplimentară: Fără lacăte pe curtea școlii, un regulament care rămâne încă în aer

0

Autor: Mihaela Parghel

l După evaluare va fi supus din nou votului

Regulamentul de deschidere a curţilor şcolilor promovat intens de USR PLUS în campania electorală a fost amânat de la aprobare, la ultima şedinţă a Consiliului Local, de vineri, unde a apărut pe lista punctelor suplimentare. Consilierii locali nu s-au putut pune de acord asupra regulamentului, întrucât acesta nu a fost nici suficient de clar pentru toţi aleşii şi nici supus dezbaterii în comisii, aşa cum s-a explicat în timpul şedinţei.

Proiectul supus la vot nu a fost prezentat consilierilor spre ”evaluare”

Deschiderea curţii şcolilor pentru copiii care vor să facă sport a fost un program intens promovat în campania USR, atunci când Uniunea a susţinut campania numită „Fără lacăte pe curtea şcolii”. Doar că, ajunsă majoritară în Consiliul Local Braşov, USR nu a reuşit să treacă acest proiect. Consilierul liberal Pamela Diaconu a explicat că nu a avut la dispoziţie regulamentul în format fizic, după ce acesta a trecut de perioada dezbaterii publice. Textul regulamentului nu a fost prezentat în comisiile de specialitate ale Consiliului Local Brașov, acesta fiind analizat vineri doar în funcție de prezentarea verbală a unuia dintre consilierii locali ai USR PLUS, Beatrice Moraru. „Nu am primit proiectul regulamentului în format fizic. Inițial se spunea că de pază se va ocupa Poliția Locală, apoi că această sarcină revine școlilor. Din informațiile prezentate, regulamentul cadru privind redeschiderea școlilor nu se armonizează cu cel de funcționare a Poliției Locale. Înțeleg urgența aprobării acestui proiect, susținem redeschiderea curților școlilor, însă, pentru a avea un cadru normativ coerent, cred că ar trebui amânat”, a declarat Pamela Diaconu.

Un proiect pilot anunţat cu 10 şcoli, dar adus în şedinţa de CL cu 24

Consilierii au arătat, de asemenea, că aceasta iniţativă a primarului Allen Coliban a apărut iniţial, inclusiv în comisiile de specialitate, sub forma unui proiect pilot în care au fost cuprinse 10 şcoli, pentru ca ulterior, în proiectul din CL să apară 24 de şcoli, de care nu mulţi consilieri au avut cunoştinţă. Grupul USR din Consiliul Local, reprezentat, în acest proiect de Beatrice Moraru, a explicat că unităţile şcolare care îşi vor deschide curţile şcolilor vor fi păzite de paznicii angajaţi deja, dar şi de Poliția Locală, Jandarmeria sau Poliția Națională, în cazul în care ar apărea probleme. Pentru că nu s-au putut pune de acord asupra formei pe care să o ia acest regulament, fără ca nicio parte să nu fie afectată – fie că vorbim depre copii, părinți sau autorităţi, proiectul a fost amânat, după o pauză de 20 de minute în ședinţa de CL, urmând să fie pus pe ordinea de zi într-o şedinţă viitoare.

Accident cu 3 răniți și șofer beat!

0

Ieri dimineață în jurul orei 08,25, pe DJ 103A, la ieșire din municipiul Brașov spre localitatea Tărlungeni, un șofer cu 0,59 la mie alcoolemie a provocat un accident rutier din care au rezultat 3 victime. A fost vorba de o coliziune între două autovehicule, grav avariate, la fața locului fiind trimis un echipaj de descarcerare al pompierilor militari și 3 salvări care să preia răniții. „În urma accidentului au rezultat 3 victime, dintre care un copil. S-au deplasat la fața locului 3 echipaje SMURD, un echipaj pentru descarcerare și două echipaje cu apă și spumă”, a precizat maior Ciprian Sfreja, purtător de cuvânt ISU Brașov. Cele trei victime au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate . „La testarea din punct de vedere al prezenței alcoolului în aerul expirat, în cazul unuia dintre conducătorii auto rezultatul a fost 0,59 mg/l alcool și 0 în cazul celuilalt conducător auto. Polițiștii efectuează cercetări pentru a stabili cauzele și împrejurările în care a avut loc accidentul rutier” a declarat purtătorul de cuvânt IPJ Brașov.

Intervenții în 18 minute!

0
Foto: facebook.com/isubv/

Echipajele Inspectoratului pentru Situații de Urgență Brașov care lucrează în cadrul punctului deschis la Feldioara, în urmă cu cinci ani, au „bifat” peste 2.800 de intervenții.
„Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Braşov a luat decizia de a înfiinţa un punct de lucru la Feldioara, pentru reducerea timpului de răspuns, pentru creşterea siguranţei cetăţenilor şi protecţia comunităţii, în anul 2016. Acest punct de lucru funcţionează în subordinea Detaşamentului 1 de Pompieri Braşov și are în dotare o ambulanţă SMURD şi o autospecială cu apă şi spumă. În ultimii cinci ani, în zona respectivă s-a acţionat la 2.818 de intervenţii. Punctul de lucru deservește localităţile Feldioara, Măieruş, Hălchiu, Apaţa, Crizbav, Hoghiz, Augustin, Ormeniş şi Racoş. Dacă timpul mediu de intervenţie era de 34 minute pentru zonele cele mai îndepărtate, prin înfiinţarea acestui punct de lucru s-a redus la 18 minute”, au precizat reprezentanții ISU Brașov.

Vaccinare la țară cu echipe mobile DSP

0

Începând de astăzi şi până pe 24 iulie, 4 echipe mobile de vaccinare ale DSP vor fi în judeţul Braşov, pentru imunizarea populaţiei din mediul rural. Vaccinarea se face după un calendar ce cuprinde 1 sau 2 zile în care echipa va fi prezentă într-o anumită localitate. Acţiunea va începe în Vulcan, iar în 24 iulie se va încheia în Sâmbăta de Sus. Calendarul vaccinării împotriva COVID-19 cu echipe mobile în mediul rural din judeţul Braşov este următorul:

28 iunie: Vulcan
29 iunie: Vulcan, Holbav
30 iunie: Vama Buzăului, Augustin
1 iulie: Vama Buzăului, Augustin
2 iulie: Budila, Şoarş
3 iulie: Budila, Racoş, Şinca Nouă, Şoarş
4 iulie: Teliu, Racoş, Şinca Nouă, Părău
5 iulie: Teliu, Homorod, Poiana Mărului, Părău
6 iulie: Bod, Homorod, Poiana Mărului, Şercaia
7 iulie: Hălchiu, Caţa, Fundata, Şercaia
8 iulie: Hălchiu, Caţa, Fundata, Mândra
9 iulie: Crizbav, Buneşti, Mândra
10 iulie: Crizbav, Buneşti, Recea
11 iulie: Măieruş, Jibert, Recea
12 iulie: Măieruş, Jibert, Hârseni
13 iulie: Ticuşu, Hârseni
14 iulie: Dumbrăviţa, Ticuşu, Beclean
15 iulie: Ungra, Cristian, Beclean
16 iulie: Ungra, Cincu
17 iulie: Comana, Voila
18 iulie: Comana, Voila
19 iulie: Viştea
20 iulie: Viştea
21 iulie: Şinca, Ucea
22 iulie: Şinca, Ucea
23 iulie: Drăguş
24 iulie: Sâmbăta de Sus

Spitalul municipal Săcele iese din „zona COVID”

0

Autor: M.P.

Spitalul municipal Săcele iese din „zona COVID”, urmând să păstreze doar 11 paturi pentru pacienţii cu noul coronavirus. Alte 12 paturi, folosite până acum pentru pacienţii COVID vor fi utilizate în spitalizarea continuă, de la 1 iulie. De altfel, de la 1 iulie, şi Compartimentul de spitalizare continuă Pediatrie își redeschide serviciile de diagnostic și tratament pentru patologia generală pediatrică (10 paturi spitalizare continua non-COVID și 7 paturi spitalizare de zi non-Covid, a anunţat primarul Virgil Popa. Specializările d Cardiologie, Neurologie, Chirurgie generală, Ortopedie Traumatologie, Obstetrică Ginecologie, Urologie, Oftalmologie, Otorinolaringologie, Diabet zaharat, boli de nutriție și boli metabolice şi Oncologie medicală, vor funcționa atât la sediul unității. De pe str. Oituz nr. 54, cât și la sediul policlinicii din Aleea Episcop Popeea nr. 20, în cabinete de consultații pentru servicii de ambulator și saloane de spitalizare de zi.
Tot de la începutul lunii viitoare, în Compartimentul de Biologie Moleculară se vor face testări atât RT-PCR, pentru depistarea coronavirusului, cât și teste rapide antigen SARS-CoV 2 la cerere, cu plata și rezultat bilingv (română si engleză), sau pacienților suspecți de infecție cu COVID-19.
Tot de la 1 iulie se deschid, la Spitalul Municipal Săcele şi camerele de gardă adulți și pediatrie, care vor funcționa cu triaj epidemiologic şi inclusiv cu testarea rapidă. Spitalul va avea de două linii de gardă.
„Dacă va apărea un nou val de infectări cu noul coronavirus și va crește incidența, unitatea va redeveni Spital COVID – 19, cu servicii de spitalizare continua doar pentru pacienții pozitivi. Serviciile de spitalizare de zi medico-chirurgicale, investigații paraclinice si ambulatoriu de specialitate, vor funcționa pentru pacienții non-COVID, ca și până în 1 iulie”, a anunțat Virgil Popa.

Se face (în sfârșit) drumul spre Pitești?

0

Deputatul USR PLUS de Brașov, Tudor Benga, a anunțat pe Facebook că DN73, drumul dintre Brașov și Pitești, aflat de mulți ani în șantier de reabilitare și modernizare, are un nou proiectant. „Vești bune pentru turiștii și localnicii din zona Branului, avem în sfârșit câștigător pentru reproiectarea DN73, șoseaua Brașov -Pitești. Dacă nu se depun contestații, se va semna contractul la începutul lunii iulie. Am fost în permanent contact cu ministerul în ultimele luni de zile, atât privind reparațiile curente desfășurate de DRDP, cât și pentru procedurile vizând reluarea lucrărilor, și voi rămâne în continuare până închidem această epopee a DN73 care chinuie brașovenii de aproape zece ani. Vă țin la curent, mulțumiri
secretarului de stat Horațiu Cosma pentru implicare, și revenim cu detalii complete de îndată ce se finalizează etapa”. Interesant este că în martie a fost organizată o licitație, anulată însă după ce nici una dintre cele trei oferte nu a fost conformă. În mai a fost lansată o nouă licitaţie, care a fost suspendată după doar câteva zile, pentru că două dintre firmele respinse la prima procedură au depus contestații. Se pare că aceasta a fost reluată și finalizată. În februarie, adică înainte de licitațiile nefinalizate, ministrul Transporturilor, Călin Drulă, estima că obiectivul urmează să fie finalizat în decembrie 2023. Modernizarea DN 73 (Braşov – Piteşti, cu o lungime de 103,25 km), proiect pentru care CNAIR a obţinut o finanţare europeană, era realizată de Asocierea Azvi SA – Straco Grup SRL – Piomar Development – Tractebel. Contractul a fost semnat în iulie 2011, pentru suma de 275,86 milioane de lei lei, fără TVA. Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în 19 mai 2014, pentru segmentul din judeţul Argeş. În anul 2017, şantierul a ajuns şi în judeţul Braşov, însă constructorul a avut perioade lungi de inactivitate, invocând ba ploile abundente,ba faptul că nu a primit autorizaţie de construire pentru staţia de producere a asfaltului. Cum proiectul s-a derulat cu mari sincope, în luna mai 2019, ministrul Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc (PSD), era hotărât să rezilieze contractul cu constructorul spaniol Azvi, contractul fiind chiar rupt la propriu, demonstrativ, pe șantier. Asta a determinat o activitate febrilă pe șantier, iar Cuc s-a răzgândit. În vara anului 2019, în urma unei şedinţe convocate de regretatul director al DRDP Braşov, Horia Stancu, constructorul s-a angajat că va creşte ritmul lucrărilor, de cealaltă parte, drumarii dând asigurări că îl vor sprijini la înlăturarea problemelor birocratice pentru buna desfăşurare a proiectului. De atunci, lucrările au fost monitorizate permanent, astfel încât noile grafice de lucru să fie respectate şi să nu mai apară tergiversări nejustificate. Din păcate, perioada fastă a durat puțin și s-a ajuns la abandonarea șantierului. În iulie 2020, Mariana Ioniță, directorul general al CNAIR SA, a fost în inspecție pe șantierul pentru modernizarea DN73 și a acuzat deficiențe de management chiar în echipa proprie, unde fluctuația de personal a fost mare și supravegherea mai mult din birouri. Lucrările din contractul semnat cu asocierea condusă de spanioli au fost realizate în proporție de până la 50%.

Consilierii județeni USRPLUS Brașov cer insolvenţa companiei care administrează Baza Olimpia

0

Autor: M.P.

Consilprest, compania Consiliului Judeţean care administrează, printre altele, Baza sportivă Olimpia, de sub Tâmpa, se află din nou în situaţie de insolvenţă. De altfel, prin vocea consilierului judeţean Silviu Ivan-Nunvailer, aleşii USR PLUS au anunţat încă de săptămâna trecută intenţia de a solicita în Adunarea generală a asociaţilor, intrarea în insolvenţă a companiei şi preluarea administrării asupra Bazei sportive Olimpia de către un operator privat. „Grupul consilierilor județeni USR PLUS a avut încă din luna februarie discuții cu reprezentanții Consilprest care ne-au prezentat situația financiară a companiei, datoriile istorice către Consiliul Judeţean Braşov, ANAF şi furnizori, și perspectivele de dezvoltare. În anul 2020, CONSILPREST a raportat o cifră de afaceri de 1.301.208 RON cu o pierdere de 504.845 RON și un număr de 23 angajați, după 25 ani de activitate. Deși era evident de atunci că această societate nu va putea să își continue activitatea pe întreg parcursul anului 2021, ne-am lungit cu 5 luni. (…) Amânarea acestei decizii (a insolvenţei, n.r) ne poate aduce acum iar în situația din 2016 când pe terenurile de tenis creștea iarba iar porțile erau închise”, a arătat Silviu Nunvailer într-o postare pe reţelele de socializare.

51.000 de elevi pierduți de această promoție în 12 ani: Interes scăzut pentru Bacalaureat

0

l Doar 77% dintre elevii care au terminat liceul anul acesta s-au înscris pentru examen

Potrivit ministrului Educației, anul acesta s-au înscris la examenul de Bacalaureat doar 114.163 de absolvenți de clase terminale din promoția curentă. Lor li se adaugă 19.520 de candidați înscriși la examenul de Bacalaureat din promoții anterioare. Interesul este, însă, scăzut. „Raportat la totalul promoției curente (…) procentul este de 77%. (…) Mic. Anul trecut a fost tot an de pandemie și procentul celor înscriși raportat la promoția curentă a fost de 83%”, a spus ministrul, la TVR. În plus, potrivit lui Cîmpeanu, anul trecut, nu doar procentual numărul elevilor înscriși la examenul de Bacalaureat a fost mai mare, ci și în valoare absolută. Și numărul elevilor din promoții anterioare a fost mai mare anul trecut – peste 31.000, față de anul acesta – doar 19.520.
Anul trecut, la Bacalaureatul din prima sesiune (de vară) au fost înscriși 155.639 de absolvenți, din care s-au prezentat 147.794 și au promovat 95.399, adică 64,5% din cei prezenți. Față de numărul celor înscriși în 2020 la examen, numărul de anul acesta este cu 21.956 de elevi mai mic, lucru catalogat drept “îngrijorător” de ministrul Cîmpeanu. Ministrul Educației a mai declarat recent că 152.000 de elevi de clasa a XII-a au încheiat școala pe 4 iunie, potrivit calendarului acestui an școlar. Rezultă de aici o diferență de peste 18.000 de tineri care au fost în clasa a XII-a, dar care nu s-au înscris la Bac. Motivele pot fi: neîncheierea situației școlare (corigență), dezinteresul față de Bac, numărul celor care aleg ruta postliceală (pentru care nu este necesară diploma de Bac) fiind în creștere de la an la an, potrivit Ministerului Educației.
Față de câți au intrat în clasa I, în urmă cu 12 ani, au terminat liceul cu aproximativ 51.000 de elevi mai puțini. În acest număr intră și cei câteva mii care au ales ruta profesională, de 3 ani.
Întrebat cine sunt, în mod special, elevii care nu s-au mai înscris pentru a susține Bacalaureatul, Sorin Cîmpeanu a spus că a solicitat o analiză în acest sens.
„Am solicitat să facem o analiză pentru că rezultatul este foarte important. Cu siguranță cei care nu s-au înscris fie nu au dorit să se înscrie, au renunțat la educație, (…) după cum sunt și alții care au dorit susțină examenul de Bacalaureat, dar chiar dacă am flexibilizat încheierea mediilor (…) nu au reușit să își încheie situațiile școlare”, a mai spus Cîmpeanu. El a menționat că ar vrea să creadă că nu au fost cadre didactice care să nu fi dat note de trecere elevilor, tocmai pentru ca aceștia să nu intre în examenul de Bacalaureat.

Profesor: Nu este vorba despre sex la educația sexuală, ci de a-i învăța pe copii să se apere de abuzuri

0

Educația sexuală nu este despre sex, ci despre cum copiii învață să se apere de abuzuri și hărțuire, a spus profesorul Marcel Bartic. El spune că educația sexuală este „indispensabilă” în școala românească, indiferent de numele pe care îl va purta ora la care va fi predată aceasta. „Sunt oameni care nu înțeleg că vorbim în primul rând de educație”, a spus Bartic, profesor de istorie, la emisiunea „În fața ta”. „Nu e nimic ideologic aici. E vorba despre niște conținuturi validate științific. Vorbim despre niște cursuri care în alte țări se fac de zeci de ani. Sunt experți care au făcut studii și au ajuns la concluzia că aceste cursuri diminuează numărul de minore însărcinate, de abuzuri, de hărțuire”, a explicat el. Profesorul spune că educația sexuală nu îi învață pe copii să-și înceapă viața sexuală mai devreme. „E ca și cum le-aș vorbi copiilor despre triunghi la matematică și ar lua o formă geometrică. În primul rând că educația sexuală nu este despre sex. Poate că ar trebui să mai repetăm, să demitizăm și să demontăm lucurile care vin dintr-o anumită parte a spațiului public. Nu este vorba despre sex la educația sexuală, e vorba de a-i învăța pe copii să se apere de abuzuri, de hărțuire. Sunt nenumărate situații care nu țin de mediul social al copiilor”, a spus Bartic. El a dat exemplul discuțiilor despre minorele care rămân însărcinate, despre care se spune adesea că vin dintr-un mediu vulnerabil. „Fals. Toți copiii, indiferent de mediul social, sunt expuși unor astfel de situații. Gândiți-vă la situații în care băieții ar trebui să învețe să spună nu. Băieții ar trebui să învețe că felul în care se îmbracă o fată nu este o invitație. O fată, o femeie se poate îmbrăca oricum vrea fără ca asta să însemne o invitație pentru cineva. Astea nu sunt lucruri care țin de mediul social. Și în cele mai bune familii vom găsi astfel de situații. Iar dacă acelor copii nu le spune nimeni că nu e în regulă să se întâmple asta, atunci vom vedea peste câțiva ani această situație”, a spus profesorul.
El a dat exemplul adolescentei violate de mai mulți tineri din Vaslui, în urmă cu câțiva ani, când comunitatea a învinovățit-o tot pe fată.
„Asta trebuie să prevenim”, a spus el.

Coplata și pentru tratament ambulatoriu, începând de anul viitor

0

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adrian Gheorghe, a anunţat că de la 1 iulie intră în vigoare contribuţia personală pentru spitalizare continuă pentru pacienţi acuţi, iar pentru ambulatoriu (policlinică), din anul 2022, la 60 de zile după adoptarea bugetului de stat pe anul 2022, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern. „Vorbim de contribuţie personală, nu coplată. Contribuţia personală reprezintă diferenţa între tariful decontat de asigurările de sănătate şi tariful perceput de furnizorul privat pentru acelaşi caz. Şi în acest moment o persoană asigurată în sistemul de stat se poate trata la privat, dacă privatul e în contract cu CNAS. Ce nu este posibil azi, dar această măsură va face posibil: în primul rând, ca furnizorul privat să perceapă sume în plus faţă de ce decontează CNAS. Asta nu înseamnă că nu se percep pe căi legale alte sume, într-un fel justificat, pentru că tarifele decontate din fond nu acoperă costurile reale. Acum există o zonă gri privind cum se percep aceste sume în mod legal. Cu adevărat nou, măsura aduce transparenţă, foarte multă transparenţă. Există un deviz estimativ care are un format standard, pe care furnizorul trebuie să îl ofere oricărui pacient înainte de prestarea serviciului, detaliat pe categorii de cheltuieli, astfel încât asiguratul va avea o imagine completă înainte de a lua decizia. Devizul va fi valabil 5 zile lucrătoare”, a explicat şeful CNAS. Adrian Gheorghe a explicat că de fiecare dată când se modifică devizul estimativ, dacă apar schimbări în timpul intervenţiei medicale, pacientul trebuie să primească un deviz şi să-şi dea consimţământul, iar la final va primi decontul detaliat. Anterior, premierul Florin Cîţu a anunţat că Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă cu privire la coplata în sănătate şi a precizat că nu va scădea calitatea actului medical în sistemul public. „Ordonanţa de urgenţă privind coplata a trecut… Nu are cum să scadăcalitatea actului medical în sănătate, în sistemul public, acolo avem mult de muncă şi o să-l creştem în perioada următoare prin reformele pe care le facem împreună la Ministerul Sănătăţii”, a declarat Florin Cîţu.