1377 – Prima atestare documentară a castelului Bran, prin actul emis de Ludovic I d’Anjou, prin care braşovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea Bran cu „munca şi cheltuiala lor proprie”
1882 – S-a născut Aurel Vlaicu, inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale (d. 13 septembrie 1913)
1912 – S-a născut omul de ştiinţă George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, membru de onoare al Academiei Române
1919 – A încetat din viaţă Alexandru Vlahuţă, scriitor, membru de onoare post-mortem al Academiei Române (n. 1858)
1923 – S-a născut Monica Lovinescu, critic literar, eseist; în 1948 a cerut azil politic în Franţa unde a colaborat la revistele publicate de diaspora românească şi la postul de radio “Europa liberă” (d. aprilie 2008)
S-a întâmplat la 19 noiembrie
Rețeta zilei
Spaghetti cu sos de usturoi
Ingrediente: 250 gr. spaghetti, 1/4 pahar ulei de măsline, 1/4 pahar de supă de vită, – 1 linguriţă fulgi de chili, 1 lingură usturoi tocat, 1 linguriţă unt, pătrunjel tocat, busuioc şi cimbru, sare, parmezan, piper.
Preparare: Se încălzeşte untul şi uleiul de măsline într-o tigaie de înălţime peste medie. Adăugaţi usturoiul şi gătiţi până devine auriu. Fiţi atenţi să nu se ardă. Se toarnă supa şi se reduce focul timp de 1 minut. Adăugaţi pastele fierte şi turnați în tigaie fulgii de chili şi ierburile tocate. Se condimentează după gust. Se serveşte cu parmezan.
O carte pe zi
„Caragiale e de vină“, de Matei Vişniec
„Caragiale a fost primul meu maestru în sens literar, de la el cred că mi se trage totul în ceea ce priveşte teatrul ca gen literar. Din acest motiv am decis să-i aduc un omagiu scriind la rândul meu o serie de «momente» şi «schiţe». Ele sunt o dublă invitaţie, la lectură şi la scenă….“ Matei Vişniec
Bancul zilei
La poarta liceului, înainte de examenul de bac, un țăran ține un vițel de sfoară. Un profesor se oprește și-l întreabă mirat:
– Ce faci, bade, cu dobitocu ăsta la liceu?
– Apăi, dom’ profesor, dobitocu-i la examen, acesta-i numa’ mita!
Este bine să știți: 13 sfaturi pentru o căsnicie fericită
Căsniciile, oricât de frumos ar începe, adeseori se destramă. De vină poate fi nu numai infidelitatea unuia dintre parteneri, ci și stresul, problemele cu banii sau lipsa de comunicare. Pentru cei care vor să aibă o căsnicie fericită până la adânci bătrâneţi, psihologii au liste lungi cu sfaturi. Pe scurt, pentru o căsnicie bună contează răbdarea, înțelegerea și mii de gesturi de afecțiune. Staţi mereu unul lângă celălalt. Găsiţi mereu lucruri de care să vă amuzați împreună. Necazuri apar în orice familie. Dar împreună, cu iubire și înțelepciune, puteți să le depășiți. Iată câteva 13 sfaturi pentru o căsnicie fericită:
1. Fiţi cei mai buni prieteni. Când sexul devine mai puţin important, vă place să faceţi cu mai multă plăcere lucruri împreună. Soţii care devin prieteni nu se plictisesc unul de celălalt.
2. Este important să faceți un pact de a nu ajunge niciodată la ceartă din cauza banilor. Întotdeauna relaţiile se deteriorează din cauza discuţiilor despre problemele financiare. Rămâneţi calmi indiferent ce neplăceri întâmpinaţi din cauza lipsei banilor.
3. Încercaţi să faceţi soţului sau soţiei mici surprize. Faceţi-vă unul altuia daruri oricât de neînsemnate, bucurii cât de mici.
4. Îmbrățișați-vă cât mai des. Alăturarea pe canapea sau la plimbare face imposibil să nu vă atingeţi fizic unul de altul. Atingerile sudează un cuplu odată cu trecerea timpului.
5. Râdeţi împreună. Vremurile sunt grele. Necazurile apar în orice familie. Lucrurile merg greu. Dacă veţi găsi subiecte de amuzament, se va forma o legătură specială în cuplu.
6. Ar trebui să fie stabilite în casă anumite locuri în care soţul şi soţia să nu se întâlnească. Fiecare trebuie să aibă un mic spaţiu în care să se simtă cu totul liber, unde să se bucure de deplină intimitate.
7. Nu uitaţi! Femeilor le place să fie iubite şi alintate. Bărbaţii vor să se simtă respectaţi… chiar mai mult decât să se simtă iubiţi. Dacă respectaţi aceste lucruri, căsnicia va fi solidă.
8. Ieşiţi mereu împreună măcar o seară pe săptămână. Până ce copiii nu împlinesc vârsta de şase luni, nu îi luaţi şi pe ei. Nu discutaţi probleme importante în timpul unei astfel de ieşiri. Călătoriți cât mai mult.
9. Orice soţ sau soţie trebuie să facă numai bine partenerului sau partenerei de viaţă. În loc să vă certaţi, sprijiniţi-vă unul pe altul la nevoie. Împreună veţi găsi întotdeauna cele mai bune soluţii.
10. Problemele pe care le veţi rezolva împreună vor întări cuplul. Grija pentru copii este, de asemenea, o forţă care menţine relaţia puternică.
11. Este foarte important să vă faceţi planuri de viitor împreună şi să nu priviţi înapoi decât la amintirile cele mai plăcute. Nu aduceţi niciodată în discuţie vremurile când aţi avut insuccese şi necazuri.
12. În cele mai grele momente cuplurile trebuie să-şi aducă aminte că problemele se rezolvă mai uşor în doi decât de unul singur. Fiţi deschişi la schimbare, adaptaţi-vă! Faceţi aşa încât nici unul dintre voi să nu fie nemulţumit.
13. Fiţi tandri, înţelegători şi acceptaţi pasiunile sau micile plăceri ale partenerului. Nu îi opriţi cu orice preţ, doar că nu vă convine. Nu vă transformați în tiran și nu vă sufocați partenerul.
Ceaușescu și Brașovul: Brașov și Târgoviște, două orașe care i-au purtat ghinion dictatorului comunist (I)
”Bine v-am găsit, dragi tovarăşi şi prieteni!”
Altădată, formula asta de salut devenise aproape chinuitoare, fiind spusă de cel care, timp de un sfert de secol, a fost dictatorul ţării în care trăim. Secretarul general al Partidului Comunist Român. Astăzi vă povestestim unde, când şi cum a intrat Ceauşescu în Partidul ăsta. Cum unde? Chiar aici, în Braşov. Cei mai în vârstă îşi amintesc încă de piticul peltic, cu şapca lui proletară, care dădea tot timpul din mână, vorbindu-ne agramat de la o tribună. Sau, în ultima lui filmare, din boxa acuzaţilor. „Voi răspunde în faţa Marii Adunări Populare şi a reprezentanţilor clasei muncitoare!” Aşa a refuzat Ceauşescu să recunoască ultima instanţă care l-a judecat, trimiţându-l, împreună cu consoarta, în faţa plutonului de execuţie. Dar…bătrânul Ceauşescu nu se afla pentru prima oară în faţa unui judecător. În adolescenţă era la fel de recalcitrant în procesele în care era inculpat. Puţină lume ştie că, la 18 ani, viitorul dictator al României a mai fost condamnat într-un proces care a avut loc chiar la Braşov, după ce fusese arestat lângă Târgovişte. Se pare că oraşele ăstea două i-au purtat ghinion încă de tânăr. În mai 1936, la doar 18 ani, a făcut un mare circ în sala Tribunalului Militar Braşov, strigând şi gesticulând din boxa acuzaţilor. Era judecat pentru că făcea propagandă antinaţională. Cincizeci de ani mai târziu, în mai 1986, cu mare pompă, face o vizită la Braşov, special pentru a revedea sala în care a fost condamnat la închisoare. Politrucii locali au făcut o groaznică greşeală. Au pregătit sală festivă într-o altă clădire. Teribil l-au mai enervat pe Ceauşescu!
Dar să începem cu începutul. Anul 1936, cu doi ani înainte ca în România – o ţară încă democratică după normele vremii – să înceapă calvarul dictaturilor. În geroasa seară de 15 ianuarie, în comuna Ulmi, judeţul Dâmboviţa, agenţii Siguranţei fac o descindere furtunoasă într-o casă conspirativă. Serviciile Secrete urmăresc de mai multă vreme un spion bolşevic deosebit de periculos. În casa conspirativă se găsesc broşuri bolşevice şi manifeste care incită la revoltă, iar asupra unuia dintre complotişti, un pistol. Oamenii legii surprinseseră o şedinţa clandestină de celulă comunistă, care se ţinea în casa lui Ion Olteanu din Ulmi, un informator de-al lor. Omul îi purta însă sâmbetele şefului de organizaţie, Gheorghe Dumitrache, cu care nu s-a înţeles cum să cheltuie fondurile de propagandă primite clandestin de la ruşi. Aşa că, de ceva vreme, devenise informatorul plătit al Siguranţei. Jandarmul din comună, un anume Dumitru Mailat, aflase de la turnătorul Olteanu că, în seara cu pricina, se va ţine la el acasă o şedinţă UTC cu doi reprezentanţi de la Bucureşti, Nicolae Ceauşescu, reprezentant al Uniunii Tineretului Comunist, şi Vladislav Tarnovschi, un polonez trimis de Comintern în România sub acoperire de mecanic.

Toţi au fost luaţi ca din oală. Ulterior, mai mulţi membrii ai reţelei, chiar şi din Bucureşti, au ajuns la răcoare. Ancheta a scos la iveală o adevărată reţea organizată de spionul Tarnovschi. Gheorghe Dumitrache, un tânăr cofetar de numai 19 ani, şeful celulei din Ulmi, fusese convertit în timpul şcolii făcute la Bucureşti. Întors în comună, mai convinsese câţiva tineri. Frecventată de multă lume, prăvălia lui Dumitrache, în care se vindeau prăjituri şi produse de patiserie, devenise un paravan pentru „munca de partid”. Înainte de întâlnirea spartă de Siguranţă, la Târgovişte, Ceauşescu şi spionul cominternist s-au întâlnit cu mai multe „legături” locale. Cu tâmplarul Petre Iubu, şeful organizaţiei din Târgovişte, şi electricianul Ion Stănescu, la care au înnoptat într-o seară. Apoi, cu mica celulă din Ulmi. „Domnul Ciauşescu care a spus că vine în comuna Ulmi să organizeze un comitet contra scumpetei şi să trimită o cerere la Blocul Democratic din Bucureşti”, a declarat în timpul anchetei Toma A. Toma, unul dintre tinerii comunişti reţinuţi.
După arestarea ilegaliştilor, Olteanu, informatorul Siguranţei, a fost lăsat în pace. Nu s-a numărat printre inculpaţi şi nici nu i s-a luat o declaraţie de martor. Ceilalţi, însă, au fost reţinuţi. Ceauşescu şi Tarnovschi au fost închişi în grajdul în care jandarmii ţineau caii.
Dumitrache a fost interogat toată noaptea la sediul Jandarmeriei din Nucet, împreună cu sora lui bolnavă. Bătut zdravăn şi ameninţat, Dumitrache a dat declaraţii complete. Nici Ceauşescu nu a scăpat de mâna grea a omului legii, jandarmului Mailat părându-i-se că tânărul utecist are o căutătură cam impertinentă.
Viitorul dictator a rămas însă tare pe poziţie: nu a văzut şi nu a auzit nimic, habar n-are de ce e arestat. În arhive, s-a păstrat până în ziua de azi declaraţia olografă a tânărului Ceauşescu, plină de greşeli gramaticale (mam, lam, sa – aşa, scrise fără cratimă), dar fără măzgălituri.

În declaraţiile ulterioare, date la sediul Siguranţei din Târgovişte, declara că venise în oraş să-şi caute de lucru şi dormise în gară. În plus, mâncase gogoşi la prăvălia lui Dumitrache. De unde se vede că de la mâncatul de gogoşi i s-au tras belelele. Şeful reţelei, Vladimir Tarnovschi, tovarăşul lui Ceauşescu, era fiul unui lucrător polonez stabilit în România, la Moreni, înainte de primul război mondial. Mai fusese judecat şi condamnat pentru trecerea frauduloasă a frontierei. Era urmărit de Siguranţă pentru legăturile cu Legaţia Sovietică din Bucureşti şi pentru că avusese şi alte tentative de organizare a unor celule comuniste. De altfel, eşecul acţiunilor sale de spionaj i-au adus un sfârşit prematur. La câţiva ani după arestare, la ordinul lui Stalin, a fost asasinat.

După ancheta Siguranţei din Târgovişte, s-a ajuns la un lot de 18 inculpaţi. N-au fost trimişi în judecată pentru vreo infracţiune prevăzută de Codul Penal, ci de lege specială. În 1924, ministrul liberal de interne Gheorghe Mârzescu, elaborase o lege care trecea în ilegalitate patidele şi organizaţiile extremiste. De aceea, procesul, desfăşurat la Braşov, nu a avut loc la Tribunalul Civil ci în sala de judecată a Consiliului de Război al Corpului 5 Armată. Procesul a început în 26 mai şi s-a terminat la 5 iunie. A prezidat colonelul Radu Gherghe, acuzarea fiind reprezentată de comisarul regal Gheorghe Butei.


Ordonanţa de trimitere în judecată preciza: „Nicolae Ceauşescu, în vârstă de 18 ani, domiciliat în Bucureşti, strada Vasile Lascăr nr. 3, este membru activ, agitator şi bun propagandist comunist, cunoscut de multă vreme ca atare de autorităţile Siguranţei şi Justiţiei”.
Autorităţile aveau destule motive să spună toate aceste lucruri. Înainte de procesul de la Braşov, în 23 noiembrie 1933, Ceauşescu a fost arestat şi deferit Parchetului Tribunalului Ilfov, sub învinuirile de incitare la grevă şi răspândirea unor manifeste împotriva ordinii de stat. A fost din nou reţinut în iunie 1934, la Craiova, după ce a depus mărturie mincinoasă în favoarea agitatorilor din timpul grevelor din februarie 1933. Mic şi rău!

Inculpaţii au fost închişi în puşcăria care este acum actuala clădire a Patrimoniului, din spatele actualei Prefecturi, şi duşi zilnic la Tribunalul Militar, actualul Comisariat Militar de pe strada Lungă.
Inculpaţii aveau voie să comunice între ei, erau scoşi la aer de două ori pe zi.

Aici, tânărul Ceauşescu, în timpul plimbărilor prin curtea închisorii, îl cunoaşte pe Emil Bodnăraş, un ofiţer dezertor, condamnat ca spion bolşevic. Cel care, în 1944, a avut un rol important în lovitura de palat din 23 august.
Mâncarea era proastă şi puţină. Nici o rudă de-a ucenicului cismar scandalagiu nu s-a sinchisit să vină până-n Braşov să-l susţină sau să-i aducă merinde. Noroc că puteau primi câte pachete voiau de la “Ajutorul Roşu”, o asociaţie care ajuta material comuniştii şi familiile lor.
Ei bine, chiar aici, în Braşov, Ceauşescu, tânăr membru UTCdR, a intrat în PCdR.

Aşa îi spunea partidului atunci: “din România”. imperialist. Aşa că era botezat “din România”. Tovarăşii l-au prelucrat bine , l-au testat să vadă că ştie învăţăturile bolşevice şi l-au acceptat în organizaţie. Cum s-ar zice, Ceauşescu a intrat în partid chiar în curtea din spatele viitoarei judeţene de partid. Unde, jumătate de secol mai târziu, în 1987, muncitorii revoltaţi îi incendiau portretul.
Acuzarea a fost formată din colonelul Radu Gherghel, preşedintele instanţei, şi căpitanul Gheorghe Butei, comisar regal. La început au fost angajaţi apărători din oficiu, înlocuiţi apoi de avocaţi ai partidului comunist: Ion Gheorghe Maurer (primul ministru de mai târziu al lui Ceauşescu), Paul Moscovici, Radu Olteanu şi Ştefan Bobancu.
Tot timpul procesului, inculpaţii au ţinut-o una şi bună, că s-a reunit pentru o dezbatere despre combaterea şomajului. Ca să facă cât mai mult circ – în felul ăsta partidul îşi făcea publicitate – au solicitat cât mai mulţi martori. Pentru Ceauşescu au fost chemaţi la bară cismarul la care era ucenic, nişte cunoştinţe din Piteşti şi chiar câţiva deţinuţi comunişti de la Doftana. Principalul inculpat, Tarnovschi, a avut o atitudine ostilă, jignindu-I pe acuzatori în repetate rânduri. Drept consecinţă, comisarul regal a cerut condamnarea lui la „15 zile de închisoare pentru obrăznicii”.
În acel moment, Ceauşescu a început să vocifereze în sala de judecată a Consiliului de Război. Comisarul regal a plusat, cerând expulzarea lui Tarnovschi în Polonia, pentru că acolo erau legi mai dure. Atunci, Ceauşescu s-a sculat în picioare şi a zbierat, întorcându-se cu spatele la prezidiu: “Ne solidarizăm cu tovarăşul Tarnovschi!”. Pentru asta a fost evacuat din sală şi a primit şase luni supliment pentru tulburarea şedinţei de judecată, la fel ca spionul Cominternului.

În rezoluţia comisarului regal se spune: „(…) acest Ceauşescu în faţa instanţei a avut o atitudine necuviincioasă şi se face culpabil de ultragiu, prin aceea că s-a solidarizat at ş pe ceilalţi inculpaţi să se solidarizeze cu Tarnovschi”. „Comuniştii judecaţi de Consiliul de război din Braşov pentru agitaţii şi propagandă împotriva siguranţei statului au fost condamnaţI (…): N. Ceauşescu şi Vladimir Tarnovschi la câte doi ani şi şase luni de închisoare… Pentru toţi amendă în bani, între o mie şi cinci mii de lei”, aşa anunţa ziarul braşovean „Ardealul”, la 14 iunie 1936.
Noul avocat angajat de partid pentru Ceauşescu, Marcu Witzman, s-a străduit să-i obţină dacă nu achitarea, măcar o pedeapsă mai uşoară. A atacat sentinţa din primă instanţă. A susţinut că anchetatorii au operat falsuri în declaraţii şi că nu sunt suficiente dovezi. În 9 decembrie 1936, recursul a fost respins. Până când sentinţa a rămas definitivă, junele Ceauşescu s-a plimbat între închisoarea de pe Valea Teleajenului şi cea din oraşul de sub Tâmpa. În august 1936, a fost transferat la Doftana. Legat cu „fiare de picioare“, menţionează un act emis de închisoarea din Braşov. S-a eliberat abia în 8 decembrie 1938.
Pe tot parcursul procesului, ziarele de stânga au făcut mare vâlvă. „Dimineaţa”, dar mai ales „Cuvântul liber” i-au deplâns pe anarhişti. Scriitorul Eugen Jebeleanu a romanţat în „Cuvântul liber”.

„Ceauşescu are 19 ani (neimpliniţi) şi este cizmar. E un copil. Dar un copil cu o inteligenţă de o maturitate surprinzătoare. E scund, slab, cu ochii mici şi vioi, două boabe de piper. Vorbeste limpede, puţin prea repede, parcă voind să spună deodată tot ce ştie. Are nouăsprezece ani, dar a văzut şi a păţit ca pentru nouăzeci. Bătaie? Ho-ho, şi încă cum! Jandarmii nu se joacă. O spune totuşi simplu, ca pe un lucru devenit firesc, schiţând din când în când câte un gest: trei degete unite, descriind cercuri, ca pentru rotunjimea frazelor. Va trece vara, va veni toamna şi îl va prinde şi lapoviţa. Ceauşescu cu cei 19 ani ai săi, nu le va putea simţi şi nu le va vedea, ca altădată, la el, la ţară.” Apropierea lui Jebeleanu de comunism nu este chiar surprinzătoare. A făcut liceul la “Şaguna”, unde l-a avut profesor şi mentor pe Ilie Cristea, un dascăl cunoscut pentru opiniile marxiste pe care şi le publica în Gazeta de Transilvania. După venirea comuniştilor la putere, Eugen Jebeleanu nu a mai scris niciodată despre Ceauşescu. În anii ’70, invitat să colaboreze la un „volum omagial”, ar fi spus: „Eu am scris despre el pe vremea când nu scria nimeni, acum scrieţi voi…”.
Continuarea vineri, 26 noiembrie 2021, pe www.monitorulexpres.ro.
Covid-19 Brașov 24 de ore: 12 decedați, 47 bolnavi în ATI
Instituția Prefectului informează că, potrivit datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică și Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției, situația epidemiologică privind COVID-19 în județul Brașov se prezintă astfel:
■ Număr de cazuri confirmate de la începutul pandemiei: 64.649, dintre care 171 de cazuri de la ultima raportare
■ 1.707 persoane decedate de la începutul pandemiei, din care 13 persoane în ultimele 24 de ore
■ 447 pacienți internați în spitale, dintre care 47 la ATI
■ Incidența cumulată a cazurilor de COVID-19 în județul Brașov este de 5,66/1.000 de locuitori, iar în municipiul Brașov de 7,38/1.000 de locuitori. ienți internați în spitale, dintre care 47 la ATI
■ În ultimele 24 de ore au fost raportate 1.644 teste efectuate, dintre care 580 teste RT-PCT și 1.064 teste rapide antigen
■ 2.235 persoane cu test pozitiv aflate în izolare la domiciliu
■ 609 persoane aflate în carantină la domiciliu
Primăria Dumbrăviţa vrea să schimbe modul în care cetăţenii plătesc serviciile de salubritate
Autor: M.P.
Primăria comunei Dumbrăvița vrea ca de anul viitor să schimbe modalitatea de plată a serviciilor de salubritate pe care operatorul de specialitate le prestează către cetățeni. În contextul în care Servicii Măgura Codlei întâmpină dificultăți în colectarea taxei de la cetățeni, administrația locală dorește să preia activitatea de încasare, achitând de la bugetul propriu serviciile, urmând ca apoi, sumele să fie recuperate de la cetățeni, prin impunerea unei taxe speciale de salubritate, plătită direct la ghișeul primăriei. În prezent, tariful pe care cetățenii din Dumbrăvița îl plătesc pentru serviciile de salubritate este de 10 lei pe lună de persoană. Suma va fi menținută și în momentul în care se va schimba modalitatea de plată, a spus primarul Zachiu Popa.
Taxă specială către primărie, în locul taxei colectate direct de operator
Dumbrăvița face parte dintr-o asociație de dezvoltare intercomunitară, alături de municipiul Codlea și comuna Holbav, toate trei fiind deservite de operatorul Măgura Codlei. Dacă la început, deșeurile de la populație erau ridicate o dată la două săptămâni, în ultimii doi ani orarul s-a modificat, iar gunoiul este preluat săptămânal – în zilele de luni și marți, de la Dumbrăvița și în zilele de miercuri din zona Vlădeni. Potrivit primarului comunei, Zachiu Popa, în prezent, de colectarea taxelor de la cetățeni se ocupă chiar operatorul de salubritate, însă nu toți oamenii își achită facturile. „De anul viitor, avem în plan să instituim o taxă specială de salubritate: noi să plătim facturile către operatori și să recuperăm banii de la cetățeni, odată cu plata taxelor și impozitelor locale. Pentru a introduce această taxă specială, vom organiza o dezbatere publică, apoi va fi supusă aprobării un o hotărâre de Consiliu Local”, a declarat primarul comunei Dumbrăvița, Zachiu Popa.
Plan pentru colectare selectivă
În Dumbrăvița, primăria are planuri și pentru colectarea selectivă, un aspect deficitar în acest moment, la nivelul localității. De colectarea selectivă trebuie să se ocupe în primul rând operatorul, care le ridică pe fracții, doar pe cele strânse la cele patru „insule” special amenajate. „Problema este că ei trebuie să ridice deșeurile pe fracții din toată comuna, nu doar de la cele patru insule. Am discutat și acest subiect cu conducerea operatorului de salubritate, care mi-a comunicat faptul că de la 1 ianuarie vor mai avea o autospecială și vor face colectarea selectivă”, a declarat Zachiu Popa. „Eu le fac adrese de cel puțin două ori pe lună, prin care le aduc la cunoștință că trebuie să colecteze selectiv. În vară, au distribuit saci speciali pentru deșeurile reciclabile. Eu am în plan ca în următoarea ședință a Consiliului Local să propun achiziționarea de pubele pentru categoriile de deșeuri. În primă fază avem în plan să cumpărăm 1.000 de europubele verzi. Apoi, anul viitor ar urma să cumpărăm și europubelele negre”, a încheiat primarul.
Prevenirea și combaterea faptelor ilegale în domeniul protecției animalelor
Inspectoratul județean de Poliție Brașov reamintește deținătorilor de animale de pe raza județului îndatoririle pe care aceștia le au față de animalele din grija lor, indiferent de rasă. Astfel, conform Legii 205/2004 (*republicată*) privind protecția animalelor, orice deținător de animale trebuie să le asigure acestora un adăpost corespunzător, hrană și apă în cantități suficiente, posibilitate de mișcare suficientă. De asemenea deținătorul trebuie să le ofere îngrijire și atenție, iar la nevoie asistență medicală. Prin deținător de animale se înțelege proprietarul, persoana care deține animalul cu orice titlu valabil sau orice persoană fizică sau juridică în îngrijirea căreia se află animalul respectiv.
Comportamentul brutal, abuzul în utilizarea animalelor, supunerea animalelor la eforturi inutile și neasigurarea condițiilor de trai, abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea omului, despărţirea puilor de mamă înainte de opt săptămâni de viaţă sunt considerate rele tratamente. Faptele prezentate anterior constituie contravenții și se sancționează cu amendă între 1.000 și 3.000 lei.
Următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 1 an:
– uciderea animalelor cu intenție, fără drept;
– practicarea tirului pe animale;
– organizarea de lupte între animale sau cu animale;
– folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor;
– rănirea sau schingiuirea animalelor;
– intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal, fără scop necurativ, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor.
Sorin Cîmpeanu: Testele de salivă vor fi administrate de școli sau părinți. Fiecare școală va decide!
Ministrul interimar al Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat aseară că testele de salivă vor fi administrate în școală doar dacă instituția va decide că este de acord și are infrastructura necesară să facă acest lucru. Ministrul a mai spus că școlile au nevoie de acordul părinților pentru a face acest lucru. Dacă nu, testul va fi făcut acasă, de părinți, și transmis școlilor.
Dacă testul de salivă iese pozitiv și elevul face un test PCR care iese negativ atunci acesta poate continua cursurile fizic. În cazul în care elevul nu face test PCR sau acesta iese pozitiv, elevul rămâne acasă 14 zile. Cîmpeanu a mai anunțat că toate școlile din județele unde rata de infectare a scăzut sub 3 cazuri la o mie de locuitori vor fi decuplate de la raportarea la numărul de cadre didactice vaccinate.
Principalele declarații:
l Sunt 18 județe care în ansamblul lor au rată de infectare mai mică de 3 la mie. Practic, în mai bine din jumătate din teritoriul țării rata e sub 3 la mie. De luni toți copiii vor merge la școală fără a ne mai raporta la incidența pe școală.
l Este în curs de pregătire o hotăre CNSU prin care Ministerul Educației și Ministerul Sănătății sunt abilitate să modifice ordinul comun, astfel încât să fie permisă prezenţa fizică în şcoli şi grădiniţe în localităţile unde rata de incidenţă este sub 3 la mie, fără a depinde de rata de vaccinare a personalului din învăţământ.
l Apreciez progresul făcut din perspectiva vaccinării elevilor, avem 407.000 elevi vaccinați, adică 33% din eligibili. Vom decupla rata de vaccinare de modul de funcționare din localitățile sub 3 la mie.
l Dacă testul de salivă este pozitiv și se face testul PCR și iese negativ poate continua cu prezență fizică. Dacă nu se face testul PCR sau e pozitiv, elevul rămâne acasă 14 zile.
l Procedura de administrare a testelor este în sarcina Ministerului Sănătății. La decizia școlii, testele vor putea fi administrate acasă, de părinți, sau în școală. Când există dorința profesorilor pentru a fi administrare în școală trebuie acordul părinților.
l Școala va decide dacă dorește și are condiții pentru testare în școală. Dacă nu, la domiciliu sub supravegherea părinților sau reprezentanților legali. Rezultatul poate fi trimis în scris sau pe email dirigintelui sau învățătorului sau directorului.
l Fac apel la responsabilitatea părinților de a comunica corect și la timp rezultatele acestor teste.
l Inițial am anunțat că la finalul acestei săptămâni vor ajunge testele în școli. Ulteriori IGSU ne-a adus la cunoștință că aceste teste vor ajunge în școli în prima parte a săptămânii viitoare.














