1005 braşoveni din diferite categorii vulnerabile au primit, în ultimele două săptămâni, de la Direcţia de Asistenţă Socială Braşov (DAS) câte 30 de măşti de protecţie. În continuare, la sediul DAS sunt aşteptate peste 5000 de personae care se încadrează în criteriile stabilite de Municipalitate pentru a beneficia de măştile gratuite.
Decizia acordării celor 30 de măști chirurgicale de protecție către persoanele din categoriile vulnerabile din Municipiul Brașov a fost luată prin H.C.L. nr. 465/2020, măștile fiind achiziționate din bugetul local, în contextul în care până în prezent nu au fost puse în aplicare prevederile OUG nr. 78/2020 privind acordarea de către Ministerul Sănătăţii a necesarului de măşti de protecţie pentru familiile şi persoanele defavorizate de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea prevenirii răspândirii virusului SARS – COV2.
La nivelul municipiului Brașov, numărul estimat de beneficiari este de 6.200 de persoane din familii beneficiare ale ajutorului social, din familiile beneficiare ale alocaţiei de sprijin pentru susţinerea familiei, pensionari din sistemul public de pensii, ale cătot drepturi nu depăşesc 704 lei şi persoane încadrate în grad de handicap care realizează venituri exclusive din prestaţiile sociale. Pentru a veni în sprijinul persoanelor vulnerabile, verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, precum și programarea în vederea preluării măștilor se poate face telefonic. În acest sens, Direcția de Asistență Socială Brașov a pus la dispoziție patru numere de telefon: 0770 736790; 0770 725765; 0783 125574 și 0727 700401. Pentru a intra în posesia măștilor, persoanele îndreptățite trebuie să se prezinte la sediul Direcției de Asistență Socială Brașov, din str. Panselelor nr. 23, prezentând o copie după actul de identitate, o copie după certificatul de handicap (pentru persoanele încadrate în grad de handicap) şi o copie după cuponul de pensie aferent lunii în curs (pentru persoanele vârstnice).
Peste 30.000 de măşti au ajuns la persoanele vulnerabile din Braşov
ISU Brașov a deschis un punct de lucru în cartierul Coresi
În acest weekend ISU Brașov a deschis punctul de lucru din cartierul Coresi. Obiectivul realizat cu sprijinul CEETRUS România este important pentru Brașov. Având în vedere că după noile standarde timpul minim de răspuns este de 6 minute, ar fi fost imposibil din cele două subunități existente la nivelul municipiului Brașov să ajungă în această zonă într-un timp scurt, cu precădere în orele de vârf ale zilei, dar nu numai. Distanţa medie existentă în prezent între structura profesionistă de intervenţie (Detaşamentul 1 de Pompieri Braşov) şi raionul de intervenţie propus al punctului de lucru este de aproximativ 8 km, iar după înfiinţarea Punctului de Lucru Coresi este de 4 km. Timpul mediu de răspuns realizat în prezent de către echipajele de intervenţie este de 8 min, iar după înfiinţarea Punctului de Lucru Coresi timpul mediu de răspuns estimat este 3 min. „Nu am ales întâmplător acestă dată pentru a organiza festivitatea, astăzi aniversăm 12 ani de la înființare SMURD Brașov. 12 ani în care am contabilizat sute de vieți salvate, ani în care am avut un singur gând ce ne-a ghidat activitatea: «Cine salvează o viață, salvează o lume»”, spun reprezentanții ISU Brașov.
Rezultatul colaborării dintre Ceetrus și ISU Brașov este construirea, dotarea și donarea punctului de lucru din str. Turnului nr.5 (suprafață totală 317mp, cu o investitie de peste 500.000 eur) care este pus în serviciul locuitorilor din zona Tractorul, Cartier Coresi, Cartierul Triaj și localitățile metropolitane din proximitate, pentru salvarea vieților și a bunurilor cetățenilor.
Hotărâre de Guvern: Calendarul electoral pentru parlamentare
• 22 octombrie, ultima zi de depunere a candidaturilor, în 6 noiembrie începe campania, pe 6 decembrie votăm
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că, în data de 7 septembrie, începe perioada electorală aferentă alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 6 decembrie 2020. Biroul Electoral Central pentru alegerile parlamentare va fi constituit în 11 septembrie, 22 octombrie este termenul limită de depunere a candidaturilor pentru circumscripţiile electrorale din ţară, iar campania electorală începe în 6 noiembrie şi se încheie în 5 decembrie, la ora 7:00, transmite News.ro.
Conform Hotărârii Guvenului nr. 745/2020 pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale pentru Senat şi Camera Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 154 din 3 septembrie 2020, principalele repere calendaristice ale acestei perioade sunt următoarele:
11 septembrie – constituirea Biroului Electoral Central;
15 septembrie – depunerea la Biroul Electoral Central a protocolului de constituire a alianţei electorale;
21 septembrie – termenul–limită până la care alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul la secţia de votare sau cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă;
21 – 24 septembrie – Misiunile diplomatice şi oficiile consulare comunică Autorităţii Electorale Permanente propunerile privind sediile secţiilor de votare din străinătate;
25 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă comunică Ministerului Afacerilor Externe localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, precum şi numărul acestora;
27 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte listele electorale permanente pentru votul prin corespondenţă;
28 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă pune la dispoziţia Companiei Naţionale „Poşta Română” — S.A listele electorale pentru votul prin corespondenţă;
1 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripţie;
7 octombrie – depunerea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării;
7 octombrie – depunerea listelor de candidaţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale;
18 octombrie – constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării;
18 octombrie – constatarea rămânerii definitive a candidaturilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale;
22 octombrie – depunerea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţiile electorale din ţară;
22 octombrie – ultima zi în care alegătorii înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu pot depune la primarul unităţii administrativ-teritoriale de reşedinţă cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă din ţară;
27 octombrie – stabilirea şi depunerea semnelor electorale la Biroul Electoral Central;
28 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripţie din ţară;
30 septembrie – imprimarea buletinelor de vot prin corespondenţă pentru circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării;
2 noiembrie – constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripţiile electorale din ţară;
6 noiembrie – aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării secţiilor de votare, precum şi a sediilor acestora;
6 noiembrie – începerea campaniei electorale;
18 noiembrie – constituirea oficiilor electorale;
21 noiembrie – desemnarea, prin tragere la sorţi computerizată, a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi a locţiitorilor acestora, precum şi a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate;
21 noiembrie – desemnarea preşedinţilor birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă şi a locţiitorilor acestora;
21 noiembrie – imprimarea buletinelor de vot;
16 noiembrie – Ministerul Afacerilor externe comunică Autorităţii Electorale Permanente propunerile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare privind sediile secţiilor de votare din străinătate;
24 noiembrie – constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare;
3 decembrie, ora 24:00 – depunerea sau livrarea plicurilor exterioare conţinând documentele de vot prin corespondenţă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă;
5 decembrie, ora 7:00 – încheierea campaniei electorale
6 decembrie: ora 6:00 – începerea votării; ora 21:00: – încheierea votării.
Campioană și la frumusețe: Sandra Izbașa se iubește cu un actor
Sandra Izbașa are toate motivele să se considere o femeie fericită și împlinită la 30 de ani: a cucerit de-a lungul carierei două medalii de aur (la Olimpiadele din 2008 și 2012), cinci titluri europene, precum și un argint mondial. Și îi merge bine și pe sentimental. Acum, fosta gimnastă trăiește o poveste de dragoste cu actorul Răzvan Bănică, nepotul lui Ștefan Bănică Junior. Deși sunt de o vreme bună împreună, Sandra Izbașa și Răzvan Bănică au preferat să-și trăiască povestea de dragoste departe de lumina reflectoarelor. Misterul s-a risipit abia acum, când actorul a postat pe rețelele de socializare o fotografie care spune totul despre relația cu fosta gimnastă. „Awwww, ești vagabooont”, a comentat frumoasa campioană, în glumă, la vederea imaginii, făcând aluzie la replica „patentată” de Răzvan Fodor. Acesta obișnuia să o folosească în concursul Asia Express, pe care, de altfel, l-a și câștigat. Răzvan Bănică cochetează uneori și cu lumea muzicii. Ba chiar are o prietenie frumoasă și specială cu două dintre cele mai apreciate artiste ale momentului, Irina Rimes și Ana Baniciu, cu care lucrează de zor în „familia” Quantum Music.
Andra s-a pus pe slăbit
Andra a recunoscut că s-a îngrășat, iar acum ține dietă și face sport. „Îmi doresc să nu mai zică lumea că sunt însărcinată”, spune vedeta. Extrem de sinceră, Andra a mărturisit că zvonurile cele mai recente legate de o eventuală sarcină au pornit de la faptul că, în perioada pandemiei, s-a îngrășat câteva kilograme. Deși a declarat în repetate rânduri că ea și Cătălin Măruță ar fi bucuroși să aibă și al treilea copil, pe Andra au început să o deranjeze comentariile legate de acest subiect. „Nu ne-am propus să mărim familia și nu avem de gând acum să se întâmple acest lucru. E greu, cumva, să stau mereu să explic că nu sunt însărcinată“, a spus Andra, pentru Libertatea. Cântăreața s-a apucat serios de sport și chiar urmează un program alimentar, mai exact mănâncă doar în decursul a 8 ore, lăsând o pauză de 16 ore între ultima și prima masă. „Recunosc, îmi plac dulciurile. Acasă am doi copii care vor mereu ceva dulce și le gătesc, facem brioșe, mai vine o prietenă cu vreo prăjitură nouă să o încerc. Zilnic am parte de ispite, ca să zic așa. Îmi și place, pentru copii, să avem genul acesta de prăjituri gătite în casă, să știu că sunt de bună calitate. Motiv pentru care, fiind o pofticioasă din naștere, nu mă pot abține și mai gust”, a mărturisit Andra.
Cornel Ilie de la Vunk a divorțat după 5 ani de mariaj
Seria de divorțuri din showbiz-ul românesc continuă! Cornel Ilie, solistul trupei Vunk, a anunțat că el și partenera lui de viață, Eliza, au ales ca de acum încolo să pornească pe drumuri separate. Cei doi au împreună doi copii, pe micuții Zara și Cezar.
Artistul a mai „testat” conturile sale personale de socializare cu câteva mesaje „subliminale”, care anunțau, oarecum, ceea ce va veni, chiar de dinainte de a publica textul oficial prin care și-a anunțat divorțul. „Nu contează cu cine dormi, ci la cine visezi”, scria cântărețul recent pe Instagram. Iată că, în cele din urmă, cei doi parteneri chiar nu vor mai dormi împreună, chiar dacă lucrurile în familie păreau că merg de minune. Deși au decis să divorțeze, Cornel a explicat că el și soția lui vor rămâne în continuare în relații bune și că își vor crește copiii cu același devotament ca și până acum. Decizia a fost luată de comun acord, într-un mod amical, reprezentat și de imaginea pe care cei doi au ales să o publice odată cu anunțul: ei doi dând mâna prietenește. „Din „Poveste” a rămas „O veste”: „De-a lungul timpului, oamenii au făcut ca termenul «divorț» să capete un aer distructiv, fatalist, așa că o să formulez altfel: eu și cu Eliza nu mai suntem un cuplu. Am învățat foarte multe împreună unul de la altul, am învățat și mai multe despre noi înșine și, mai ales, despre viață. Am devenit mai puternici și mai curajoși, unul prin celălalt. Vom continua să ne creștem copiii cu aceeași dragoste și grijă, arătându-le toate frumusețile vieții, bunătatea față de ceilalți și învățându-i curajul de a face alegerile importante, la timpul lor. Ne vom ajuta mereu, rămânem aceiași prieteni buni, dar și aceleași persoane discrete cu viața lor personală. Astfel că aceasta este singura dată când vom spune ceva despre acest subiect. Vă mulțumim că înțelegeți această alegere“.
Cugetări
Goethe: „Trăiește fiecare zi ca și când viața abia atunci începe”
Calendar religios: 7 septembrie
Ortodox
Înainteprăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sf. Mc. Sozont; †) Sf. Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi
Greco-catolic
Sf. m. Sozont
Romano-catolic
Sf. Regina, fc. m.
S-a întâmplat la 7 septembrie
1739: Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria şi Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Ţării Româneşti
1907: Bogdan Petriceicu-Hasdeu, enciclopedist, jurist, lingvist, istoric, om politic şi scriitor român (n. 1836)
1910: Marie Curie a izolat prima mostră pură de radiu
1927: Se naşte Ion Pacea, pictor român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1999)
1939: România s-a declarat neutră în urma declanşării celei de-a doua conflagraţii mondiale (la 1 septembrie) şi şi-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei
1940: Tratatul de la Craiova: Tratatul de frontieră dintre România şi Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei („Cadrilaterul”, adică judeţele Durostor şi Caliacra) intră în componenţa Bulgariei
1949: Este proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alege primul preşedinte federal (Theodor Heuss (1884 – 1963, liderul Partidului Liber Democrat)
1965: Se naşte Angela Gheorghiu, soprană română
1993: Moare Eugen Barbu, scriitor, scenarist şi publicist român (n. 1924)
Rețeta zilei
Clătite cu ciuperci
Ingrediente: 250 gr. ciuperci, 250 gr. şuncă slabă, 4 ouă, făină, lapte, unt, caşcaval
Mod de preparare: Se pregătește un aluat obişnuit de clătite din 4 ouă, făină, lapte. Se lasă să se odihnească şi între timp se prepară umplutura astfel: se toacă foarte mărunt şuncă şi se taie ciupercile. Se căleşte în puţină grăsime şunca, apoi se adaugă ciupercile amestecând continuu. Pentru că umplutura să se lege, se pun 2-3 linguri de ciulama (unt, lapte, făină fiartă 2-3 minute). Se pregătesc foile de clătite, se umplu şi aşază într-un vas de Jena cu puţin unt. Deasupra se rade puţin caşcaval, se adaugă câteva cuburi mici de unt şi se dă la cuptor la foc mic.