0.8 C
Braşov
AcasăNational23 de râși adulți și 9 pui, pe 1.200 de hectare...

23 de râși adulți și 9 pui, pe 1.200 de hectare din Carpații Meridionali

Primul program de monitorizare cu metode științifice, cantitative a speciei râs (Lynx lynx) într-o zonă pilot din Carpații Meridionali a fost finalizat în această perioadă, de către Fundaţia Conservation Carpathia. Monitorizarea a fost făcută cu ajutorul camerelor foto cu senzor de mișcare și își propune evaluarea stării de conservare și menținerea unei populații viabile de râși, precum și crearea unui model de monitorizare a faunei sălbatice la nivel național.

Foto: Liviu Ungureanu

De la monitorizare prin numărarea urmelor prin zăpadă la monitorizarea cu senzori de mişcare

Specialiștii Fundației Conservation Carpathia au monitorizat cea mai mare felină sălbatică a Europei, într-o zonă pilot de 1.200 kilometri pătraţi din estul Munților Făgăraș, Piatra Craiului și Munții Leaota. 23 de râși adulți, nouă masculi, şase femele, opt indivizi cu sex nedeterminat, dar și nouă pui alături de femele au fost identificați cu ajutorul celor 150 de camere cu senzor de mișcare instalate. Datele au fost obținute în trei sezoane consecutive de toamnă-iarnă, din 2018 până în 2020, pe parcursul a până la 105 de zile de monitorizare în fiecare sezon. În mod tradițional monitorizarea carnivorelor mari s-a realizat în România prin numărarea urmelor pe zăpadă. Fundația Conservation Carpathia a folosit o metodă modernă de monitorizare, fără capturarea și perturbarea comportamentului normal al animalului. Monitorizarea cu camere cu senzor de mișcare presupune fotografierea râșilor în habitatul lor, specialiștii identificând mai apoi râșii pe baza imaginilor obținute.

Cele mai mari ameninţări: lipsa managementului, degradarea habitatelor, braconajul

Modelele matematice au prezis o densitate de 1,7 râși / 100 kmp (interval confidență=1.1-2.6). Aceste valori de densitate sunt mai mari decât în Carpații Slovaciei, Alpii Elvețieni sau Munții Jura la granița dintre Franța, Elveția și Germania. Conform specialiștilor fundației, cele mai mari amenințări la adresa râșilor din România sunt fragmentarea și degradarea habitatelor lor naturale, lipsa unui management bazat pe metode științifice, vânarea excesivă a speciilor sale de pradă, braconajul. Ca și celelalte carnivore mari, respectiv ursul și lupul, râsul este indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat. Menținerea unei populații viabile și sănătoase de râși reprezintă menținerea unei păduri  sănătoase, unde există atât carnivore mari, cât și speciile lor de pradă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Cele mai populare

spot_img

COMENTARII RECENTE