Din pricina temperaturilor scăzute, toamna, iarna sunt cunoscute drept cei mai puternici inamici ai sănătăţii. În aceaste sezoane, organismul este expus la numeroase boli care pot provoca o serie de complicaţii nedorite. Dintre acestea, cele mai frecvent întâlnite sunt: gripa, pneumonia, laringita, infecţiile urinare şi degerăturile. Colac peste pupăză, în acest sezon ne amenință zi de zi și pandemia de coronavirus. Medicii spun că numic nu poate fi mai periculos decât o suprapunere a unei gripe peste o infectare cu COVID. De gripă ne putem feri se pare mai ușor și mai sigur. Iar masca împotriva coronavirusului joacă un rol de pavăză și îmăptriva gripei.
Gripa este o infecţie respiratorie contagioasă, cu potenţial mic de ameninţare dacă este tratată la timp. Simptomele gripei apar la aproximativ trei zile după expunerea la virus, şi includ: febră, frisoane, tuse, durere Manifestările sunt asemănătoare cu cele cauzate de răceală.

Cum ne apărăm împotriva gripei?

Vaccinurile împotriva gripei reduc severitatea simptomelor şi protejează împotriva complicaţiilor care ar putea să apară. În plus, adoptarea unui mod de viaţă igienic, asigurarea unui aport constant de vitamine şi minerale din fructe şi legume, hidratare şi somn suficient contribuie la ţinerea sub control a virusului.

Care e diferenţa dintre răceală şi gripă?

Deşi, la prima vedere, răceala şi gripa au manifestări comune, fiecare are particularităţi ce le diferenţiază una de cealaltă.
Astfel, încă de la debut, organismul oferă semnale distincte ce ajută la deosebirea acestor două tipuri de viroze respiratorii, iar pacientul poate lua din timp măsurile corecte de combatere şi diminuare a simptomelor.
Principalul mod de diferenţiere a răcelii şi gripei constă în faptul că cea dintâi afectează pe o durată mai scurtă şi într- un mod mai puţin agresiv organismul decât gripa, care are o durată de manifestare lungă şi poate prezenta episoade severe.

Principalele simptome care fac diferenţa între cele două afecţiuni sunt:

Răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, dureri de cap şi de gât, urmate de creşterea consistentei mucozităţilor nazale şi modificări de culoare a pielii, care capătă un aspect palid.
Gripa – debutul este brusc şi violent. Febra, de 39 – 40 de grade, este deseori însoţită de stări de oboseală, tuse uscată, frisoane, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşu în gât. Febra poate dura de la 3 până la 5 zile. Tusea este şi ea prezentă şi poate avea o durată de manifestare până la două luni. Durerile musculare sunt mult mai acute decât în cazul răcelii. Stările de greaţă şi vomă sunt, de asemenea, asociate gripei, iar în cazuri grave acestea pot evolua şi în alte probleme gastro-intestinale.
Deşi tratamentele prescrise se diferenţiază conform simptomelor pacientului, tipului de infecţie respiratorie şi în funcţie de modul în care tusea se manifestă, toate tipurile de terapie trebuie să acţioneze în mod esenţial ca un antispatic, un antiinflamator pentru căile respiratorii şi un emolient pentru fluidizarea secreţiilor nazale.
Astfel de produse natursite sunt cele pe bază de ulei de eucalipt, rădăcină de lemn dulce şi ulei de mentol.
Acţiunea sinergică a acestor componente naturale asigura fluidizarea secreţiilor bronhice,reduce inflamaţia, ajută la expectoraţie, calmează accesele puternice de tuse şi întăreşte sistemul imunitar în fata complicaţiilor asociate maladiilor respiratorii.

Cum ne tratăm

Ceaiurile fierbinţi, mierea şi gargara cu sare se numără printre cele mai practice sfaturi care vă ajută să învingeţi răcelile şi gripele din sezonul rece Dacă sînteţi bolnav, ajutaţi-vă organismul să îşi întărească sistemul de apărare stând în pat.

Beţi băuturi fierbinţi

Anumite lichide vă ajută să preveniţi dezhidratarea şi ameliorează congestiile, iar băuturile fierbinţi sunt mai bune decît băuturile la temperatura camerei. Beţi cât mai multe lichide, mai ales ceai fierbinte şi apă fierbinte cu lămâie şi miere. Nu uitaţi nici supa de pui atunci când sunteţi răcit sau gripat.

Mâncaţi o lingură de miere

O lingură de miere, luată înainte de a merge la culcare, calmează tusea prin lubrifierea mucoaselor de la nivelul gâtului.

Faceţi gargară cu apă sărată

Dizolvaţi o jumătate de lingură de sare într-un pahar de apă călduţă de 225 mililitri. Puteţi face gargară la fiecare 3-4 ore.

Menţineţi-vă ţesuturile nazale bine hidratate

Folosiţi o soluţie nazală salină sub formă de picături pentru a evita să aveţi un nas încărcat şi pentru a menţine ţesuturile nazale bine hidratate.

Umidificaţi‑vă locuinţa

Răceala şi diversele tulpini de viruşi gripali supravieţuiesc şi se înmulţesc mai bine în condiţii de uscăciune. Cu ajutorul unui umidificator veţi combate aerul uscat din interiorul locuinţei, care poate cauza mucoase nazale încărcate şi iritaţii la nivelul gâtului.