7.4 C
Braşov
Acasă Blog Pagina 4723

Creșele din Brașov se redeschid pe 14 septembrie, odată cu școlile

De către
M.Ex.
-
0

• Pentru a respecta normele de distanţare impuse, din cele 806 locuri în opt creşe publice din Braşov, vor fi dispinibile mai puţin de 600
Creșele din Brașov se deschid la 14 septembrie, în interiorul fiecărei unități urmând să fie impusă o distanțare de minim un metru între persoane, precizează viceprimarul Costel Mihai. Managerii creșelor erau pregătiți inclusiv de amenajări care să respecte distanțarea fizică de 1,5 metri, însă având în vedere că normele recent apărute nu prevăd ceva concret referitor la creșe, se vor lua în calcul măsurile stabilite pentru unitățile de învățământ preuniversitar.

Creșele vor respecta măsurile generale

Creșele trebuiau deschise la 1 septembrie, însă un ordinul comun al Ministerului Educației și al Ministerului Sănătății, care să stabilească măsuri clare şi pentru activitatea acestor unităţi în perioada epidemiei, a întârziat să apară. „Într-un final, a fost emis mult așteptatul Ordin comun nr. 5487/1494/01.09.2020 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-COV-2 (care a apărut în urma adoptării O.U.G. nr.141/19.08.2020) . El nu prevede însă reglementări specifice şi pentru creșe, dar impune reglementări generale, specifice nivelului de învățământ preuniversitar, de educație timpurie. Ca de obicei, creșele, chiar dacă fac parte din sistemul de educație timpurie, au fost uitate din perspectiva reglementării deschiderii acestora. Cu toate acestea, am decis să le deschidem la aceeaşi dată cu toate celelalte unităţi de învăţământ, luând în considerare prevederile art. 3 și art. 4 din Ordin comun nr.5487/1494/01.09.2020, care impun niște termene, pentru evaluarea situației epidemiologice la nivel local, din partea Direcției de Sănătate Publică și a autorităților locale”, a declarat viceprimarul Costel Mihai.

Nu există modificări în documentația medicală necesară la intrarea copiilor în colectivitate

Data de 14 septembrie, pentru deschiderea creşelor din subordinea Consiliului Local, le va oferi părinţilor şi aparţinătorilor timpul necesar pentru obținerea documentelor medicale pentru intrarea copiilor în colectivitate. Din punct de vedere al acestor documente nu există modificări faţă de anii anteriori, fiind necesare: avizul epidemiologic, adeverința medicală de intrare în colectivitate, eliberată de medicul de familie, pe baza analizelor medicale de exudat faringian și examen coproparazitologic. Pentru a respecta normele de distanţare impuse, din cele 806 locuri în opt creşe publice din Braşov, vor fi dispinibile mai puţin de 600. Nu este clar ce fac ceilalți peste 200 de copii care în mod normal veneau la creșă șiacum nu mai au loc și nici cum sunt selectați cei 600 care vor începe școala.

Sărbătoare a bucuriei: De Sântămăria Mică lumea se reînnoiește

De către
M.Ex.
-
0

• În calendarul popular ziua închinată Nașterii Fecioarei Maria marchează hotarul astronomic dintre vară și toamnă
În fiecare an, la 8 septembrie, creștinii se bucură de Naș­terea Fecioarei Maria, mama Mântu­itorului. La români, sărbătoarea se mai numește Sântămăria Mică. Nu întâmplător, prima mare sărbătoare a Anului Nou Bisericesc început la 1 septembrie este prăznuirea Preacuratei. Fecioara Maria este cel mai venerat și mai iubit sfânt al creștinătății, cele mai multe biserici și catedrale purtându-i numele. Tot azi, se sfârșește vara și rândune­lele încep să plece către țările calde. Ziua se pregătește să devină egală cu noaptea, iar lumea, se spune, se reînnoiește. Nașterea Sf. Fecioare Maria este începutul istoriei mântuirii noastre, de aceea, la 8 septembrie, toți creștinii se bucură și sărbătoresc. Iar a doua mare bucurie este dată de credința și speranța noastră că Maica Domnului ne ocrotește de acolo, din împărăția cerurilor, unde se roagă Fiului ei, Iisus Hristos, pentru noi, oamenii.

Cei ce lucrează în această zi vor avea mare pagubă în casă

În tradiția populară s-au moștenit o mulțime de obiceiuri și datini care, în unele părți ale țării, încă mai sunt respectate. Bărbații n-au voie să poarte pălărie în această zi. De fapt, de-acum încolo, pălăria se pune în cui, și se folosește căciula. De aici și spusa: „O trecut Sîntămărie, leapădă de pălărie!“ După această zi, nu se mai seamănă grâu. Oamenii trebuie să deschidă ușa când încă e întuneric, căci, de găsește Maica Domnului deschis, intră și lasă noroc. Nu trebuie să lucrăm azi sub niciun chip, fiindcă e rău de arsuri și pentru mame, și pentru copiii lor. Din bătrâni, se știe că aceia care nu vor ține această zile și vor lucra vor avea parte de izbituri, de lovituri, de dureri de cap și vor avea mare pagubă în casă.

În această zi candela trebuie să ardă neîncetat

Potrivit tradiției, nașterea Prea Sfintei Fecioare, mama lui Iisus Hristos, încheie o perioadă bine definită, marcând în calendarul arhaic sfârșitul verii. De asemenea, aceasta este și ziua când rândunelele pleacă spre țările calde, se bat nucii, pentru ca la anul să facă rod, începe culesul viilor. În alte zone, femeile care își doresc să aibă copii trebuie să meargă în această zi la biserică, să se roage în fața icoanei Născătoarei de Dumnezeu. Același lucru trebuie să-l facă și femeile însărcinate pentru ca Maica Domnului să le ajute să nască ușor. În fiecare casă de creștini trebuie să existe icoana Maicii Domnului, iar în această zi candela trebuie să ardă neîncetat.

Ai grijă de pădure, ca să aibă și ea grijă de tine!

De către
M.Ex.
-
0
Instalarea noii generații de pădure într-un arboret de fag, regenerare naturală

«Pentru a avea viitor, avem nevoie de prezent»

Este motto-ul după care Constantin Nădrag se ghidează în viață, dar și în munca de zi cu zi. Trăiește în și pentru pădure de când se știe. Pădurea l-a atras dintotdeauna și a rămas legat de ea și în ziua de azi. De când a înțeles că fără copaci viața nu ar fi posibilă, a știut ce vrea să facă în viață: să aibă grijă de pădure. Iar pădurea i-a dăruit și măreția ei, dar și un viitor. „Nu trebuie niciodată să uităm că pădurile produc oxigen și consumă dioxid de carbon, lucru care ne motivează pe toți să avem grijă de ele și de nevoile lor de regenerare.“ spune Constantin.

Tocmai de aceea a ales să devină silvicultor. A urmat liceul industrial „Horea“ cu profil silvicultură și exploatare forestieră, apoi Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania Brașov, cu specializarea exploatări forestiere. Din 2012 conduce una dintre cele mai apreciate firme de exploatare forestieră românească. Are 36 de angajați și a investit peste 2 milioane de euro în utilaje moderne destinate transporturilor și exploatărilor forestiere. Pentru el, cea mai mare împlinire este să fie alături de echipă, iar cei mai mulți dintre colegi au venit alături de el încă de la începuturile firmei.

Pădurea are nevoie să fie tăiată. Rațional și legal

Pentru Constantin Nădrag, ziua de lucru începe dis-de-dimineață. La prima oră e în pădure. „Recoltarea lemnului se face în faze, o zi obișnuită de lucru cuprinzând toate procesele de exploatare forestieră: doborârea arborilor marcați pentru tăiere, colectarea si transportul lor in platformele primare, unde lemnul este măsurat și apoi expediat către beneficiari, pe categorii de sortimente“, explică Constantin. ,,În urma lucrărilor de exploatare forestieră realizate, pădurile sunt îngrijite și se regenerează, iar arboretele viitoare vor fi mai valoroase și mai productive, pentru că pădurile nu au doar funcții de protecție, ci și de producție“, explică silvicultorul necesitatea tăierii arborilor atât de hulită de întreaga lume.
Tăierea responsabilă a pădurii este una dintre preocupările sale. Și crede că situația nu este atât de neagră precum o ilustrează uneori presa. Spune că este încă nevoie de mai multe măsuri de verificare, pentru a fi siguri că exploatarea se face în mod legal și doar pentru a asigura dezvoltarea sănătoasă, pe termen lung, a fondului forestier.

„Exploatarea forestieră este o muncă grea. Spun acest lucru pentru că dincolo de munca fizică depusă, activitatea se desfășoară în teren în condiții meteorologice mai dure (ploi, vânt, zăpadă), acestea fiind inevitabile pentru că tăierile de regenerare trebuie realizate în afara sezonului de vegetație, adică în lunile septembrie-aprilie», explică Constantin. Tocmai de aceea este nevoie de oameni cu experiență, pentru ca amenajările silvice să fie realizate în așa fel încât să asigure atât necesarul de lemn pentru industrie și populație, cât și nevoia de regenerare a pădurii. Oamenii ar trebui să știe mai multe despre mediu, despre pădure și nevoile ei. Constantin crede că ar fi nevoie de campanii de conștientizare în rândul populației.
Ultimul Inventar Forestier Național indică o creștere considerabilă a volumului de masă lemnoasă în păduri, precum și o creștere a suprafețelor împădurite. Dar și un volum de lemn dispărut, menționat ca recoltat, de 38 de milioane de metri cubi, care reprezintă însă și volumul de lemn exploatat și lemnul mort. În ultimii ani au apărut și o serie de schimbări legislative pozitive. Aplicațiile SUMAL și RADARUL PĂDURILOR au contribuit la o mai bună monitorizare a transporturilor de masă lemnoasă. Orice transport de lemn poate fi verificat dacă este legal sau nu prin aplicația Inspectorul Pădurii.
Silvicultorii se plâng, însă, că statul nu îi ajută. În ultimii ani, Romsilva, în calitate de administrator al pădurilor de stat, a crescut în mod nejustificat prețul lemnului. Multe lucrări silvice nu au putut fi realizate și produsele secundare provenite din aceste lucrări nu au fost extrase, conducând la o criză a lemnului, cu implicații pe tot lanțul, atât pentru consumatori, cât și procesatori. Pe de altă parte, « importurile de lemn sunt din ce în ce mai mari, multe state europene având un excedent de lemn provenit în urma unor atacuri de insecte, doborâturi de vânt sau o silvicultură aplicată greșit prin plantarea unor specii de arbori în afara arealului lor natural, cum s-a întâmplat în Germania“, spune Constantin.

Parteneriate viabile, bazate pe transparență și respect reciproc

Exploatarea forestieră are impact direct asupra multiplelor destinații pe care le ia apoi lemnul: de la industria producătoare de mobilă, obiecte de design și construcția de case, până la uzul casnic. De aceea, gestiunea eficientă și sustenabilă a fondului forestier este vitală atât pentru natură, cât și pentru mediul industrial și utilizatorii finali – adică noi toți, pentru care lemnul este omniprezent în locuințe, sub o formă sau alta.

Constantin Nădrag colaborează de mulți ani cu cei de la compania Kronospan. „E un parteneriat ce se bazează pe transparență și respect reciproc. Ne-am bucurat întotdeauna, în calitate de client, de sprijinul și încrederea Kronospan, iar noi încercăm să fim mereu un furnizor onest. Cu siguranță, elementele comune sunt viziunea asupra pădurilor, asupra modului de gestionare rațională a acestui fond forestier, care să conducă în continuare la dezvoltarea unor păduri durabile, capabile să asigure pe termen lung necesarul producției de lemn destinat activităților întregului sector forestier din România“, subliniază Constantin.

În loc de concluzie

Constantin e mândru de munca lui. Fără ea, lumea ar avea un pic mai puțină pădure și un pic mai puțin oxigen. Iar viața nu ar mai fi la fel: “Întotdeauna regăsim împlinirea profesională atunci când traversăm trupuri de pădure pe care le-am parcurs cu lucrări de exploatare forestieră și vedem că acolo fie s-au instalat păduri tinere, fie arboretele parcurse au o valoare mai ridicată în urma extragerii arborilor uscați, rău conformați sau din specii cu valoare scăzută.“

Atenție la tulburările digestive! Simptomele coronavirus la copii

De către
M.Ex.
-
0

• Febra, tusea şi pierderea mirosului şi a gustului sunt principalele simptome ale infecţiei cu   SARS-CoV-2 la adulţi, însă aceste manifestări pot lipsi în cazul copiilor infectați
Febra, tusea şi pierderea mirosului şi a gustului sunt principalele simptome ale infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 la adulţi, însă un nou studiu arată că aceste manifestări pot lipsi în cazul copiilor, aceştia având mai degrabă simptome din sfera digestivă. O echipă de cercetători de la Universitatea Queen’s din Belfast a descoperit că infecţia cu noul coronavirus la copii s-ar putea manifesta prin diaree, vărsături şi crampe abdominale, simptome care pot fi uşor confundate cu alte altor afecţiuni digestive, scrie csid.ro.

Aproape 7% dintre copiii asimptomatici prezentau anticorpi SARS-CoV-2

În acest studiu care a avut loc în perioada aprilie-iulie, copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 15 ani au fost testaţi pentru depistarea anticorpilor specifici virusului SARS-CoV-2. Niciunul nu fusese anterior spitalizat şi confirmat cu SARS-CoV-2. Dintre cei 992 de copii care au participat la studiu, 68 (6,9%) au fost confirmaţi pozitiv la testul antigen, ceea ce arată că au fost infectaţi la un moment dat cu virusul SARS-CoV-2. Noutatea însă este că 50% dintre copiii depistaţi pozitiv la testul de sânge au raportat şi simptome, se arată în studiul preliminar încă nevalidat de comunitatea ştiinţifică, dar publicat recent în jurnalul medRxiv.

4 simptome digestive ale COVID-19 la copii

4 simptome digestive ale COVID-19 la copii: diaree, inapetenţă, vărsături, crampe abdominale.
Febra a fost cel mai comun simptom (21 de copii), urmată de tuse şi dureri de cap, dar şi manifestări gastrointestinale, precum diaree, vărsături, inapetenţă, crampe abdominale (13 copii), pierderea mirosului şi a gustului (6 copii). Profesorul Tim Spector de la King’s College din Londra spune că aceste rezultate sunt similare celor obţinute în urma analizei datelor provenite din aplicaţia NHS COVID-19. Cetăţenii britanici care descarcă această aplicaţie pe telefonul mobil pot încărca informaţii cu privire la simptome specifice COVID-19. Ulterior, datele sunt încărcate pe un server central şi transmise NHS (Sistemul Naţional de Sănătate din Anglia). „Pe lângă febră, am observat că în cazul copiilor au apărut aceste simptome digestive – dureri abdominale, lipsa poftei de mâncare, vărsături, diaree – care sunt mai rare în rândul adulţilor. Tusea, febra, durerile în gât şi cele musculare, oboseala, confuzia şi durerile în piept se numără printre manifestările de care se plâng adulţii infectaţi cu noul coronavirus”, a afirmat dr. Spector.

Ghidurile de diagnostic trebuie revizuite

Descoperirea este importantă, mai ales în contextul redeschiderii şcolilor. Lăcrămioara Bozieru, profesoară: „Ne pregătim pentru cel mai smintit an şcolar posibil”.
„Din fericire, copiii nu fac forme grave ale bolii, dar încă nu cunoaştem în întregime mecanismul prin care copiii răspândesc virusul. Sperăm ca descoperirea acestor noi simptome în cazul copiilor să ne ajute să rezolvăm această dilemă. Diagnosticul de COVID-19 nu se bazează, aşadar, doar pe simptomele respiratorii, ci şi pe cele gastrointestinale”, a declarat Dr. Tom Waterfield, autorul principal al studiului.
Specialistul spune că testarea copiilor care prezintă cele 3 simptome specifice COVID-19, respectiv febră, tuse, pierderea mirosului şi a gustului, nu poate identifica decât două treimi din cazurile posibil pozitive (asta presupunând că testele au o rată de acurateţe şi precizie de 100%).
În schimb, dacă simptomele gastrointestinale sunt introduse în ghidurile de diagnostic COVID-19, vor putea fi identificate peste 97% din cazurile posibil pozitive.

Program revoluționar pentru inversarea diabetului de tip 2

De către
M.Ex.
-
0

• Planul de alimentație pe care îl vor primi mii de britanici este bazat pe supe și shake-uri
Mii de oameni din Marea Britanie vor primi prin Serviciul Național de Sănătate (NHS) un plan de slăbit bazat pe supe și shake-uri, în încercarea de a combate diabetul zaharat de tip 2.
Testele clinice privind planul de dietă și stil de viață scăzut în calorii au înregistrat rezultate pozitive. Guvernul a declarat că programul va fi extins acum astfel încât să ajungă până la 5.000 de pacienți din 10 regiuni ale Marii Britanii.
Blocarea semnalelor nervoase către pancreas împiedică debutul diabetului de tip 1 la șoareci.

Diabetul ar putea fi detectat cu ajutorul unui smartphone

„Acesta este un prim pas important pentru a ne asigura de faptul că oamenii care suferă de diabet zaharat de tip 2 au acces la un program de remisiune oferit de NHS și că pot beneficia de cercetările inovatoare desfășurate de Diabetes UK DiRECT”, a explicat Bridget Turner, directorul al centrului de cercetare.

1 din 20 rețete medicale, destinate tratării diabetului

Cea mai comună formă de diabet, cel zaharat de tip 2, este cauzat de probleme cu insulina, hormonul produs de pancreas, anume modul în care acesta reglează glucoza din corp. Condiția poate crește riscul apariției problemelor serioase privind ochii, inima și sistemul nervos, fiind, de asemenea, în majoritatea cazurilor asociată cu obezitatea. Diabetul ar costa NHS în jur de 10 miliarde de lire sterline anual, în timp ce aproape 1 din 20 de rețete medicale scrise de medicii britanici sunt destinate tratamentului pentru diabet. Totodată, 2 milioane de oameni din Anglia sunt în pericol de a dezvolta diabet zaharat de tip și de a suferi un atac de cord sau cerebral, a mai transmis NHS.

Ce implică planul pentru inversarea diabetului zaharat de tip 2

„Nu a fost niciodată un moment mai oportun pentru a slăbi și pentru ca diabetul zaharat de tip 2 să intre în remisiune, așa că sunt vești bune pentru mii de oameni din această țară. Astfel de măsuri practice sunt tot mai disponibile prin NHS”, a declarat și Jonathan Valabhji, directorul pentru diabet și obezitate al NHS, potrivit The Guardian. Planul durează un an și implică „produse înlocuitoare” precum shake-uri și supe cu un conținut caloric scăzut pentru trei luni, precum și suport pentru a crește nivelurile de exerciții fizice. Pacienții vor primi și planuri pentru reintroducerea alimentelor obișnuite și nutritive, precum și susținere din partea cadrelor medicale specializate.

Noi studii arată că pacienții vindecați de Covid-19 rămân cu leziuni pulmonare

De către
M.Ex.
-
0

Pacienții diagnosticați cu Covid-19 se confruntă cu dificultăți de respirație, tuse și probleme pulmonare săptămâni întregi după ce au fost externați din spital, arată noi studii ale cercetătorilor citați de cotidianul The Guardian.
Efectele de lungă durată ale virusului asupra plămânilor și asupra stării generale de sănătate reprezintă un motiv de îngrijorare tot mai mare, acest fenomen fiind identificat chiar și rândul pacienților care au dezvoltat forme relativ ușoare ale bolii. Astfel, potrivit sursei citate, simptomele descrise mai sus ar putea dura chiar luni de zile după ce infecția a fost tratată.
Cercetătorii din Austria au publicat recent rezultatele provizorii ale unui nou studiu priovind evoluția pacienților vindecați.
Potrivit acestora, timp de șase săptămâni după ce au părăsit spitalul, 88% dintre pacienți prezentau încă leziuni, vizibile la ecografie, cum ar fi aspectul de cioburi de sticlă în plămâni. În același timp, 47% aveau probleme de respirație.
La 12 săptămâni distanță de momentul externării, procentele pentru cele două categorii erau de 56% și, respectiv, 39%.

Gustoase și sănătoase: Prunele, doctorul toamnei

De către
M.Ex.
-
0

• Prunele sunt recomandate în afecțiuni hepatice și biliare, pentru a regla tranzitul intestinal dar sunt și o importantă sursă de vitamina C, vitamina A, vitamina K, potasiu şi fibre
Prunele sunt fructele cu un conținut ridicat de vitamine și minerale care aduc multiple beneficii sănătății. Consumate în stare proaspătă sau în diverse rețete sănătoase, prunele sunt recomandate persoanelor care suferă de afecțiuni hepatice și biliare, dar și pentru a regla tranzitul intestinal.
Prunele sunt o importantă sursă de vitamina C, vitamina A, vitamina K, potasiu şi fibre. Atât pruna proaspătă, cât şi cea uscată conţin doi fitonutrienţi unici, denumiţi neoclorogenic şi acid clorogenic. Aceştia au calităţi antioxidante puternice, distrugând radicalii liberi care atacă celulele umane.

Au şi proprietăţi energizante

Prunele au şi proprietăţi energizante, în special datorită conţinutului natural de zaharuri. În plus, prunele mai sunt lăudate pentru că pot alunga oboseala sau senzaţia de stres. De asemenea, sunt un aliat de încredere al majorităţii funcţiilor intestinale.

Sunt bogate în carbohidrați buni

Prunele sunt printre puținele fructe recomandate în diete, atunci când este interzis consumul de carbohidrați. Sunt recomandate prunele proaspete și nu prunele uscate, deoarece acestea din urmă stimulează pancreasul să secrete insulină și cresc glicemia.

Te ajută să elimini celulele deteriorate care îţi afectează memoria

Dacă mănânci cel puţin trei prune pe zi, antioxidanţii puternici din acestea te ajută să elimini celulele deteriorate care îţi afectează memoria.

Sunt sărace în calorii

Prunele sunt sărace în calorii, ceea ce înseamnă că sunt recomandate dacă eşti la dietă. Fiecare prună conţine 30 de calorii, adică 1,5% din caloriile recomandate pentru fiecare zi pentru o dietă bazată pe 2.000 de calorii pe zi. Poţi să arzi caloriile din prune foarte uşor: înotând 4-5 minute elimini 30 de calorii.

Nu conţin grăsimi saturate care pot creşte riscul atacului de cord

Prunele sunt foarte sărace în grăsimi, fiecare fruct conţine mai puţin de 0,2 grame. În plus, ele nu conţin grăsimi saturate, care pot creşte riscul atacului de cord prin creşterea colesterolului.

O sursă bună de vitamina C

Sunt o sursă bună de vitamina C. Fiecare prună conţine 7% din aportul recomandat zilnic. Vitamina C este un antioxidant, aşa că îţi poate apăra celulele de o posibilă degradare.

Ţin sub control tensiunea arterială

O prună de dimensiuni medii conţine 113 mg de potasiu. Acest mineral ţine sub control tensiunea arterială şi reduce riscul accidentelor vasculare cerebrale. Dacă acest lucru nu v-a convins, pigmentul roşiatic-albăstrui al prunelor, numit antocianină, poate ajuta la prevenirea diverselor tipuri de cancer.

Un rol indirect în prevenirea şi tratarea anemiei

Mecanismul prin care prunele combat anemia şi previn reapariţia acesteia nu este legat de conţinutul ridicat de fier al acestor fructe, ci datorită acţiunii vitaminei C. Aceasta intervine în absorbţia fierului la nivelul organelor digestive. Joacă astfel un rol indirect în prevenirea şi tratarea anemiei feriprive.

Ajută în prevenirea şi tratarea constipaţiei

Consumul de prune ajută în prevenirea şi tratarea constipaţiei. O porţie de prune la două -trei zile, de preferabil după-amiaza, este recomandată graţie conţinutului crescut de celuloză şi mucilagiu. Acestea au acţiune benefică asupra intestinului, stimulând tranzitul intestinal şi conferind astfel un efect laxativ.

Prunele proaspete prezintă proprietăţi de reglare a glicemiei

Deşi au un conţinut moderat de glucide, prunele proaspete prezintă proprietăţi de reglare a glicemiei şi previn apariţia diabetului prin stimularea metabolismului glucid.
Atenţie! Prunele uscate nu sunt recomandate persoanelor care suferă deja de diabet zaharat pentru că au o concentraţie ridicată de glucide. În schimb, se pare că prunele uscate ajută în cura de slăbire. De asemenea, consumul de prune este contraindicat în boala diareică acută sau cronică şi în caz de suferinţe renale, cum sunt pietrele la rinichi.

De ce trebuie să ţinem seama când consumăm prune

Prunele trebuie să fie cărnoase, strălucitoare, fără ciuperci, relativ moi și cu brumă albă pe ele.
Perioada de prospețime se prelungește prin păstrarea la frigider, în recipiente etanș, unde rezistă până la 6 luni. Prunele foarte uscate se înmoaie în apă fierbinte, câteva minute. Dacă se pun la copt, se țin în apă sau suc înainte, iar timpul de coacere va fi mai scurt.

Alimente de sezon pline de vitamine, care nu îngraşă

De către
M.Ex.
-
0

Alimentaţia sănătoasă nu este o chestiune sezonieră. Ea se construieste pe tot parcursul anului şi se hrăneşte conform anotimpurilor. Sezonul rece nu s-a dovedit niciodată cel mai prietenos cu alimentaţia ori silueta, deoarece avem tendinţa să compensăm lipsa alimentelor proaspete cu alimente grele.Având în vedere că toamna şi iarna apar cele mai multe virusuri, organismul nostru are cea mai mare nevoie de întărirea imunitatii contrar reducerii spectrului alimentar. Nu este întâmplătoare notarea vitaminelor cu litere din alfabet. La fel cum literele sunt necesare pentru formarea cuvintelor, şi vitaminele reprezintă elemente necesare activării funcţiilor esenţiale.
Aşadar, e important să profităm de ce ne oferă natura în această perioadă. Iată ce alimente trebuie să consumi toamna.
Dovleacul reprezintă o opţiune de luat în seamă. Bogat în vitamina C, protejează organismul de răceală şi întăreşte sistemul imunitar. Foarte importat de menţionat este că oferă senzaţia de saţietate, fără să aducă multe calorii, drept urmare este foarte util în dietele de slăbit. Iar seminţele de dovleac sunt bogate în proteine, fibre, fier, cupru, magneziu, mangan, zinc, acid folic şi potasiu.
Ciupercile sunt importante surse de fibre, vitamine şi minerale. Ele previn oboseala şi anxietatea şi stimulează metabolismul. Pot fi consumate în această perioadă sau puse la borcan sau în zacuscă pentru iarnă
Sfecla roşie este indicată pentru reglarea tensiunii, detoxifierea ficatului şi creşterea rezistenţei fizice. Este recomandată în curele de slăbire, prin aportul caloric redus şi contribuie la stabilizarea pH-ului în corp.
Varza este o sursă importantă de betacaroten, un aliat al vederii noastre. Prin aportul sporit de fibre, facilitează un tranzit intestinal sănătos şi previne apariţia constipaţiei. În plus, sucul de varză este indicat în tratamentul ulcerului, reducând inflamaţia mucoasei stomacale.
Conopida a fost decretată de cercetătorii din Europa şi SUA drept una dintre cele mai importante metode naturiste de luptă împotriva cancerului.
Conţine o cantitate mare de potasiu, vitamina B, C, calciu, magneziu, dar şi fier. S-a vorbit chiar şi de efectul benefic pe care îl poate avea asupra danturii, graţie conţinutului de fosfor.
Fructele au şi ele un rol foarte important în alimentaţia sezonului rece. Pe lângă cele româneşti, avem totuşi la dispoziţie un spectru alimentar diversificat. Alături de tradiţionalele mere, citricele, avocado, rodii, grapefruit au un rol definitoriu în această perioadă pentru a ne menţine în parametri optimi.
Chiar dacă sezonul rece ne oferă provocări din punct de vedere alimentar, e necesar să fim organizaţi şi să păstrăm o alimentaţie diversificată şi echilibrată. În acest fel, vom reuşi să contracarăm eventualele carenţe, dar şi eventualele kilograme în plus.

O moleculă din veninul albinelor poate distruge cancerul de sân

De către
M.Ex.
-
0

Chiar dacă multora le este frică albine, din cauza înțepăturilor lor dureroase, aceste insecte nu sunt vitale doar pentru bunul mers al florei și faunei de pe Pământ, ci și al oamenilor, inclusiv atunci când vine vorba de sănătate. O cercetare efectuată în laborator arată că o moleculă găsită în veninul albinelor poate suprima creșterea celulelor canceroase agresive. Studiul s-a concentrat pe anumite subtipuri de cancer de sân, inclusiv cancerul de sân triplu negativ, o afecțiune extrem de agresivă cu opțiuni de tratament limitate. Veninul din albine (Apis mellifera) și-a arătat potențialul și în alte terapii medicale, cum ar fi tratarea eczemelor, și este deja știut că are și proprietăți antitumorale, inclusiv în cazul melanomului, scrie descopera.ro.

„Nu mă pot opri din plâns”: Cristina Ich, șocată „de copilele bătăușe“

De către
M.Ex.
-
0

„Nu am crezut niciodată că poate exista atâta cruzime. Nu mă pot opri din plâns”, a spus Cristina Ich, după ce a văzut cazul copilei bătute din Târgu Jiu. Fenomenul bullying-ului a luat tot mai multă amploare în ultima vreme, multe clipuri în care adolescenți sau tinere sunt batjocoriți devenind chiar virale. Este și cazul unei copile de 13 ani, care a fost agresată de alte trei tinere, cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani. Imaginile sunt revoltătoare, stârnind o serie de reacții în spațiul public. Fetița din Târgu Jiu este pusă în genunchi, scuipată și călcată în picioare de un grup de adolescente. Tinerele au lovit copila cu pumnii și picioarele, chiar și după ce micuța s-a prăbușit la pământ. Autoritățile au întocmit deja dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe. După apariția acestor imagini, Cristina Ich a ținut să tragă un semnal de alarmă puternic. Vedeta a plâns pentru fetița de 13 ani și s-a arătat indignată de comportamentul celorlalte adolescente. „Sunt atât de tristă și în același timp atât de revoltată. Nu am crezut ca există așa ceva. Nu putem să rămânem indiferenți. Nu am crezut niciodată că poate exista atâta cruzime din partea unor adolescenți. Nu vreau să mă pun în locul părinților, nu vreau să-mi imaginez suferința, furia… De când am văzut filmulețul nu mă pot opri din plâns. Vă rog, nu rămâneți indiferenți. Share Dacă ar fi copilul tău? La fel de indiferent ai rămâne? Crud nu devii, din păcate este pur și simplu fondul lor genetic. Cu răutatea te naști… și mori. Am fost crescută de bunici (4 clase), nu vreau să aud scuza cu «edu­cația». Nimic nu scuză ac­tul ăsta de cruzime, absolut nimic… Țara este frumoasă, păcat de oamenii care o fac să pară urâtă“.

1...4.7224.7234.724...4.787Pagina 4.723 din 4.787

ALEGEREA EDITORULUI

POSTĂRI POPULARE

CATEGORIE POPULARĂ

DESPRE NOI

Monitorul Expres este membru al Biroului Roman de Audit al Tirajelor si al A.P.E.L. (Asociaţia Patronală a Editorilor Locali). Data primei apariţii 5 ianuarie 2004. Fondat de Marius Stoianovici. (Şi) acest site foloseşte cookie-uri proprii şi ale terţilor.

URMĂRIȚI-NE PE

Copyrights © All Rights Reserved.

Dacă ai grijă de ten, faci naveta pe jos sau ieși la plimbare chiar și când e frig, protecția solară în sezonul rece te privește. La fel, dacă plănuiești o zi la munte ori petreci mult timp afară. Nu aștepta până se încălzește: temperatura nu arată câtă radiație ultravioletă ajunge la piele, iar senzația de frig nu te avertizează asupra expunerii.

Sfaturile despre SPF iarna par adesea să se contrazică. Unele recomandă aplicarea fără excepție, altele îl scot complet din rutină. În realitate, contează indicele UV, timpul petrecut afară, zăpada și suprafața pielii rămase descoperite.

Protecția nu trebuie să transforme o dimineață obișnuită într-un ritual complicat. Cu o cremă potrivită din selecția de produse La Roche-Posay de pe HelpNet, haine și puțină atenție la prognoza UV, poți alege o rutină care se schimbă odată cu planurile tale.

Cum te ajută SPF-ul când frigul ascunde radiația UV

Frigul nu filtrează razele. Senzația de pe obraz îți spune dacă aerul e rece, nu câtă radiație ultravioletă ajunge la piele. De aceea, o zi înnorată sau cu vânt nu este automat o zi fără expunere. Contează planul zilei.

În sezonul rece, nivelul UV este de obicei mai scăzut decât vara, dar nu dispare. Temperatura și radiația nu cresc și nu scad împreună. NIH MedlinePlus explică faptul că norii pot reduce radiația UV, fără să o oprească, iar protecția pielii rămâne relevantă când stai afară (NIH MedlinePlus, 2023). E o distincție simplă, dar ușor de ratat când soarele nu încălzește fața.

Contează și ce înseamnă factorul de protecție de pe ambalaj. SPF-ul se raportează în principal la protecția împotriva UVB, asociate mai direct cu arsurile. Mențiunea „spectru larg” indică protecție atât împotriva UVA, cât și UVB. American Academy of Dermatology recomandă un produs cu spectru larg și SPF 30 sau mai mare pentru pielea expusă (pagina consultată în 2026). Nu ai nevoie să alegi automat cel mai mare număr de pe raft. Ai nevoie de protecție potrivită planului și de o formulă pe care chiar o aplici.

Ca să alegi fără să-ți complici dimineața, verifică următoarele:

– caută pe ambalaj mențiunea „spectru larg”, nu doar cifra SPF;

– alege SPF 30 sau mai mare pentru zonele expuse, conform recomandării AAD (pagina consultată în 2026);

– verifică indicele UV al localității, mai ales înaintea unei ieșiri prelungite;

– alege o textură pe care o suporți pe piele; o cremă rămasă nefolosită în sertar nu te ajută.

Dacă folosești deja o cremă hidratantă, o variantă cu SPF poate scurta rutina, cu condiția să fie aplicată conform etichetei și să aibă protecție cu spectru larg (Scenic Dermatology, 2024). Pielea uscată de iarnă poate face unele formule mai greu de purtat. Caută una care se așază bine, nu una care promite totul. Pentru detalii despre produsele cu SPF, poți consulta helpnet.ro.

Zăpada schimbă expunerea, chiar dacă aerul rămâne rece

Zăpada reflectă radiația UV spre zonele care rămân neacoperite. Într-un articol publicat în 2024, Scenic Dermatology notează că zăpada proaspătă poate reflecta până la 80% din radiația UV care ajunge la suprafața ei (Scenic Dermatology, 2024). Asta nu înseamnă că expunerea totală se dublează pentru fiecare persoană: contează și durata, vremea, altitudinea și suprafețele din jur. Pe pârtie sau pe un traseu luminos, nasul, pomeții și urechile pot primi lumină din mai multe direcții.

De exemplu: pleci dimineața la schi și rămâi pe pârtie până la prânz. Casca și geaca acoperă mult, dar nasul, obrajii, urechile și buzele pot rămâne la vedere. Aplici un produs cu spectru larg și SPF 30 sau mai mare pe pielea expusă, porți ochelari cu protecție UV și reaplici aproximativ la fiecare două ore cât timp ești afară, precum și după transpirație intensă, conform recomandării AAD (2026). Pe buze poți folosi un balsam cu SPF. Pentru pielea uscată, o formulă mai hidratantă poate fi mai ușor de purtat.

Într-o ieșire cu zăpadă, ține la îndemână câteva repere:

– acoperă urechile și gâtul când activitatea permite;

– poartă ochelari cu protecție UV sau ochelari de schi;

– aplică SPF pe față, mâini și alte zone descoperite;

– ia produsul cu tine dacă petreci mult timp afară, ca să îl reaplici.

Indicele UV, nu calendarul, trebuie urmărit

Două persoane pot ieși în aceeași zi de iarnă și totuși să aibă expuneri diferite. Una merge la birou și petrece aproape toată ziua înăuntru; alta stă pe pârtie, pe zăpadă, ore în șir. Aceeași rutină pentru amândouă poate însemna fie protecție insuficientă, fie o obligație mai apăsătoare decât e nevoie. Un pic de context ajută.

Ca reper, CDC recomandă măsuri de protecție când indicele UV local ajunge la 3 sau mai mult (CDC, 2026). Verifică prognoza pentru localitatea ta, nu doar pictograma cu nori. Dacă ai primit de la dermatolog o recomandare personalizată pentru o afecțiune sau un tratament, urmeaz-o pe aceea, nu un prag general.

Pentru a potrivi obiceiul cu ziua ta:

– când indicele UV ajunge la 3 sau mai mult, folosește protecție pe pielea expusă, conform CDC (2026);

– la schi ori într-o plimbare lungă pe zăpadă, adaugă ochelari, haine și reaplicare aproximativ la două ore, conform AAD (2026);

– într-o zi petrecută în interior, nu transforma automat intervalul recomandat pentru exterior într-o obligație de reaplicare; ține cont de expunerea reală și de sfatul medicului;

– dacă SPF-ul obișnuit îți irită pielea sau nu-ți place cum se așază, caută o formulă pe care o vei folosi cu plăcere.

Nu e nevoie să porți SPF în fiecare clipă sau să-l abandonezi până la primăvară. Alege în funcție de planul zilei și de indicele UV, nu doar de anotimp. Dacă vrei să compari texturi, vezi detalii despre produsele cu SPF pe helpnet.ro. Le poți cumpăra online sau în farmaciile HelpNet.

Poate cel mai înșelător lucru iarna este lipsa senzației de arsură. Fără căldură pe obraji, e ușor să crezi că pielea nu primește radiație, deși frigul și expunerea sunt lucruri diferite. Calendarul spune anotimpul, nu intensitatea UV din locul în care ești.

Pune verificarea indicelui UV lângă alegerea hainelor, mai ales când ai în plan pârtia ori o plimbare lungă. În zilele obișnuite, păstrează o rutină pe care o poți respecta fără să te streseze. La următoarea ieșire, lasă prognoza și timpul petrecut afară să conteze, nu doar temperatura.

Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul unui medic sau specialist.

Referințe:

– https://www.aad.org/media/stats-sunscreen 

– https://www.cdc.gov/skin-cancer/sun-safety/index.html

– https://magazine.medlineplus.gov/article/sunscreen-in-the-winter

– https://www.scenicdermatology.com/sunscreen-in-winter-and-snow-a-guide-for-minnesotans/

Materialul unui telefon influențează mai mult decât aspectul: confortul în mână, greutatea, încălzirea în timpul jocurilor și costul reparațiilor. Un telefon din titan nu e indestructibil, iar unul din aluminiu nu e automat mai fragil. Producătorii aleg materialele ca să echilibreze greutatea, rigiditatea, conectivitatea și prețul.

Din ce e alcătuită carcasa

Un smartphone modern combină mai multe materiale. Rama laterală e de obicei din titan, aluminiu sau, mai rar, oțel. Spatele folosește sticlă, uneori metal sau compozite, iar ecranul e acoperit cu sticlă tratată. În interior, aluminiul, cuprul și grafitul susțin componentele și disipă căldura. Contează ansamblul, nu doar rama.

Titanul

Telefoanele folosesc aliaje de titan, mai ales pentru ramă. Titanul rezistă bine la deformare, coroziune și transpirație, oferă rigiditate fără greutatea oțelului și se potrivește finisajelor mate, care ascund amprentele.

Are însă limite. Transferă căldura mai lent decât aluminiul, așa că telefonul are nevoie de răcire internă eficientă. Nici nu protejează ecranul: la o cădere pe colț, rama poate scăpa intactă, iar sticla se poate fisura.

Aluminiul

Aluminiul este ușor, ușor de prelucrat și disponibil în multe culori prin anodizare. Transferă rapid căldura, permite telefoane subțiri și poate reduce costurile de producție și reparație. Fiind mai moale, adună mai ușor zgârieturi fine, dar o ramă bine proiectată face față utilizării zilnice.

Compară dimensiunile, masa și finisajul. Pagina dedicată modelului iPhone 18 Pro te ajută să verifici detaliile de construcție înainte să compari variante similare.

Sticla

Sticla de pe spate permite încărcarea wireless, accesoriile magnetice și buna funcționare a antenelor. NFC, tehnologia folosită la plățile contactless, are nevoie de materiale care lasă semnalul să treacă. Sticla mată ascunde amprentele și alunecă mai puțin, cea lucioasă scoate în evidență culorile.

Rezistența la zgârieturi nu înseamnă rezistență la căderi: zgârierea apare prin frecare, iar fisura printr-un impact concentrat. Pentru detalii despre aliaje, poți consulta și pagina despre titan.

Comparație rapidă

Pe scurt, titanul se folosește la ramă și structură, oferă rezistență bună raportat la greutate, dar transferă căldura lent și costă mai mult. Aluminiul apare la ramă și șasiu, e foarte ușor, conduce rapid căldura și are un cost accesibil, deși se zgârie mai ușor. Sticla acoperă spatele și ecranul, cântărește mai mult, iar rezistența ei la zgârieturi depinde de tratament.

De aceea, majoritatea telefoanelor combină titan sau aluminiu cu sticlă.

Contează materialul la cădere?

Da, dar nu decide singur rezultatul. Contează unghiul căderii, forma colțurilor, grosimea ramei și cât de mult iese modulul foto în relief. O cădere pe spate poate sparge capacul de sticlă, chiar dacă rama rămâne intactă, iar pe beton sau piatră riscul crește. Dacă scapi des telefonul, nu te baza doar pe titan: folosește o husă cu margini ridicate și o folie de calitate, și caută teste de rezistență pentru modelul exact.

Materialul și temperatura

Aluminiul conduce căldura mai bine, dar temperatura depinde mai ales de răcirea internă, precum camerele de vapori sau foile de grafit. Un telefon din titan nu e automat mai fierbinte. Caută recenzii care testează telefonul după 20–30 de minute de joc sau filmare, iar dacă se încinge, scoate temporar husa groasă.

Greutate, aderență și confort

Forma contează la fel de mult ca materialul. Marginile drepte pot deveni incomode la un telefon lat și greu, iar cele rotunjite se așază mai bine în palmă. Titanul oferă o senzație densă, aluminiul e mai ușor, iar sticla lucioasă poate aluneca. Compară greutatea, grosimea, lățimea și aderența cu și fără husă.

Materiale și preț

Titanul poate crește prețul prin costul materiei prime și prelucrarea dificilă, dar plătești și pentru ecran, procesor, camere și actualizări. Aluminiul lasă adesea buget pentru dotări mai utile. Verifică din timp costul înlocuirii ecranului și a spatelui de sticlă. Dacă păstrezi telefonul doi sau trei ani, aceste costuri pot conta mai mult decât denumirea atractivă a ramei din fișa tehnică.

Flagship, gama medie și pliabile

Flagship-urile combină titan sau aluminiu cu sticlă mată, iar în aceeași familie modelul standard poate avea aluminiu și cel mai scump, titan. Gama medie folosește aluminiu, sticlă sau compozite mai ușoare și mai rezistente la spargere. La pliabile contează mai ales balamaua și protecția la praf.

Cum alegi materialul potrivit

Alege materialul după rutina ta, nu după reclamă. Pentru jocuri și filmare, urmărește testele de temperatură, iar pentru un telefon ușor, compară greutatea exactă, grosimea și lățimea. Fără husă, preferă un spate mat. Verifică și unde apare titanul sau aluminiul, ce sticlă protejează ecranul și cât costă reparațiile pentru modelul ales.

Concluzie

Titanul, aluminiul și sticla au fiecare rolul lor, iar cel mai bun telefon le combină inteligent. Nu alege doar după materialul din reclamă, ci după greutate, confort, răcire și costul reparațiilor. Cu o husă bună și o folie de calitate, orice telefon premium îți poate servi bine ani la rând.

Învie Tradiția îi invită pe bucureșteni la Târgul Roadelor de Toamnă, organizat între 1 și 31 octombrie 2026, în showroom-ul din Str. Mihai Eminescu nr. 142, Sector 2.

Timp de o lună, vizitatorii pot descoperi produse românești de sezon, obiecte realizate de meșteri și producători locali, dar și o selecție de cadouri, suveniruri și produse pentru casă. Showroom-ul este deschis de luni până vineri, între orele 09:00 și 17:00.

Târgul pornește de la una dintre cele mai cunoscute imagini ale toamnei românești: cămara care începe să se umple și gospodăria care se pregătește pentru sezonul rece. În această perioadă, la Învie Tradiția pot fi găsite produse pentru cămară, precum zacuscă, miere și dulcețuri, dar și ceramică, obiecte din lemn, textile și alte produse inspirate din tradiția românească.

În același timp, târgul este și un prilej pentru cei care cunosc deja produsele din magazinul online să le vadă de aproape și să descopere mai ușor ce li se potrivește.

Produsele pot fi comandate și online

Cei care nu pot ajunge în showroom pot descoperi și comanda produsele și de pe invietraditia.ro, astfel încât Târgul Roadelor de Toamnă să poată fi urmărit și de cei din afara Bucureștiului.

Pentru vizitatorii showroom-ului există însă și un motiv în plus să treacă pragul Învie Tradiția: pe toată durata evenimentului este organizată o tombolă cu un premiu special, la care pot participa exclusiv cei care vin fizic în showroom.

Tombola nu este disponibilă online.

O lună dedicată produselor românești

Prin Târgul Roadelor de Toamnă, Învie Tradiția continuă să aducă în prim-plan produsele românești și meșteșugarii care păstrează tradițiile vii. Brandul promovează obiecte și produse realizate în România și colaborează cu artizani și producători din diferite zone ale țării.

Evenimentul este deschis atât celor care caută produse pentru casă sau pentru cămară, cât și celor aflați în căutarea unui cadou românesc sau care vor pur și simplu să descopere mai multe despre produsele tradiționale și oamenii din spatele lor.

Informații despre Târgul Roadelor de Toamnă

Perioada: 1–31 octombrie 2026
Program: luni–vineri, 09:00–17:00
Locație: Str. Mihai Eminescu nr. 142, Bloc 1, parter, ap. 1, intrarea din stânga blocului, Sector 2, București
Intrarea: liberă
Online: produsele pot fi comandate și pe invietraditia.ro
Tombola: disponibilă exclusiv pentru vizitatorii showroom-ului

Despre Învie Tradiția

Învie Tradiția promovează produse românești și meșteșugari care duc mai departe tradițiile și tehnicile locale. În portofoliul brandului se regăsesc produse din ceramică, lemn și textile,
alimente tradiționale, suveniruri și pachete de cadou. Brandul Învie Tradiția este marcă
înregistrată la OSIM din 2016.

Contact:

office@invietraditia.ro
0740 821 317
invietraditia.ro

Alegerea dintre BCA de 25 cm și BCA de 30 cm apare frecvent atunci când construiești o casă, faci o extindere sau refaci pereții exteriori. Diferența pare mică, însă poate influența structura, performanța termică a fațadei, suprafața utilă și costul total al lucrării.

BCA-ul, numit și beton celular autoclavizat, este realizat din ciment, var, nisip silicios, apă și agent de expandare. Blocurile sunt tratate în autoclavă, la temperatură și presiune controlate. Materialul are o greutate mai redusă decât betonul și permite o execuție relativ rapidă a zidăriei, însă grosimea trebuie aleasă conform proiectului.

Ce diferă, concret, între cele două grosimi

Un perete din BCA de 30 cm este mai gros decât unul de 25 cm și poate contribui la o rezistență termică mai bună a zidăriei. În anumite proiecte, grosimea suplimentară poate conta și din punct de vedere structural. În același timp, un perete mai gros ocupă mai mult spațiu și poate necesita adaptări la fundație, elevație sau soclu.

Nu porni de la ideea că un perete mai gros înseamnă automat o construcție mai sigură. Inginerul structurist stabilește grosimea necesară în funcție de numărul de niveluri, dimensiunea și poziția golurilor pentru uși și ferestre, tipul planșeelor și condițiile terenului.

Primul criteriu: rolul peretelui

Înainte să compari produsele, stabilește rolul fiecărui perete din proiect. Pereții exteriori, pereții portanți interiori și compartimentările au cerințe diferite.

Dacă construiești o anexă ușoară, precum o magazie sau o cameră tehnică, verifică mai întâi soluția prevăzută în proiect. Chiar și în cazul construcțiilor mici, fundația și zidăria trebuie gândite împreună.

Densitatea și conductivitatea termică trebuie comparate împreună

Grosimea blocului nu spune totul despre performanța peretelui. Consultă fișa tehnică și compară caracteristicile declarate pentru fiecare produs.

Urmărește în special:

De exemplu, un BCA de 25 cm cu o conductivitate termică redusă poate contribui la o performanță termică bună a peretelui, mai ales atunci când este integrat într-un sistem de termoizolație corect dimensionat. Verifică și declarația de performanță a produsului, precum și conformitatea cu standardul aplicabil blocurilor din beton celular autoclavizat.

Izolația termică: zidăria face parte dintr-un sistem

În cazul unui perete exterior, performanța finală depinde de toate straturile: tencuiala interioară, zidăria, adezivul, termoizolația, stratul de armare și finisajul fațadei. BCA-ul de 30 cm oferă, în general, o rezistență termică mai mare decât cel de 25 cm, însă termoizolația exterioară are de obicei o influență importantă asupra coeficientului U al peretelui complet.

Cere proiectantului calculul termotehnic pentru întreaga fațadă, nu doar pentru blocul de zidărie. Acordă atenție și zonelor în care pot apărea pierderi de căldură, precum soclul, buiandrugii, stâlpii, centurile, glafurile și îmbinările cu planșeele. Dacă aceste detalii nu sunt executate corect, performanța termică a peretelui poate scădea.

Suprafață utilă, fundație și buget

La aceeași amprentă a casei, pereții de 30 cm ocupă mai mult spațiu decât cei de 25 cm. Diferența de 5 cm se adună pe întregul contur al clădirii și poate conta mai ales în camere mici, holuri sau băi.

Compară costul întregului sistem, nu doar prețul unui bloc. Include în calcul cantitatea de BCA, mortarul, transportul, manipularea, manopera, termoizolația, buiandrugii și celelalte elemente necesare zidăriei.

Dacă vrei să schimbi grosimea prevăzută în proiect, verifică și modul în care peretele se așază pe fundație, precum și alinierea dintre soclu și fațadă.

Când alegi 25 cm și când alegi 30 cm

BCA-ul de 25 cm poate fi potrivit atunci când această grosime este prevăzută în proiect, iar caracteristicile produsului corespund cerințelor structurale și termice ale construcției. Avantajul este că ocupă mai puțin spațiu și poate fi utilizat împreună cu un sistem de termoizolație exterioară dimensionat corespunzător.

BCA-ul de 30 cm poate fi necesar atunci când proiectul prevede o grosime mai mare a zidăriei sau când configurația construcției impune această soluție. În acest caz, trebuie luate în calcul cantitatea mai mare de material, spațiul ocupat de perete și eventualele adaptări ale fundației sau soclului.

Alegerea finală trebuie făcută conform proiectului, nu doar în funcție de diferența de preț dintre cele două variante.

Execuția face diferența

Primul rând de BCA se montează pe mortar de nivelare, peste hidroizolația prevăzută în proiect. Verifică atent nivelul și alinierea blocurilor, deoarece abaterile de la bază se vor transmite și către rândurile următoare.

Aplică mortarul pentru rosturi subțiri conform instrucțiunilor producătorului și acordă atenție blocurilor care trebuie tăiate. Respectă modul de țesere a zidăriei la colțuri și decalarea rosturilor verticale.

Nu modifica poziția pereților portanți, dimensiunea golurilor sau grosimea zidăriei fără acordul arhitectului și al inginerului structurist.

Checklist înainte de comandă

  1. Verifică grosimile prevăzute în proiectele de arhitectură și structură.
  2. Stabilește care pereți sunt portanți și care au doar rol de compartimentare.
  3. Compară densitatea, rezistența la compresiune și valoarea lambda.
  4. Analizează peretele în ansamblu, inclusiv termoizolația și detaliile fațadei.
  5. Verifică impactul grosimii asupra fundației, soclului și suprafeței utile.
  6. Alege mortarul și accesoriile compatibile cu blocurile folosite.
  7. Calculează necesarul de materiale și verifică stocul și condițiile de livrare.
  8. Cere acordul proiectantului înainte de orice modificare față de soluția prevăzută în proiect.

Alegerea dintre BCA de 25 cm și BCA de 30 cm trebuie făcută în funcție de proiect, rolul peretelui și cerințele construcției. Grosimea influențează atât partea structurală, cât și performanța termică, suprafața utilă și costul final al lucrării.

Compară caracteristicile tehnice ale produselor, analizează peretele ca sistem complet și respectă soluția stabilită de proiectant. Astfel, alegerea BCA-ului va fi corelată cu întreaga construcție, nu doar cu diferența de 5 cm dintre cele două variante.

O vacanță la mare cu bunici, părinți și copii poate crea unele dintre cele mai frumoase amintiri de familie. În același timp, fiecare generație are propriul ritm. Cei mici vor joacă și activități, bunicii apreciază confortul și momentele de liniște, iar părinții își doresc, de cele mai multe ori, să se relaxeze fără să organizeze programul în fiecare zi.

De aceea, alegerea resortului este foarte importantă. Un loc potrivit pentru întreaga familie reduce drumurile, simplifică mesele și oferă suficiente alternative încât fiecare să își poată petrece vacanța așa cum îi place.

Pornește de la nevoile fiecărei generații

Înainte să compari camere și facilități, gândește-te la oamenii cu care pleci. Vârsta copiilor, mobilitatea bunicilor și activitățile preferate de adulți pot schimba complet alegerea.

Dacă îți dorești un sejur în sudul litoralului, poți alege hotel Mera Resort din Venus, un resort de 4 stele cu servicii all-inclusive, potrivit pentru vacanțele în familie.

Stabilește două sau trei lucruri importante pentru toată lumea. Pot fi apropierea de plajă, piscinele, mesele incluse sau activitățile pentru copii. În felul acesta, compararea variantelor devine mult mai simplă.

Alege camere care oferă confort și intimitate

O vacanță în familie nu înseamnă că trebuie să petreceți fiecare minut împreună. Bunicii pot avea propria cameră, în timp ce părinții și copiii au nevoie de suficient spațiu pentru odihnă și lucrurile celor mici.

Dacă rezervi mai multe camere, întreabă dacă acestea pot fi amplasate în apropiere. Astfel, vă întâlniți ușor pentru mese sau activități, fără ca fiecare generație să renunțe la intimitate.

Verifică și detalii precum existența liftului, balconul, tipul paturilor și distanța față de restaurant, piscine sau plajă. Pentru bunicii ori pentru părinții care se deplasează mai greu, câteva minute în minus de mers pot conta mult.

Verifică accesul la facilitățile importante

Într-un resort mare, nu este suficient să existe multe facilități. Contează și cât de ușor ajungeți la ele.

Analizează traseele dintre camere, restaurant, piscine și plajă. Aleile ușor de parcurs sunt utile atât pentru seniori, cât și pentru familiile cu copii mici. Zonele de odihnă și spațiile umbrite sunt, de asemenea, binevenite în zilele călduroase.

Accesul facil la plajă simplifică programul. Dacă cel mic are nevoie de somnul de prânz sau bunicii vor să se retragă mai devreme, revenirea în cameră nu trebuie să fie dificilă.

Caută activități pentru copii, dar și momente de liniște

Cei mici au nevoie de varietate. Piscinele, locurile de joacă și programele de animație le pot umple ziua cu experiențe noi, însă un resort potrivit pentru trei generații trebuie să ofere și alternative pentru adulți.

În timp ce copiii se joacă, bunicii pot savura o cafea pe terasă, pot face o plimbare sau se pot bucura de câteva ore de odihnă. Părinții pot profita, la rândul lor, de momentele în care programul celor mici le permite să se relaxeze.

Nu încercați să faceți totul împreună. Puteți păstra micul dejun, cina sau plimbarea de seară drept momente comune, iar restul zilei să rămână flexibil.

Alege un sistem de masă care simplifică vacanța

Pentru un grup format din mai multe generații, mesele pot deveni rapid o provocare. Copiii pot avea nevoie de mese mai mici și dese, bunicii pot prefera anumite preparate, iar adulții nu vor să caute un restaurant diferit în fiecare zi.

Un sistem all-inclusive poate simplifica această parte a vacanței. Verifică, însă, ce include concret pachetul, programul meselor și opțiunile disponibile pentru copii sau pentru persoanele cu anumite preferințe alimentare.

Nu le cere bunicilor să aibă grijă de copii întregul concediu

Vacanța este și pentru ei. Chiar dacă bunicii își doresc să petreacă timp cu nepoții, este bine să discutați înainte despre program și așteptări.

Poate exista o după-amiază în care bunicii stau cu cei mici, iar părinții se relaxează separat, dar acest lucru ar trebui să fie o alegere, nu o obligație. La fel de firesc este ca bunicii să își dorească o dimineață liniștită sau o plimbare în doi.

Un program flexibil îi ajută pe toți să se bucure de vacanță fără senzația că trebuie să respecte permanent agenda întregului grup.

Păstrați câteva momente pentru toată familia

Farmecul unei vacanțe cu trei generații vine tocmai din timpul petrecut împreună. Nu este nevoie de un program elaborat. O cină relaxată, câteva fotografii pe plajă, o plimbare după masă sau câteva ore petrecute la piscină pot deveni amintirile despre care veți vorbi mult timp.

Alege un resort care oferă suficientă varietate pentru copii, confort pentru bunici și timp de relaxare pentru părinți. Atunci când fiecare generație își găsește propriul ritm, vacanța la mare devine mai simplă, mai relaxată și, mai ales, mai frumoasă pentru întreaga familie.

Filtrul de ulei păstrează lubrifiantul cât mai curat înainte ca acesta să circule prin motor. În timpul funcționării, uleiul preia particule metalice rezultate din uzură, reziduuri de ardere, praf și depuneri. Dacă filtrul se încarcă prea mult, debitul de ulei poate avea de suferit, iar motorul ajunge să funcționeze cu ulei insuficient filtrat.

Problema nu apare mereu brusc. Uneori, șoferul observă martorul de ulei aprins, zgomote la pornire sau un motor care devine mai gălăgios după ce se încălzește. Alteori, filtrul înfundat reprezintă doar efectul unei probleme mai vechi, cum ar fi schimburile întârziate de ulei, depunerile din motor sau folosirea unui lubrifiant necorespunzător.

Ce rol are filtrul de ulei și cum protejează motorul

Filtrul face parte din sistemul de ungere și curăță uleiul înainte ca pompa să îl trimită către componentele aflate în mișcare. Alege un filtru ulei compatibil cu marca, modelul, motorizarea și anul de fabricație al mașinii.

Este important de menționat că filtrul nu poate reface proprietățile unui ulei degradat. El reține impuritățile, însă nu poate corecta o vâscozitate nepotrivită sau lipsa aditivilor de protecție dintr-un ulei folosit peste intervalul recomandat.

Sistemul de ungere deservește piese care funcționează la viteze și temperaturi ridicate. Printre acestea se numără arborele cotit, cuzineții, arborele cu came, tacheții hidraulici, lanțul de distribuție și turbocompresorul. La motoarele moderne, canalele de ungere au dimensiuni mici, iar depunerile pot afecta circulația uleiului.

Un filtru de ulei include, de regulă, câteva componente importante:

Supapa de by-pass protejează motorul de lipsa totală a lubrifierii. Totuși, ea permite uleiului nefiltrat să circule prin motor, iar această situație nu trebuie ignorată.

Ce înseamnă, de fapt, un filtru de ulei înfundat

Un filtru se înfundă atunci când mediul filtrant reține mai multe impurități decât poate gestiona în condiții normale. Uleiul întâmpină rezistență la trecere, iar presiunea din circuit poate varia. În majoritatea cazurilor, supapa de by-pass se deschide înainte ca motorul să rămână complet fără ulei.

Această protecție temporară nu rezolvă cauza. Particulele abrazive continuă să circule și pot afecta lagărele, tacheții, distribuția sau turbina. Un filtru colmatat prematur poate indica și nămol acumulat în baie, contaminare cu combustibil, antigel ajuns în ulei sau uzură internă avansată.

Filtrul de ulei nu trebuie confundat cu filtrul de combustibil. Un filtru de motorină sau benzină înfundat provoacă, de obicei, pornire dificilă, ezitări la accelerație și pierdere de putere. Filtrul de ulei afectează în primul rând lubrifierea și protecția pieselor interne.

Simptomele frecvente ale unui filtru de ulei înfundat

Semnele de mai jos nu confirmă singure un filtru colmatat. Ele pot apărea și din cauza unei pompe de ulei uzate, a unui senzor defect, a unui sorb înfundat sau a nivelului redus de ulei. Totuși, merită să acționezi rapid dacă apar.

Martorul de presiune a uleiului se aprinde sau pâlpâie

Martorul roșu de ulei indică o posibilă lipsă de presiune în circuit. Dacă se aprinde în mers și rămâne activ, oprește motorul într-un loc sigur. Nu continua deplasarea până la service, deoarece câteva minute de funcționare cu presiune insuficientă pot provoca avarii costisitoare.

Martorul poate apărea la ralanti, după încălzirea motorului, în viraje sau la frânare. Verifică mai întâi nivelul uleiului, însă nu presupune că problema dispare dacă joja indică un nivel corect.

Zgomote neobișnuite la pornire sau după încălzire

Ticăitul tacheților hidraulici, zgomotul lanțului de distribuție sau bătăile metalice din partea inferioară a motorului pot semnala lubrifiere slabă. La motoarele turbo, un sunet ascuțit sau neobișnuit din zona turbinei merită verificat imediat.

Unele zgomote apar doar la pornirea la rece. În acest caz, supapa anti-retur a filtrului poate să nu mai păstreze uleiul în circuit. Dacă zgomotul persistă mai mult de câteva secunde sau reapare frecvent, un service trebuie să verifice presiunea reală a uleiului.

Ulei îngroșat, depuneri sau miros de combustibil

Uleiul închis la culoare nu arată automat un filtru înfundat, mai ales la diesel. Mai relevante sunt nămolul vizibil sub capacul de umplere, consistența foarte groasă, particulele metalice sau mirosul puternic de motorină.

La mașinile diesel echipate cu filtru de particule, regenerările întrerupte pot dilua uleiul cu combustibil. Nivelul de pe jojă poate chiar să crească, iar uleiul își pierde capacitatea de lubrifiere. În această situație, service-ul trebuie să identifice cauza înainte de montarea unui filtru nou.

Scăderea performanței, un semn indirect

Filtrul de ulei nu reduce direct puterea motorului. Totuși, depunerile și presiunea redusă pot afecta turbina, distribuția variabilă sau tacheții hidraulici. Motorul poate răspunde mai lent la accelerație, poate funcționa neregulat sau poate intra în regim de protecție.

Riscurile pentru motor dacă ignori problema

Un filtru încărcat excesiv nu produce mereu o defecțiune imediată. Riscul crește dacă mașina circulă mult timp cu ulei vechi sau cu martorul de presiune aprins.

Printre consecințele posibile se află:

Costul unui schimb de ulei și filtru rămâne mult mai mic decât reparația unei turbine sau refacerea motorului. Nu amâna verificarea dacă observi bătăi puternice, miros de ulei încins, fum în compartimentul motor sau scurgeri mari de ulei.

Cauzele înfundării filtrului de ulei

Schimburile întârziate de ulei reprezintă una dintre cele mai întâlnite cauze. Uleiul oxidează în timp și formează depuneri care ajung în filtru. Intervalele extinse de 20.000–30.000 km pot apărea în planurile de service ale unor producători, însă traficul urban din România, drumurile scurte și pornirile dese pun presiune suplimentară pe ulei.

Mulți specialiști recomandă un interval de aproximativ 10.000–15.000 km sau un an, în funcție de manualul mașinii, motor și stilul de condus. Pentru mașinile folosite predominant în oraș, intervalul mai scurt oferă rezultate mai bune.

Alte cauze frecvente includ:

  1. folosirea unui ulei fără aprobarea cerută de producător;
  2. montarea unui filtru nepotrivit sau de calitate slabă;
  3. depunerile acumulate după un istoric de service incert;
  4. contaminarea uleiului cu apă, antigel sau combustibil;
  5. probleme la pompă, sorb sau ventilația carterului.

Cum se verifică problema într-un service

Dacă suspectezi un filtru de ulei înfundat, oprește motorul în cazul în care se aprinde martorul roșu. Apoi verifică nivelul uleiului pe teren drept, conform procedurii din manual. Nu adăuga aditivi care promit creșterea presiunii și nu face spălări interne agresive fără recomandarea mecanicului.

În service, mecanicul ar trebui să verifice:

Diagnoza electronică ajută, dar nu înlocuiește măsurarea mecanică a presiunii. Aceasta arată dacă motorul primește suficient ulei în condiții reale de funcționare.

Prevenție și recomandări de înlocuire

Pentru a asigura o lubrifiere corectă, se recomandă schimbarea filtrului la fiecare schimb de ulei. Un filtru nou montat cu ulei vechi se poate încărca rapid cu impuritățile rămase în circuit.

Respectă câteva reguli simple:

Dacă ai cumpărat recent o mașină second-hand fără istoric clar, programează o revizie completă cât mai curând. Verifică nivelul uleiului periodic și urmărește orice zgomot nou sau martor aprins. Alege filtrul compatibil și solicită o verificare într-un service dacă apar semne de presiune scăzută ori lubrifiere necorespunzătoare.

Holul este prima cameră pe care o vezi când intri în casă și ultima pe care o traversezi când ieși. Primește cel mai mult trafic din toată locuința, de multe ori direct cu încălțăminte de afară, așa că gresia aleasă pentru acest spațiu trebuie să fie, în același timp, rezistentă și primitoare la vedere. Iată ce merită să iei în calcul, atât la alegerea plăcilor, cât și la montajul lor.

De ce holul are nevoie de o gresie rezistentă

Spre deosebire de alte camere, în hol se calcă zilnic, de mai multe ori, uneori cu pantofi murdari sau uzi, direct de afară. O gresie de calitate inferioară se uzează vizibil în timp, își pierde luciul și se zgârie ușor, mai ales în zona de lângă ușa de intrare. Alegerea unei gresii rezistente la trafic intens și la zgârieturi este primul criteriu, indiferent de model sau culoare.

Tipuri de gresie potrivite pentru un aer primitor

Pentru un hol care se simte cald, nu rece, culorile calde sau modelele cu aspect de lemn sunt o alegere sigură. Gresia cu aspect de lemn combină avantajele practice ale gresiei, rezistență și ușurință la curățare, cu senzația vizuală a parchetului, fără dezavantajele acestuia la umezeală. 

Modelele geometrice sau cele inspirate din plăcile tradiționale românești sunt, de asemenea, populare pentru un hol cu personalitate, mai ales dacă restul locuinței are un stil mai neutru. Formatele mari de gresie dau senzația de spațiu mai generos, ceva util mai ales în holurile mai înguste.

Detaliul care contează pentru siguranță: gresia antiderapanta

Un hol este locul unde apa, zăpada topită sau noroiul ajung cel mai des, mai ales toamna și iarna. Din acest motiv, gresia antiderapantă este recomandată aici mult mai mult decât în alte camere ale casei. Verifică indicele de alunecare al plăcilor înainte de a le cumpăra, mai ales dacă holul se conectează direct cu exteriorul sau are o ușă spre balcon sau spre curte.

Culoarea rosturilor, un detaliu ușor de trecut cu vederea

Rosturile deschise la culoare arată curat imediat după montaj, dar se murdăresc vizibil mai repede în holul cu trafic mare. O nuanță de rost mai apropiată de culoarea gresiei sau ușor mai închisă ascunde mai bine murdăria zilnică, fără să afecteze aspectul general al pardoselii.

Ce contează la montaj

Montajul pornește de la o suprafață bine pregătită înainte de aplicarea gresiei, curată, plană și fără resturi de material vechi. Adezivul potrivit pentru tipul de placă și pentru zona de trafic intens face diferența pe termen lung, la fel ca rosturile de dilatare, necesare mai ales dacă holul are o suprafață mai mare. Lângă ușa de intrare, o hidroizolație suplimentară previne infiltrațiile de apă sub gresie, o problemă frecventă în timp la acest tip de spațiu.

Pentru ca toate aceste detalii tehnice să fie respectate, montajul are nevoie de o echipă cu experiență, nu de o lucrare făcută în grabă. Aici intervine serviciul de montaj gresie și faianță oferit de Hornbach – cumperi gresia din magazin sau de pe site, iar montajul se adaugă separat, realizat de echipele de profesioniști cu care Hornbach colaborează.

Procesul pornește cu o discuție cu coordonatorul serviciilor de montaj, fie direct în magazin, fie prin e-mail. Ești apoi contactat de un meșter, cu care stabilești o dată pentru vizita la locația unde vrei să montezi gresia. La vizită se fac măsurătorile necesare și se inspectează spațiul, apoi se întocmește devizul.  

După finalizarea lucrărilor, Hornbach oferă garanție de doi ani pentru manoperă, produsele beneficiind de garanția producătorului.

Alegerea gresiei potrivite pentru hol îmbină estetica cu rezistența la trafic și umezeală. Investind într-un material antiderapant și într-un montaj realizat de profesioniști, te asiguri că vei avea un spațiu primitor pentru mulți ani. Dacă vrei să vezi și alte lucrări pentru care poți apela la acest tip de serviciu, nu doar montajul gresiei din hol, mergi la cel mai apropiat magazin Hornbach sau caută pe site, la secțiunea de servicii, unde găsești toate situațiile în care poți apela la specialiștii în montaj.

Toamna înseamnă recoltat, pregătirea terenului, semănat și multe ore în care utilajele lucrează aproape fără pauză. Dacă verificările rămân pentru ultima săptămână, problemele mici se adună exact când vremea începe să dicteze programul. Citește în continuare și află cum să intri în sezon fără comenzi urgente, piese căutate în grabă și drumuri repetate la atelier.

Verifică utilajele de care vei avea nevoie

Începe cu lista lucrărilor planificate și notează echipamentele necesare pentru fiecare etapă. Tractorul, plugul, grapa, combinatorul, semănătoarea și remorcile trebuie verificate înainte ca programul să devină aglomerat. Dacă puterea disponibilă nu mai acoperă suprafața lucrată sau tractorul actual petrece prea mult timp în reparații, consultă din timp oferta de pret pentru tractoare agricole de la Royal DRU și calculează investiția alături de consum, dotări și costurile de întreținere.

Fă reviziile înainte să înceapă lucrările

Schimbă uleiul și filtrele dacă ai ajuns la intervalul menționat în manual, apoi controlează nivelul lichidului de răcire, bateria, furtunurile și instalația hidraulică. Verifică și presiunea anvelopelor, deoarece valorile nepotrivite cresc consumul și pot tasa pământul mai mult decât este necesar.

Treci apoi la echipamentele atașate pentru că discurile uzate, cuțitele tocite, rulmenții cu joc și curelele crăpate nu se repară singure peste vară, chiar dacă au fost lăsate frumos în magazie.

Stabilește ce lucrări cere fiecare parcelă

După recoltare, verifică resturile vegetale, gradul de tasare și umiditatea solului. Pământul prea ud se lipește de organele active și se compactează sub greutatea utilajelor, iar solul foarte uscat solicită tractorul și lasă bulgări greu de mărunțit. Momentul potrivit contează uneori mai mult decât numărul trecerilor.

Asigură puterea necesară pentru echipamentele folosite

Tractorul trebuie corelat cu greutatea, lățimea și necesarul de putere al utilajelor pregătite pentru toamnă. De exemplu, modelul ARMATRAC 1054 E poate fi luat în calcul pentru lucrări care au nevoie de tracțiune și putere ridicată. Configurația include motor Perkins cu patru cilindri, tracțiune 4×4 și transmisie cu 12 trepte înainte și 12 înapoi, iar seria ajunge la aproximativ 105 CP, în funcție de versiune.

Pregătește semințele și materialele necesare

Verifică necesarul de sămânță după suprafață, densitatea recomandată și masa a 1.000 de boabe, fără să comanzi cantitățile doar după consumul din anul anterior. Păstrează și o rezervă rezonabilă pentru reglajele semănătorii ori eventualele diferențe dintre suprafața calculată și cea lucrată.

Reglează utilajele înainte să ajungi pe câmp

Semănătoarea trebuie calibrată pentru fiecare tip de sămânță, deoarece diferențele de dimensiune și greutate schimbă cantitatea distribuită. Verifică tuburile, brăzdarele, distribuitoarele și adâncimea de lucru pe o distanță scurtă, apoi măsoară cantitatea consumată. Zece minute de probă pot salva hectare întregi de la semănat prea rar sau prea des.

Pentru plug, grapă și scarificator, controlează adâncimea, unghiurile de lucru și fixarea componentelor. Reglajele făcute în curte sunt mai ușoare decât ajustările începute după primul hectar lucrat prost.

Organizează lucrările după timp și vreme

Notează suprafețele, ordinea lucrărilor și intervalele potrivite pentru fiecare cultură. Lasă loc în program pentru ploi, reparații și transport, deoarece calendarul fără nicio rezervă cedează după prima zi cu probleme. Prioritate au lucrările care depind direct de umiditatea solului și de perioada optimă pentru semănat. Pregătește și traseele dintre parcele, spațiile de descărcare și persoanele implicate. Când fiecare știe unde trebuie să ajungă și ce echipament folosește, dispar multe telefoane, așteptări și drumuri făcute fără rost.

Sezonul agricol de toamnă se pregătește prin revizii, piese comandate la timp, reglaje verificate și lucrări stabilite după starea fiecărei parcele. Câteva zile rezervate acestor verificări pot reduce opririle tocmai în săptămânile în care programul depinde de vreme. Vezi gama Royal DRU și discută despre tractoare, utilaje pentru pregătirea solului și echipamentele necesare în lunile următoare. Nu uita, cere detalii despre preț, livrare, dotări și piese, apoi pornește lucrările de toamnă cu tot ce ai nevoie deja pregătit.

Un palton bine ales ajută orice ținută de sezon rece să arate mai îngrijit. Îl poți purta peste un costum într-o zi de birou, dar îl poți integra la fel de ușor într-o combinație cu jeanși, pulover și ghete. Diferența o fac croiala, lungimea, materialul și felul în care se așază pe corp.

Dacă alegi un palton pentru partenerul tău, pentru un cadou sau pentru propria garderobă, începe cu o întrebare simplă: va fi purtat mai ales în ținute elegante sau în outfituri urbane, de zi cu zi? Răspunsul te ajută să alegi între o croială clasică, mai lejeră, și una modernă, cu o linie mai apropiată de corp.

Ambele variante au puncte forte și limite. Citește ghidul de mai jos, compară opțiunile și alege modelul care se potrivește modului real în care va fi purtat.

Croială clasică sau modernă: care este diferența?

Croiala influențează atât confortul, cât și imaginea generală a unei ținute. Un palton bărbați poate arăta bine pe umeraș, însă proporțiile trebuie să funcționeze și peste hainele pe care le porți frecvent. De aceea, merită să verifici spațiul din zona umerilor, a pieptului și a brațelor înainte să te uiți doar la culoare sau la detalii.

Ce înseamnă croiala clasică?

Croiala clasică, numită uneori regular fit, urmărește o linie dreaptă și lasă mai mult spațiu în interior. Umerii stau relaxat, pieptul nu este strâns, iar talia nu urmărește foarte aproape forma corpului. Acest tip de palton se potrivește bine peste sacou, costum, cardigan gros sau pulover tricotat.

Modelele clasice au adesea rever standard, nasturi discreți și buzunare simple. Culorile întâlnite frecvent sunt bleumarin, gri antracit, negru, maro închis și camel. Aceste nuanțe se asortează ușor cu haine elegante și rămân potrivite mai multe sezoane.

Croiala clasică ajută în special dacă:

Ai grijă însă la mărime. Un palton clasic nu trebuie să fie prea mare. Cusătura umerilor trebuie să se oprească aproape de capătul umerilor, iar materialul nu ar trebui să formeze pliuri ample în zona spatelui sau a brațelor.

Ce caracterizează croiala modernă?

Croiala modernă, cunoscută și ca modern fit, urmează mai aproape linia corpului. Nu înseamnă automat un palton strâmt. În majoritatea cazurilor, modelul păstrează suficient spațiu pentru o cămașă, o maletă sau un pulover de grosime medie, dar talia și brațele au o formă mai precisă.

Un palton modern poate avea guler înalt, fermoar ascuns, buzunare cu design discret, închidere simplă sau rever mai îngust. Aceste detalii merg bine cu ținute smart-casual și urbane. De exemplu, un palton gri mediu, cu croială modernă, arată foarte bine cu jeanși drepți, pulover negru și ghete din piele.

Această croială poate fi potrivită dacă:

Pentru un rezultat echilibrat, verifică paltonul închis. Ar trebui să poți mișca brațele, să urci scări și să stai pe scaun fără senzația că materialul trage în piept sau în spate.

Modern fit vs. slim fit: diferența care contează

Modern fit și slim fit pot părea apropiate, dar oferă niveluri diferite de confort. Modern fit urmărește corpul fără să îl strângă excesiv. Slim fit se apropie mai mult de talie, piept și brațe, iar purtarea peste un pulover gros poate deveni incomodă.

Testează croiala prin câteva mișcări simple:

  1. Încheie paltonul peste un pulover.
  2. Ridică brațele până la nivelul umerilor.
  3. Întinde brațele în față, ca și cum ai ține volanul.
  4. Așază-te și verifică dacă nasturii sau fermoarul tensionează materialul.
  5. Observă dacă apar cute orizontale în zona pieptului și a spatelui.

Dacă simți presiune sau paltonul se ridică mult pe umeri, ai nevoie fie de o mărime diferită, fie de o croială mai lejeră.

Comparație rapidă între croiala clasică, modernă și slim

Criteriu Croială clasică Croială modernă Croială slim
Spațiu în interior Generos Echilibrat Redus
Aspect general Elegant, tradițional Actual, structurat Apropiat de corp
Purtare peste costum Potrivită Bună, dacă modelul are loc în umeri Mai dificilă
Libertate de mișcare Ridicată Bună Mai limitată
Stil recomandat Business, formal, clasic Smart-casual, urban Minimalist, elegant

Alege paltonul în funcție de felul în care îl porți

Înainte să alegi modelul, gândește-te la hainele pe care le are deja în garderobă persoana care îl va purta. Un palton care arată bine cu un costum poate părea prea formal peste hanorac. La fel, un model scurt cu glugă poate fi confortabil în oraș, dar nu acoperă corect un sacou.

Palton elegant pentru costum și birou

Pentru ținute business, un palton drept sau ușor cambrat oferă rezultate stabile. Alege un model care acoperă complet sacoul și ajunge în jurul genunchiului sau puțin deasupra lui. Lungimea protejează mai bine de frig și păstrează proporțiile costumului.

Paltonul cu un singur rând de nasturi rămâne o alegere practică pentru birou. Îl poți purta cu costum bleumarin, gri sau negru, cămașă simplă și pantofi eleganți. Pentru un aspect mai formal, un model cu două rânduri de nasturi adaugă structură în partea superioară a corpului.

Verifică trei detalii înainte de achiziție:

Palton pentru ținute smart-casual

Pentru ieșiri, întâlniri, drumuri prin oraș sau zile în care nu porți costum, croiala modernă poate funcționa foarte bine. Un model de lungime medie, până în zona coapsei sau aproape de genunchi, se combină ușor cu pantaloni chino, jeanși drepți, malete și ghete Chelsea.

Bejul, camelul, griul, bleumarinul, maroul și verdele închis se potrivesc în multe combinații. De exemplu, un palton camel arată bine cu jeanși albaștri, pulover crem și ghete maro. Un model bleumarin se potrivește cu pantaloni gri, maletă albă și sneakers simpli, curați.

Palton casual pentru oraș și weekend

Modelele scurte oferă libertate de mișcare la mers, în mașină sau în transportul public. Peacoat-ul, paltonul cu glugă, modelul cu fermoar sau cel cu guler înalt completează bine ținutele casual.

Poți combina un palton scurt bleumarin cu jeanși negri, hanorac gri și bocanci. Pentru un outfit mai curat, înlocuiește hanoracul cu un pulover simplu și alege sneakers fără imprimeuri mari. Păstrează restul ținutei echilibrat: dacă paltonul are glugă, multe buzunare sau închideri vizibile, evită accesorii prea încărcate.

Tipuri de paltoane bărbătești: modele clasice și moderne

Modelul ales schimbă felul în care porți paltonul de la o zi la alta. Iată câteva dintre variantele întâlnite frecvent.

Paltonul cu un singur rând de nasturi

Acest model creează o linie simplă și se potrivește multor tipuri de siluetă. Îl poți integra într-o ținută formală cu costum, dar și într-una de zi cu zi, cu pulover și pantaloni chino. Pentru primul palton elegant, un astfel de model oferă multă libertate la asortare.

Paltonul cu două rânduri de nasturi

Paltonul cu două rânduri de nasturi are o construcție mai pronunțată în zona pieptului. Poate avantaja o siluetă înaltă sau atletică și merge bine în combinații business. Pentru rezultate echilibrate, alege o mărime care permite închiderea comodă și nu adaugă prea mult volum.

Paltonul lung

Paltonul lung ajunge la genunchi sau sub genunchi. Oferă protecție mai bună împotriva vântului și completează ținutele cu costum. Îl poți purta și cu jeanși drepți și maletă, mai ales dacă alegi un model simplu, într-o culoare neutră.

Paltonul scurt

Un model scurt se oprește în zona șoldului sau la jumătatea coapsei. Este practic pentru deplasări rapide și pentru condus. De regulă, se potrivește mai bine cu haine casual decât cu sacouri lungi, care ar putea rămâne vizibile sub tiv.

Trenciul, peacoat-ul și paltonul cu glugă

Trenciul este o opțiune mai ușoară pentru primăvară, toamnă și zile umede. Peacoat-ul are de obicei două rânduri de nasturi și o lungime mai scurtă. Paltoanele cu glugă sau fermoar susțin un stil relaxat și practic.

Cum alegi lungimea paltonului bărbătesc?

Lungimea influențează confortul, proporțiile și nivelul de formalitate. Nu există o regulă care se aplică tuturor, însă câteva repere te pot ajuta.

Pentru o statură mai mică, un model până la jumătatea coapsei sau puțin deasupra genunchiului păstrează proporțiile clare. Pentru statură medie, lungimile medii și cele până la genunchi sunt, în majoritatea cazurilor, ușor de purtat. O persoană înaltă poate alege și modele sub genunchi, mai ales dacă poartă pantaloni drepți și încălțăminte cu formă simplă.

Privește paltonul din față, din profil și din spate. Dacă tivul taie corpul într-un loc care pare nepotrivit sau dacă materialul acoperă prea mult pantalonii, încearcă o altă lungime.

Cum alegi paltonul în funcție de siluetă?

Croiala trebuie să susțină confortul și proporțiile naturale ale corpului. Nu încerca să copiezi un look doar pentru că apare des în imagini. Alege o formă în care persoana se mișcă ușor și se simte bine.

Pentru silueta atletică sau în V

Umerii lați și talia mai îngustă arată bine într-un palton modern fit sau într-un model ușor cambrat. Modelele cu unul ori două rânduri de nasturi pot funcționa, însă zona pieptului trebuie să rămână confortabilă. Evită variantele prea strâmte în brațe.

Pentru silueta dreaptă

O croială cu talie discret conturată poate adăuga structură. Reverele bine proporționate, buzunarele verticale și modelele cu două rânduri de nasturi pot echilibra vizual silueta. Evită paltoanele foarte largi, fără formă, mai ales dacă materialul este gros.

Pentru silueta cu abdomen mai pronunțat

Un palton cu un singur rând de nasturi și croială dreaptă oferă de obicei un aspect ordonat. Alege o lungime medie și culori închise sau tonuri neutre. Nu forța o croială slim, deoarece materialul tensionat atrage atenția asupra zonelor în care nu te simți confortabil.

Pentru statură mică sau medie

Modelele prea lungi pot încărca proporțiile. Încearcă paltoane scurte sau medii, cu nasturi plasați simplu și detalii moderate. O închidere cu un singur rând de nasturi creează o linie verticală curată.

Materiale, culori și întreținere pentru purtare îndelungată

Materialul schimbă confortul termic și felul în care paltonul își păstrează forma. Lâna sau amestecurile cu lână sunt potrivite pentru zilele reci, deoarece oferă căldură și au o ținută bună. Modelele cu fibre sintetice pot fi mai ușor de întreținut și se usucă mai repede, însă verifică eticheta pentru proporția materialelor.

La culori, începe cu ce există deja în garderobă. Bleumarinul merge cu negru, gri, maro și denim. Griul antracit se potrivește ținutelor de birou. Camelul și bejul aduc lumină unei combinații cu jeanși închiși sau pantaloni negri. Carourile fine pot fi o alegere inspirată dacă restul hainelor rămân simple.

Pentru a păstra paltonul în stare bună:

Alege modelul care se potrivește garderobei tale

Croiala clasică oferă mai mult spațiu și se potrivește bine ținutelor formale sau zilelor în care porți mai multe straturi. Croiala modernă conturează mai clar silueta și completează ușor outfiturile smart-casual. Slim fit poate arăta bine, dar cere mai multă atenție la mărime și la confort.

Înainte să alegi, verifică trei lucruri: ce porți sub palton, cât de des îl vei folosi și în ce situații apare cel mai des în ținutele tale. Compară lungimea, croiala și materialul, apoi alege modelul pe care îl poți purta cu plăcere în zile obișnuite, nu doar la o singură ocazie.

Programul unui copil nu se încheie odată cu ultima oră de școală. Pentru multe familii, activitățile extracurriculare au devenit o parte importantă a educației: sport, limbi străine, ateliere creative, teatru sau muzică.

În Brașov, oferta de astfel de activități este tot mai diversă. Iar atunci când vine vorba despre educația artistică, întrebarea nu este neapărat dacă un copil va ajunge vreodată artist profesionist, ci ce poate descoperi despre sine prin contactul direct cu muzica.

Pentru unii copii, acest contact începe atunci când ating pentru prima dată clapele unui pian. Pentru alții, prin ritmul unei melodii, sunetul unei chitare, al unei viori sau pur și simplu prin dorința de a cânta cu vocea.

Educația artistică completează ceea ce se întâmplă la școală

Școala are rolul de a oferi copiilor o bază comună de cunoștințe și competențe. Activitățile extracurriculare pot completa această experiență prin contexte în care copilul are mai multă libertate să exploreze ceva ce îl atrage personal.

Muzica este un exemplu foarte bun.

În cadrul unei lecții individuale, profesorul poate adapta ritmul de lucru la personalitatea, vârsta și nivelul elevului. Un copil poate avea nevoie de mai mult timp pentru a înțelege o noțiune, în timp ce altul poate progresa foarte repede și are nevoie de provocări suplimentare.

Această flexibilitate este greu de obținut într-un cadru educațional în care mai mulți elevi trebuie să parcurgă aceeași materie în același timp.

În plus, la muzică rezultatul este imediat perceptibil. Copilul aude diferența dintre prima încercare și momentul în care începe să stăpânească o piesă.

Nu fiecare copil trebuie să urmeze același traseu

Una dintre cele mai frecvente greșeli în alegerea unei activități extracurriculare este să pornim exclusiv de la preferințele adultului.

Poate că părintele și-ar fi dorit întotdeauna să cânte la pian. Copilul însă poate fi fascinat de tobe.

Poate că familia consideră vioara un instrument minunat, dar copilul cântă toată ziua prin casă și ar fi mult mai atras de canto.

Nu există o alegere universal corectă.

Uneori cel mai bun prim pas este pur și simplu explorarea: să vadă instrumentul, să îl audă de aproape, să îl atingă și să discute cu un profesor.

Interesul autentic al copilului este important, pentru că studiul muzicii presupune și repetiție. Atunci când există curiozitate, această repetiție poate fi percepută ca progres. În absența ei, aceeași activitate riscă să devină foarte repede o obligație.

Relația cu profesorul contează la fel de mult ca instrumentul

Alegerea instrumentului este doar o parte a ecuației.

Pentru un copil aflat la început, profesorul poate avea un impact enorm asupra felului în care acesta va percepe muzica.

Un profesor bun trebuie să găsească un echilibru dificil: lecția nu poate fi doar divertisment, pentru că fără structură progresul apare greu, dar nici nu trebuie transformată într-o succesiune de corecturi și obligații.

Copilul are nevoie să simtă că înaintează.

Uneori progresul înseamnă învățarea unei piese. Alteori poate însemna un ritm executat corect, o poziție mai bună a mâinii sau curajul de a cânta în fața altcuiva.

În acest sens, relația dintre profesor și elev devine o parte importantă a procesului educațional.

Muzica înseamnă și răbdare

Într-o lume în care accesul la divertisment este aproape instantaneu, studiul unui instrument funcționează într-un ritm diferit.

Nu există un buton prin care o piesă dificilă să poată fi învățată imediat.

Unele lucruri necesită repetiție.

Copilul încearcă, greșește, corectează și încearcă din nou. După câteva zile sau câteva săptămâni, ceea ce părea dificil începe să devină natural.

Această experiență poate avea valoare în sine, indiferent dacă elevul ajunge sau nu la un nivel avansat.

Copilul observă direct că progresul este construit din pași mici și repetabili.

Când muzica ajunge pe scenă

Pentru copiii care studiază un instrument sau canto, un recital poate transforma complet sensul pregătirii.

Piesa exersată acasă sau la lecție nu mai este doar un exercițiu. Devine ceva care va fi împărtășit cu părinții, colegii și ceilalți elevi.

Asta nu înseamnă că fiecare copil trebuie împins spre competiție sau performanță.

Dimpotrivă, un recital educațional poate fi valoros tocmai pentru că îi arată copilului că scena nu trebuie să însemne perfecțiune.

Poate exista emoție. Poate exista o notă greșită. Important este să ducă experiența până la capăt și să descopere satisfacția de a prezenta ceva pentru care a muncit.

Brașovul oferă tot mai multe contexte pentru educație artistică

Un oraș cu o viață culturală activă le oferă copiilor mai multe moduri de a întâlni arta.

Concerte, spectacole, expoziții, ateliere și activități organizate de instituții culturale sau centre educaționale pot transforma muzica dintr-un lucru ascultat ocazional într-o experiență trăită direct.

În ultimă instanță, educația artistică nu începe și nu se termină într-o sală de curs.

Un copil care studiază muzica poate merge la un concert și poate auzi altfel ceea ce se întâmplă pe scenă. Poate recunoaște un instrument, o melodie, un ritm sau o tehnică pe care a întâlnit-o la lecție.

În acel moment, studiul și cultura încep să se completeze reciproc.

Cum poate începe un copil?

Nu este nevoie de un plan pe zece ani.

Pentru majoritatea familiilor, primul pas poate fi mult mai simplu: alegerea unei discipline care stârnește curiozitatea copilului și întâlnirea cu profesorul.

La Centrul Vivace din Brașov, copiii, adolescenții și adulții pot studia pian, vioară, chitară, canto și tobe în cadrul unor lecții adaptate nivelului și obiectivelor fiecărui cursant.

Important este ca începutul să fie unul în care copilul are ocazia să descopere, nu să demonstreze ceva.

Unii copii vor transforma această curiozitate într-o pasiune de lungă durată. Alții vor studia câțiva ani și vor continua pe un drum complet diferit.

Ambele variante sunt firești.

Pentru că valoarea unei educații artistice nu se măsoară doar în numărul de piese învățate sau în nivelul tehnic atins.

Uneori rămâne plăcerea de a asculta muzică. Alteori rămâne curajul primei apariții în fața unui public, disciplina dobândită prin exercițiu sau bucuria de a putea cânta o melodie preferată.

Iar acesta este poate unul dintre cele mai bune motive pentru care educația artistică merită să existe și dincolo de școală.