Acasă Blog Pagina 4695

Deocamdată au ales ei: Ionuț Banciu și Mihail Veștea deschid listele PNL la parlamentare

De către
M.Ex.
-
0
Ionut Banciu

l Primarii PNL din Ţara Făgăraşului și Rupea n-au mai vrut-o pe Mara Mareș la Camera Deputaților, iar ea a dispărut de pe lista candidaților eligibili

Liberalii au hotărât ieri cine sunt candidații eligibili pe listele pentru Parlament. În timp ce Mara Mareș, dezavuată de primarii PNL din Tara Făgărașului și Rupea, dispare din prima scenă, Biroul Politic Județean al PNL a stabilit să deschidă lista pentru Camera Deputaților cu Ionuț Banciu, candidatul PNL la primăria Zărnești, iar la Senat cu Mihail Veștea, secretar de stat. Prognozele bazate pe rezultatele de la locale anunță că PNL Brașov ar putea scoate 3 deputați și un senator (poate doi?). Astfel, candidați eligibili la Camera Deputaților ar mai fi Gabriel Andronache, deputat în funcție, și Dumitru Flucuș, primarul comunei Șinca, și cel desemnat să-i reprezinte pe primarii PNL din Ţara Făgăraşului şi Rupea. La Senat, al doilea pe listă este Ciprian Sterpu, fost candidat la primăria Săcele, consilier județean.

Mihail Veștea

De ce a rămas Mara Mareș fără „coledzi“

Primarii PNL din Ţara Făgăraşului şi Rupea nu au mai vrut-o pe Mara Mareș pe lista pentru încă un mandat la Camera Deputaților. Ei s-au impus în faţa conducerii judeţene a partidului și au hotărât să fie reprezentați de un candidatul propriu la alegerile parlamentare. Marţi, 13 octombrie 2020, aleşii locali au cerut conducerii PNL Braşov să supună la vot propunerile pentru lista de candidaţi de la Camera Deputaţilor. Au fost două propuneri pentru candidatul care să reprezinte Ţara Făgăraşului, Mara Mareş, actualul deputat, şi Dumitru Flucuş, primarul reales de la Şinca Nouă. Deşi n-a fost un vot conform statutului ci doar unul informativ, cele mai multe voturi le-a obţinut Dumitru Flucuş, 11, iar Mara Mareş, 7 voturi, scrie Monitorul de Făgăraș.

„Ne-am săturat să ni se spună de la centru ce trebuie să facem“

,,Dorinţa noastră, a primarilor PNL din Ţara Făgăraşului şi a celor din zona Rupea, a fost de a fi reprezentaţi în Parlamentul României, iar în partid să avem autoritate. Tot greul la alegeri pică pe noi, iar când trebuie să fim ascultaţi şi susţinuţi, lucrurile se schimbă. Au fost presiuni pe conducerea organizaţiei, dar am ţinut să ne impunem şi noi punctul de vedere. Şi am reuşit. Candidatul propus de noi pentru Ţara Făgăraşului este din rândurile noastre, Dumitru Flucuş de la Şinca Nouă, care trebuie să se afle pe un loc eligibil pe listele PNL. S-a votat, iar votul a fost 11 pentru Dumitru Flucuş şi 7 pentru Mara Mareş. Nu avem nimic cu Mara Mareş, dar avem şi noi un cuvânt de spus. Cred că este un pionierat în ţară acţiunea noastră. Suntem convinşi că şi alte organizaţii vor lua exemplul nostru şi nu vor mai tăcea. Ne-am săturat să ni se spună de la centru ce trebuie să facem, să fie impuşi candidaţii, iar când avem nevoie aceştia să nu ne reprezinte. Noi sperăm ca Dumitru Flucuş să fie plasat pe locul 2 sau cel mult locul 3 pe lista PNL Braşov pentru Camera Deputaţilor. Vom vedea mâine în biroul politic judeţean la care vom merge în aceeaşi formaţie, adică 18 primari” a spus Florin Ioani, primarul comunei Viştea, pentru Monitorul. El a vorbit în numele tuturor primarilor din Ţara Făgăraşului şi Rupea.

Podul de la Hălmeag este aproape gata

De către
M.Ex.
-
0

Podul de la Hălmeag este aproape gata. Adrian-Ioan Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, a inspectat ieri stadiul lucrărilor de construcţie a podului peste râul Olt, care asigură legătura satului Hălmeag cu comuna Şercaia, pe drumul judeţean DJ 131P.
Noul pod a fost construit în întregime, iar vechiul pod din lemn, care datează de o sută de ani, urmează să fie demolat. În momentul de faţă se amenajează acostamentele şi se terasează drumul înspre pod, iar finalizarea lucrărilor, turnarea covorului asfaltic şi darea în folosinţă a noului pod sunt preconizate pentru perioada imediat următoare. Construcţia s-a realizat în parametri optimi, în ciuda faptului că vremea capricioasă şi ploile din această primăvară, care au umflat debitul Oltului, au generat anumite decalări în graficul de execuţie. Reprezentantul constructorului – SC Confer Group SRL, a precizat că după finalizarea asfaltării mai rămân de făcut câteva lucrări de amenajare a albiei râului, dar circulaţia va putea fi deschisă pe noul pod.
Proiectul a început în urmă cu doi ani, fiind implementat de Consiliul Judeţean Bra­­­şov cu fonduri accesate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală – etapa a II-a. Valoarea totală a contractului de construcţie a noului pod este de 6.176.199,19 lei. „Consiliul Judeţean Braşov face lucrări istorice în judeţ. Am început să reabilităm mai multe poduri peste Olt, mai ales că de aproape 50 de ani nu s-a mai construit un pod nou în judeţul nostru. În acest an am fost bucuroşi să inaugurăm podul de la Crihalma realizat de Compania Naţională de Investiţii, să avem într-o fază finală de execuţie podul de la Hălmeag şi să atribuim contractul pentru construirea unui pod nou care să lege comunele Voila şi Cincu, acestea din urmă fiind proiecte pentru care am obţinut finanţare prin PNDL. În această vară am dat ordinul de începere pentru un alt proiect cu fonduri europene, şi anume modernizarea drumului care face legătura dintre Măieruş şi Augustin şi care continuă spre Baraolt, în judeţul Covasna. În cadrul acestui proiect avem podul de la Augustin, o altă construcţie de mari dimensiuni pe care o vom reabilita şi moderniza”, afirmă preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Dotări pentru sala de sport adaptată pentru persoanele cu dizabilități

De către
M.Ex.
-
0

Primăria Brașov a lansat ieri licitația pentru dotările sălii de sport de pe strada Panselelor, care acum este în administrarea Colegiului „Transilvania” din Brașov, Sala va fi adaptată pentru persoanele cu dizabilități. Proiectul prevede și asigurarea dotărilor necesare. Valoarea contractului este estimată la 130.548 lei, fără TVA. Dotările presupun, printre altele, scaune cu rotile speciale pentru practicarea sportului, dar și echipamente pentru handbal, baschet, tenis de masă, tenis de câmp. Conform anunțului licitației, termenul maxim de furnizare a scaunelor rulante este de șase luni, iar celelalte echipamente trebuie lansate în maxim 30 de zile de la lansarea comenzii. 
Adaptarea acestei săli de sport pentru persoanele cu dizabilități este unul dintre proiectele finanțate prin Programul de bugetare participativă al Primăriei Brașov.

Mânării la Secretariatul de stat al ,,Revoluționarilor“

De către
M.Ex.
-
0

l Corpul de Control al premierului a descoperit la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist că anul trecut s-au mai făcut ,,revoluționari“ cu brevete contrafăcute sau că mulți ,,eroi“ primesc cartele gratuite de metrou în orașe fără metrou

Corpul de control al prim-ministrului a făcut o acțiune de documentare la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989 (SSRML), unde a făcut descoperiti incredibile. De la acordarea gratuită a unor abonamente de metrou, în orașe fără metrou, până la acordarea de certificate de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite” și la 30 de ani de la Revoluție. Unor revoluționari le-au fost eliberate certificate chiar dacă au fost colaboratori ai Securității. Anul trecut, la 30 de ani de la Revoluție, au fost înmânate brevete unor persoane publice, prin contrafacerea modelului prezidențial. Foarte grav este că nici măcar nu se știe câți „revoluționari” sunt exact, deoarece nu există o bază de date. Se estimează un număr de 17.000, însă nu este sigur, scrie hotnews.ro.

Brevete contrafăcute acordate anul trecut

În anul 2019, SSRML a emis și a înmânat mai multor persoane ce dețin funcții publice, atât din România cât și de peste hotare, BREVETE însoțite de medalii prin care a fost conferit ORDINUL „Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 – 30 ani în democrație”. Deși au formatul și conținutul identic cu al brevetelor prin care a fost conferit Ordinul Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, semnate de Președintele României, brevetele înmânate de SSRML au fost întocmite prin contrafacerea modelului prezidențial și au fost semnate de către șeful SSRML, Laurențiu Florian COCA (secretar de stat în perioada 12.11.2018 – 18.11.2019), cu încălcarea prevederilor legale.

Deși plătită, SSRML nu deține o bază de date

SSRML nu deține o bază de date actualizată a beneficiarilor Legii nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, și a drepturilor distribuite acestora, implicit a drepturilor de transport gratuit. În anii 2005 și 2017, SSRML a achiziționat și plătit din fonduri publice, aplicații informatice specializate în gestionarea și actualizarea bazelor de date a beneficiarilor Legii nr. 341/2004, dar acestea nu au fost utilizate. Deși a avut la dispoziție aplicațiile informatice specializate, precum și date și informaţii transmise în baza protocoalelor de colaborare de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (DEPABD) şi Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), acestea nu au fost valorificate. În anii 2018 și 2019, s-a incercat inventarierea certificatelor de revoluționar tipărite, recepționate, distribuite, returnate, anulate sau aflate în stoc și a mătcilor certificatelor de revoluționar eliberate, dar operațiunea a rămas nefinalizată până în prezent. Așa s-a ajuns în anii 2014 – 2016, la tipărirea și plata unui numar de bilete CFR și cartele METROREX mai mare decât numărul total al beneficiarilor înregistrați.
În anul 2016, SSRML a plătit și/sau „distribuit” bilete CFR și cartele METROREX gratuite, sub semnătură, inclusiv către beneficiari decedați.
Deși instanțele de judecată au constatat, pentru foarte multe persoane, calitatea de colaborator sau de lucrător al Securității ca poliție politică, SSRML fiind informat despre aceasta, persoanele respective sunt în continuare beneficiare ale drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, SSRML nefinalizând demersurile de anulare a certificatelor și de retragere a titlurilor, pentru multe persoane nefiind nici măcar începute aceste demersuri.

Brevete pe bandă

Lista finală a persoanelor cărora le-au fost eliberate certificatele doveditoare preschimbate, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 467 bis din 07 iulie 2010, cuprinde o serie de „erori”, respectiv:
● persoane publicate cu alt titlu,
● persoane publicate fără certificat tipărit,
● persoane publicate, deși au fost respinse de CPRD 1989,
● persoane publicate, neavizate de CPRD 1989, nefiind propuse de SSRML pentru acordarea avizului,
● persoane publicate cu date de identificare eronate,
● persoane menționate de două ori în lista finală din Monitorul Oficial,
● persoane cărora, prin decret prezidențial, li se retrăsese titlul.

(Mai multe puteți citi pe hotnews.ro)

Simulare The Strategy: Componenţa viitorului Parlament: PSD pierde majoritatea, PNL are nevoie de USR

De către
M.Ex.
-
0

Alegerile parlamentare din luna decembrie vor schimba componenţa actualului Legislativ, dar odată cu ea şi majorităţile din cele două Camere. Dacă acum PSD are cei mai mulţi parlamentari, lucrurile se vor schimba după data de 6 decembrie, rolurile urmând să fie inversate între PSD şi PNL, potrivit unei simulări realizate de The Strategy Group.
PNL ar urma să aibă 146 de parlamentari (101 deputaţi şi 45 de senatori), în vreme ce PSD va scădea la un număr de doar 132 de parlamentari (92 deputaţi şi 40 senatori – cu 44, respectiv cu 30 mai puţini decât în prezent), conform simulării realizate de The Strategy Group pe baza numărului de voturi ponderate la procentele de la alegerile locale şi luând în calcul o prezenţă la vot de 38%.
Printre partidele care vor mai intra în Parlament se numără USR cu 90 de parlamentari (62 deputaţi şi 28 senatori), PMP cu 27 de parlamentari (19 deputaţi şi 8 senatori), UDMR cu 25 de parlamentari (18 deputaţi şi 7 senatori), dar şi Pro România cu 28 de parlamentari (20 deputaţi şi 8 senatori).
„Pentru a avea însă majoritate, PNL are nevoie de 233 de voturi în viitorul Parlament. Astfel, PNL are nevoie de încă 86 de parlamentari, care pot veni de la USR (cu 90 de parlamentari)”, precizează autorii simulării. The Strategy Group se prezintă ca fiind primul one stop shop politic din România concentrat pe consultanţă politică, gestionarea crizelor şi campanii politice.

Poveștile cetății: Primele patru „cartiere“ ale Braşovului s-au născut acum 500 de ani

De către
M.Ex.
-
0

Autor: Alex RAICU

l Primul primar român al Braşovului, rămas în funcţie doar câteva luni, a fost doctorul Gheorghe Baiulescu, instalat în vara anului 1916, la o zi după intrarea trupelor române în Braşov

Prima reformă a administraţiei oraşului Braşov a fost făcută de judele primar Johann Benkner, între anii 1547-1565. A fost o reorganizare teritorială, dar şi una fiscală, privind înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor şi inventarierea privilegiilor Braşovului. Împărţirea teritorială pe „cartiere“ cuprindea patru zone. Prima era Cetatea, constituită pe bazele aşezării Corona, înconjurată de ziduri, turnuri şi bastioane, cu o populaţie compusă din proprietari de case, ateliere meşteşugăreşti sau prăvălii, consideraţi cetăţeni cu drepturi politice depline, saşi şi unguri. A doua zonă, Scheii Braşovului, era suburbia de la vest de Cetate, cu populaţie majoritar românească, dar şi cu locuitori unguri şi saşi. Braşovul vechi era suburbia de la nord de cetate, de pe Dealul Şprenghi şi de la poalele Dealului Cetăţuia. Aici predomina populaţia agrară. Cam la fel şi Blumăna, suburbia de la est de Cetate.

Braşovenii erau la început germani şi români

În secolul al XIII-lea existau aşezări ale populaţiei româneşti în Schei şi Bartolomeu. Pe lângă acestea s-au dezvoltat şi coloniile de germani Corona, Dealul Şprenghi şi Dealul Cetăţuia. În 1235, anul atestării aşezării Corona, existau în medie cam 30 de gospodării, cu câte patru membri în medie, în fiecare din aceste aşezări. Ceea ce presupune că populaţia de atunci a Braşovului era cam de 600 de locuitori. După invazia mongolilor din anul 1241 populaţia a scăzut, dar, la începutul secolului XIV, în Corona erau înregistrate 100 de gospodării. Sporul demografic este evidenţiat şi în celelalte suburbii ale Braşovului, şi era datorat dezvoltării economice care a atras din Transilvania saşi, secui, unguri. Chiar şi greci şi bulgari. La mijlocul secolului XV, Braşovul devenise unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei, cu o populaţie de peste 6.000 de locuitori.

Drept de „cetăţean al Braşovului“

În 1847, doi tineri români absolvenţi de studii universitare, C.I Secăreanu şi C.Gh. Ioan se adresează instanţei, „Înaltului magistrat“, cerând să emită o hotărâre publică prin care românii să aibă dreptul de acces în funcţii publice, iar în Consiliul Oraşului să fie admişi un număr mai mare de români. Cererea este aprobată un an mai târziu, pe fondul mişcării Revoluţiei. Astfel, la 19 aprilie 1848, în aparatul administrativ sunt primiţi patru tineri români. În acelaşi an, s-a convocat Adunarea Consiliului Orăşenesc, care hotărăşte ca pe viitor consiliul să fie ales de către toţi locuitorii cu drept de cetăţean al Braşovului. Adică, puteau avea, cum s-ar spune astăzi, drept de vot, doar braşovenii care puteau face dovada că au o avere de cel puţin 700 de florini de argint sau un venit sigur anual.

Primul primar român și primii români cu funcţii la Braşov

C.I Secăreanu şi C.Gh. Ioan, semnatarii protestului, apar după 1848 ca membri ai Consiliului Comunal. Alţi români care ajung în importante funcţii de răspundere, conform unor documente, sunt I. Bran, inspector, Alduleanu, preşedinte al Tribunalului urbarian. Primul primar român al Braşovului, rămas în funcţie doar câteva luni, a fost doctorul Gheorghe Baiulescu. O personalitate a vremii, în vara anului 1916, lui i-a fost încredinţată Primăria, la o zi după intrarea trupelor române în Braşov. În octombrie, o dată cu retragerea ostaşilor dincolo de Carpaţi, la conducerea municipiului revine însă fruntaşul sas dr. Carol Schnell. Care rămâne primar al braşovenilor până în 1926. La începutul anului 1926, şi la aproape 6 ani de la Marea Unire, Braşovul era unul din cele mai dinamice oraşe, ca dezvolare economică, din ţară. Oraşul liniştit de graniţă devenise brusc unul agitat din inima României. În acel an, primarul Schnell demisionează, iar câteva luni agendele primăriei sunt încredinţate prin delegaţie secretarului general Emil Socaciu. În 11 decembrie 1926, este instalat oficial primul primar român, avocatul Constantin Moga. Până în 1940, la venirea comuniștilor, la primăria Braşovului s-au succedat apoi 12 primari delegaţi sau titulari.

Prima atestare a Coronei

Prima menţiune documentară certă a Braşovului datează din 1235. Sursa o reprezintă Catalogus Ninivensis din 1236-1241, editat abia în 1949 de către Norbert Backmund. Textul catalogului cuprinde lista „mănăstirilor premonstratense“ din Transilvania şi Ungaria. În 1235, abatele Fredericus din Hamborn a vizitat mănăstirile premonstratense din Transilvania consemnând în catalog şi „Diocesis cumaniae Corona“ alături de „Villa Herrmani“ (Sibiu) în dioceza transilvană. Practic, aceasta este prima atestare a oraşului nostru, sub numele de Corona.

Braşovul, renumit pentru armele care se fabricau aici

Cel mai vechi document păstrat în arhivele Braşovului, datat 28 martie 1353, este un privilegiu de bază emis de regele Lodovic I al Ungariei, acordat la cererea comitelui Jacobus „filius Nicolai Sandur, vilicul oraşului“, după distrugerea vechilor privilegii în urma năvălirilor tătarilor. Acesta se referă la impozite, obligaţii militare, probleme juridice, folosirea în comun a pădurilor, apelor, pescuitului. Conform Privilegiului de bază al oraşului Brasov, activitatea comercială din această zonă era înfloritoare, Braşovul fiind renumit pentru calitatea mărfurilor, dar mai ales pentru armele care se fabricau aici.

Primele „exporturi “ ale braşovenilor

La 10 mai 1369, braşovenii au obţinut privilegiul de a ţine târg anual, la 1 noiembrie, după modelul celui de la Buda. Negustorii care veneau la târgul anual erau scutiţi de toate taxele şi vămile. Braşovenii au obţinut dreptul de neguţători peste hotare din 1358, când au primit de la regele Ludovic I libertatea comerţului în Ţara Românească. În 1368, au obţinut libertatea comerţului în marele cnezat al Moscovei. Iar un an mai târziu, la Vidin în Bulgaria şi după încă un an până la Marea Adriatică. Abia în 1374 au avut dreptul să facă negoţ în Ungaria. Iar la Viena în 1395.

Primele servicii publice cu profit

În anii ’30, administraţia municipiului Braşov, scriu documentele, „a dus o luptă aprigă pentru anularea concesiunilor particulare de autobuse şi contra concesionarilor particulari ai iluminatului electric, răuşind să dea municipiului un serviciu de iluminaţie modern şi să organizeze un serviciu cu 51 de autobuse moderne, realizând în acelaşi timp venituri însemnate“. De la 1 august 1932 şi până la 31 martie 1937, prin acest serviciu public au fost încasări de 75.643.071 de lei, cheltuieli de 47.257.338 de lei, şi „venit curat“ 28.385.733 de lei.


În anii ’30, Braşovul avea 2.224 de firme

În 1930, în judeţul Braşov existau peste 4.500 de întreprinderi comerciale şi industriale, iar în municipiul Braşov funcţionau 2.224 dintre acestea. Asta pe când populaţia municipiului număra 59.234 de persoane. Recensământul din acel an împărţea locuitorii oraşului în 14.711 familii. Şi socotea că în oraş există 6.589 de clădiri.


Primarii Braşovului între 1918 şi 1940

1. Dr. Carol Schnell, primar între 1918-1926
2. Emil Socaciu, primar delegat 1926
3. Dr. Constantin Moga, primar între 1926-1928
4. Dr. Carol Schnell, girant al primarului 1928 (1.09 – 16.10)
5. Dr. Sterie Stinghe, primar între 1928-1929
6. Gheorghe Cuteanu, primar între 1929-1931
7. Iuliu Suciu, preş.com. int., 1931-22.06.1932
8. Dr. Ioan Garoiu, preş. com. int., 22.06.1932-15.10.932
9. Dr. Cornel Voicu, primar, 1932-21.03.1934
10. Dr. Filimon Bogdan, preş. com. int., 21.03.1934-31.08.1934
11. C. Dumitrescu Pîrvu, preş. com. int., 31.08.1934-24.05.1935
12. Dr. Tarquiniu Prişcu, primar, 1935-1938
13. Dr. Ioan Laţicu, primar, 6.01.1938-11.02.1938
14. Dr. Virgil Voicu, primar delegat, 13.02.1938-17.02.1938
15. Lt.col. Victor Nanu, primar, 18.02.1938-1940

Pentru o poză bună: Sânziana Negru a fost amendată

De către
M.Ex.
-
0

Sânziana Negru, vloggerița cu 500.000 de fani pe Instagram, a încălcat o proprietate privată din dorința de a realiza câteva fotografii splendide, însă, un martor a sunat la 112, iar ea s-a ales cu o amendă. Într-o postare făcută publică, vedeta a povestit cum a fost prinsă în flagrant delict.
Sânziana Negru a făcut recent o ședință foto pe acoperișul unui restaurant renumit din București. Pentru acest eveniment, a avut pregătite mai multe ținute sexy și provocatoare. La un moment dat, a observat o ușă care ducea spre acoperișul unu magazin. Numai că planul nu se potrivea cu legea. Astfel, polițiștii care au fost alertați cu privire la o încălcare de proprietate privată au sosit imediat la fața locului și au amendat-o pe vedetă. „Am găsit o ușă care ducea pe acoperișul magazinului «Victoria’s». Doar că acoperișul se extindea, iar eu am zis: «Ce tare e și cadrul ăsta, hai să facem și aici poze». Și cum făceam noi poze acolo sus, noi eram foarte entuziasmate cu pahare de proseco, cu fericire…. și, la un moment dat, apar vreo patru polițiști. Jur că semăna cu o scenă de film. Eu eram, imaginați-vă: într-o fustă crăpată pe picior, până sus, pe tocuri înalte, cu un pahar de Prosecco în mână, cu un decolteu frumos, eram machiată toată, vampă, sexy…și cu poliția după mine”, a povestit vloggerița.

Roxana Butnaru a fost bătută și aruncată la gunoi de iubitul traficant

De către
M.Ex.
-
0

Roxana Butnaru, una dintre cele mai de succes creatoare de modă de la noi, a trecut prin momente cumplite, după ce iubitul ei traficant a bătut-o cu bestialitate și a aruncat-o la tomberon. Ea ar fi avut în 2018 o legătură amoroasă cu Marian Cristian Bejan, liderul uneia dintre cele mai mari și mai perculoase grupări de traficanți de droguri din țară. Spynews.ro notează că Bejan a fost suspectat că ar fi pus la cale patru asasinate în stil mafiot. Creatoarea de modă a vrut să rupă legătura amoroasă cu Bejan, însă lucrurile au luat-o razna. Când Roxana i-a mărturisit că are pe altcineva, Bejan ar fi bătut-o și ar fi aruncat-o într-un tomberon. „Fostul concubin nu ar fi fost de acord cu despărțirea, astfel că ar fi început să vină zilnic la locul său de muncă și să o amenințe că îi va rupe picioarele și că o va omorî, spunându-i că nu va mai recunoscută la morgă de mama sa, ar fi lovit-o cu pumnii în mai multe zone ale corpului, iar altă dată ar fi prins-o cu mâna de gât și ar fi ridicat-o pe perete, aceasta nemaiputând să respire”, se arată în cererea Roxanei Butnaru, pentru emiterea ordinului de protecție. Ea a mai menționat că, la un moment dat, după ce i-a spus lui Bejan că are pe altcineva, a fost „luată pe sus de agresor care ar fi încercat să o introducă într-un tomberon, spunându-i că nu va mai avea alt bărbat în afară de el”.

Alina Eremia nu mănâncă mai nimic

De către
M.Ex.
-
0

Alina Eremia a tot slăbit și încă pare să se subțieze. Interpreta a dezvăluit ce alimente consumă zilnic. „Micul meu dejun este destul de sărăcăcios și încerc să îl iau la o oră târzie, ca să pot scăpa de senzația de foame pe parcursul zilei. În principiu mănânc iaurt grecesc cât mai slab în grăsimi, cu fulgi, fără zahăr, sau nuci, ori omletă din albușuri de ou cu niște legume alături”, spunea artista, în urmă cu ceva vreme, potrivit Spynews. A scos din dietă zahărul și preferă să mănânce suficient de multe proteime și grăsimi benefice. „Carbohidrații îi consum doar în anumite zile și mănânc de exemplu orez fiert și atât fără nimic altceva, iar în ceea ce privește pastele, nu mănânc mai mult de 100 de grame”, a mai spus artista.

Cugetări

De către
M.Ex.
-
0

John F. Kennedy: „Dacă găsești un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri”

1...4.6944.6954.696...4.854Pagina 4.695 din 4.854