Acasă Blog Pagina 4658

Incidenţa COVID-19 în judeţul Braşov: Ghimbav a trecut pragul de 5/1000, iar Ormeniş şi Sânpetru au peste 4 cazuri/1000

De către
Parghel Mihaela
-
0

Judeţul Braşov înregistrează şi azi o creştere a ratei de infectare cu SARS-CoV-2, de la 2,8 la 1000 de locuitori, cât înregistra ieri, la 2,84 azi. Potrivit datelor centralizate şi prezentate de Direcţia de Sănătate Publică Braşov, azi, oraşul Ghimbav a devenit prima localitate din judeţ care depăşeşte pragul incidenţei COVID de 5 la 100 de locuitori, după ce ieri înregistra 3,8/1000. Alte două localităţi, Ormeniş şi Sâmpetru au o rată a infectrilor de peste 4/1000, în timp ce municipiul Braşov, cu o creştere de la 3,84 la 3,91 se apropie şi el de acest prag.

Incidenţă de peste 3/1000, care înseamnă impunerea unor măsuri mai stricte, de „scenariu roşu” au azi şi Părău – 3,9, Hărman – 3,78, Prejmer – 3,38 şi Predeal – 3.

Veste rea pentru turism: Fără petreceri de Revelion

De către
M.Ex.
-
0

l Turiștii pot merge în staţiuni de Crăciun sau Reveliom, pot sta în hoteluri, dar nu vor putea organiza sau cere tradiționalele petreceri private

Premierul Ludovic Orban anunţă că petrecerile de Revelion sunt considerate petreceri private şi nu vor putea fi organizate, iar românii care vin în ţară de Crăciun vor intra în carantină dacă se întorc din ţări cu un indice de infectare mai mare decât cel înregistrat de România, scrie news.ro.

La munte da, la partiuri ba

Premierul Ludovic Orban afirmă că petrecerile de Revelion sunt considerate evenimente private care intră în categoria celor interzise de actele normative adoptate pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2. „Din punctul meu de vedere, petrecerea de Revelion este considerată o petrecere privată, cum sunt nunţile, botezurile şi alte tipuri de petreceri private. Pot să se ducă la hotel, dar nu se vor putea organiza petreceri private”, a declarat primul ministru duminică, întrebat fiind ce mesaj are pentru cei care au plătit avansuri pentru a petrece sfârşitul de an la munte.

Atenție de unde veniți spre casă!

Şeful Guvernului a transmis un mesaj şi pentru românii din diaspora care iau în calcul revenirea în ţară cu ocazia sărbătorilor de iarnă, el amintind că există prevederi legale conform cărora cei care intră în România dintr-o ţară care înregistrează un indice de infectare mai mare decât cel al României vor intra 14 zile în carantină. „Avem reglementări foarte clare: unde indicele de răspândire a virusului este mai mare decât în România, pentru oricine din ţara respectivă se impune carantina de 14 zile, într-un spaţiu instituţionalizat sau într-un alt spaţiu deţinut de persoana care vine”, a declarat Orban.

14 ţări ale Uniunii Europene care te trimit în carantină

Acesta a precizat că la ora actuală 14 ţări ale Uniunii Europene raportează indici mai mari decât cel al României în ceea ce priveşte infectarea cu noul coronavirus, iar printre acestea sunt state cu o „creştere explozivă” a transmiterii virusului, ţări unde se află foarte mulţi români. „Noi nu am luat această măsură pentru că avem ceva cu românii respectivi, ci am luat-o pentru a ne asigura că nu există un risc suplimentar de creştere a numărului de cazuri provenit de la persoanele care vin în România din ţările cu răspândire foarte largă”, a adăugat premierul.

„Putem să mai amânăm un pic dorinţa de a ne distra“

Întrebat care este mesajul pentru cei care participă la petreceri private, deşi acestea au fost interzise, premierul a răspuns: „Să nu mai participe, putem să mai amânăm un pic dorinţa de a ne distra sau putem să ne distrăm într-un mod care să nu ne pună în pericol sănătatea”.
El a explicat că riscul de transmitere a virusului la astfel de evenimente este „uriaş”, iar tinerii care participă la petreceri riscă să îşi îmbolnăvească familia chiar dacă ei nu au simptome. „Rugămintea mea pentru cei care participă la astfel de petreceri este să amâne astfel de petreceri, pentru că nu se întâmplă nimic”, a mai afirmat primul ministru.

Cifrele pandemiei: 11 brașoveni uciși de COVID într-o zi

De către
M.Ex.
-
0

l Municipiul Braşov se îndreaptă spre pragul ratei de infectare de 4 cazuri de COVID-19 la 1000 de locuitori

În județul Brașov au fost înregistrate ieri 131 de noi cazuri de COVID 19. Incidența îmbolnăvirilor crește pe zi ce trece în județul Brașov care a ajuns la ultima raportare, de ieri, la 2,8 cazuri la 1000 de locuitori, față de 2,7 cât era cu o zi înainte. O creștere semnificativă s-a produs și în municipiul Brașov, în ciuda faptului că de câteva zile, după intrarea în „scenariul roșu”, în oraș s-au instituit măsuri mai stricte de protecție. Municipiul Brașov a crescut în 24 de ore, de sâmbătă până duminică, de la o incidență de 3,7 la 3,84 la 1000 de locuitori.

Opt localități cu rata de infectare peste 3

Per total, la nivelul județului, ieri erau opt localități în care incidența cazurilor de COVID a trecut de 3 la 1000 de locuitori, una dintre ele, respectiv Ormeniș, având chiar 4,19, în creștere de la 3,26, după raportările din ultimile 24 de ore. O rată a infectărilor mai mare de 3 la 1000 de locuitori au localitățile Sânpetru – 3,96, în creștere de la 3,86 cât avea sâmbătă, Părău – 3,9, Brașov – 3,84, în creștere de la 3,7, Ghimbav – 3,84, Prejmer – 3,48, în creștere de la 3,18 și Bod – 3,28, în creștere de la 3,10. O indecidenţă de peste 2 cazuri la 1000 de locuitori aveau, la raportarea de ieri a Direcţiei de Sănătate Publică Braşov, Predeal – 2,80, Tărlungeni – 2,77, Rupea – 2,78, Victoria – 2,45, Bran – 2,42, Beclean – 2,38, Şinca Nouă – 2,37, Dumbrăviţa – 2,27, Săcele – 2,25, Râşnov – 2,14 şi Poiana Mărului – 2,09. La polul opus, în judeţul Braşov există şi localităţi în care incidenţa cazurilor de COVID-19 este raportată în continuare ca fiind zero. Este vorba despre Augustin, Budila, Drăguş, Holbav, Racoş, Şoarş şi Ticuşu.

Niciun loc liber la Terapie intetensivă

Potrivit datelor centralizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP), în cele 7 centre locale din județul Brașov de testare COVID-19 s-au prelucrat 78.861 teste, dintre care 889 teste în data de 31.10.2020. Acestora li se adaugă testele recoltate în județul Brașov care au fost prelucrate la alte centre din țară.
Numărul brașovenilor vindecați a fost de 69 la ultima raportate, dar din păcate s-au înregistrat și 11 decese.
În cifre, lupta cu pandemia arăta astfel ieri la Brașov, cu datele raportate din 31 octombrie.
■ 7.586 pacienți au fost declarați vindecați
■ 363 pacienți sunt internați în spitale, dintre care 29 la ATI.
■ 1.726 persoane cu test pozitiv se află în izolare la domiciliu
■ 1.206 persoane sunt în carantină la domiciliu
■ 0 persoane în carantină instituționalizată
■ 297 persoane au decedat.

Rata de infectare în localitățile din județul Brașov în data de 1 noiembrie

Drumul spre Viscri a fost modernizat

De către
M.Ex.
-
0

l Lucrările de modernizare a drumului judeţean DJL104 Dacia – Viscri – Buneşti au durat doi ani

Lucrările de modernizare a drumului judeţean DJL104 Dacia – Viscri – Buneşti sunt pe ultima sută de metri, anunţă Consiliul Judeţean Braşov. Reprezentanţii administraţiei judeţene au precizat că unele intervenţii se mai fac doar pe două tronsoane care împreună au o lungime de aproximativ un kilometru. Modernizarea DJ104LDacia – Viscri – Buneşti este un proiect în care Consiliul Judeţean a investit, în ultimii doi ani, peste 24 de miloane de lei, sume pe care, în proporţie de 85% le-a acoperit din fonduri europene.

Ultimele lucrări se fac la două tronsoane, care au împreună cam un kilometru

Reprezentanţii Consiliului Judeţean spun că pe două tronsoane din DJ 104 L, respectiv cel cuprins între satul Dacia şi intrarea în satul Viscri, în lungime de 6,950 km, precum şi cel de la ieşirea din Viscri spre Buneşti, până la o zonă afectată de o alunecare de teren (tronson situat între kilometrii 7+711 – 12+851), lucrările sunt finalizate şi recepţionate. Pentru segmentul rutier cuprins între kilometrii 12+851 – 13+150, care include alunecarea de teren, Consiliul Judeţean Braşov a transmis în 12 octombrie 2020 ordinul de începere pentru lucrările de consolidare a acestui sector de drum. Potrivit contractului, executantul are şase luni la dispoziţie pentru a reface această porţiune, a cărei lungime este de 299 de metri.  Drumul judeţean 104 L continuă cu sectorul cuprins între kilometrii 13+150 (km 13+174,05) – 14+710,10, respectiv de la capătul zonei afectate de alunecarea de teren şi până la podul situat în localitatea Bunești, la kilometrul 14+730, sector pe care, de asemenea, lucrările s-au încheiat și au fost recepţionate. A fost refăcut şi podul din Buneşti dar şi tronsonul până la intersecţia cu DN13.

Sectorul de drum din satul Viscri îşi păstrează aspectul, cu pavaj de piatră

Sectorul de drum care traversează satul Viscri îşi va păstra aspectul rustic de acum, spun reprezentanţii CJ Braşov. Pentru lucrările la acest segment cuprins între kilometrii 6+950 – 7+711, situat în intravilanul satului Viscri, administraţia judeţeană a cerut şi a primit avizul Direcției Județene pentru Cultură Braşov. Viscri are statutul de sit rural UNESCO şi păstrează imaginea autentică a satului săsesc de la început de secol XIX. De aceea, orice lucrare edilitară realizată în interiorul lui trebuie să respecte cerinţe stricte din punctul de vedere al soluţiei tehnice şi al materialelor folosite. „Consiliul Judeţean Braşov a întocmit proiectul tehnic şi a obţinut autorizaţia de construire cu modificările solicitate de specialiştii Direcţiei pentru Cultură. Soluţia convenită pentru refacerea drumului este executarea stratului de uzură din pavaj de piatră, încadrarea pavajului cu borduri din piatră şi prelungirea podeţelor de acces în curţi cu elemente de tuburi de polietilenă acoperite cu pământ. Constructorul va păstra accesul la proprietăți la nivel de piatră spartă, va acoperi parţial fundul şanţului cu pavaj din piatră cu grosimea de 5 cm, iar şanturile din pământ vor fi menţinute. Astfel, caracteristicile satului săsesc autentic vor fi păstrate în totalitate”, a explicat administratorul public Daniel Gligoraş, managerul Unităţii de Implementare a Proiectului.

Proiectul a fost finanţat iniţial prin PNDL, iar ulterior, din fonduri european

Proiectul „Modernizare și reabilitare DJ 104 L Bunești – Viscri – Dacia (15,06 km)”, în valoare totală de 24.495.058,94 lei, a fost finanţat iniţial în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, iar în anul 2018 a fost preluat în Programul Operaţional Regional 2014-2020 – Axa prioritară 6 Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională. Practic, 85% din acest proiect înseamnă fonduri nerambursabile accesate de administraţia judeţeană. „Mă bucur că pentru reabilitarea şi modernizarea DJ 104 L am găsit cele mai bune soluţii tehnice şi am făcut tot ceea ce a depins de noi, astfel încât să redăm circulaţiei o cale rutieră importantă pentru comunităţile locale din zona de nord a judeţului. Viscri, satul Prinţului Charles, îşi va păstra autenticitatea, iar turiştii şi localnicii vor putea circula în condiţii normale pe întregul traseu. În noul mandat, 2020-2024, la conducerea Consiliului Judeţean, vom continua să accesăm fonduri pentru refacerea infrastructurii rutiere a judeţului, deoarece ne dorim o reţea de drumuri modernă, adaptată cerinţelor actuale de conectivitate”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

Decizii grabnice: Argumentele noului primar al Brașovului pentru un spital regional mai mare

De către
M.Ex.
-
0

l Allen Coliban a avut prima discuție oficială cu reprezentanții Ministerului Sănătății și cu cei ai Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pe tema proiectului Spitalului Clinic Regional de Urgență Brașov

Primarul Brașovului, Allen Coliban, a avut vineri prima discuție oficială cu reprezentanții Ministerului Sănătății și cu cei ai Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pe tema proiectului Spitalului Clinic Regional de Urgență Brașov. Cu această ocazie, noul primar şi-a susţinut argumentele privind construirea unui spital regional cu un număr mai mare de locuri, care să acopere astfel necesităţile judeţului Braşov şi ale judeţelor vecine pe care le va deservi. În timpul acestei întâlniri au fost discutate două aspecte ale acestei investiţii, respectiv  numărul de paturi de care ar urma să dispună Spitalul Regional Brașov, şi desființarea unor unități sanitare din municipiul Brașov după ce noul spital va deveni funcțional. Primarul Coliban le-a transmis participanților la întâlnire că în următoarele două săptămâni va trebui luată o decizie cu privire la cele două teme, astfel încât proiectul să nu aibă întârzieri faţă de graficul asupra căruia s-a căzut de acord.

Allen Coliban: „Mă uit la diferite cifre şi nu înţeleg matematica din spatele lor”

Pentru a susţine ideea unui spital regional cu o capacitate mai mare, primarul Allen Coliban a făcut o paralelă cu judeţul Sibiu, acolo unde este planificat, de asemenea, un nou spital, cu o capacitate similară celui de la Braşov, însă în contextul în care judeţul vecin are o populaţie mult mai mică decât a judeţului nostru. „Mă uit la diferite cifre și nu prea înțeleg această matematică din spatele lor. De exemplu, în comparație cu proiectul spitalului ce urmează a fi construit la Sibiu, care mi se pare destul de asemănător cu cel de la Brașov din anumite puncte de vedere, și la o populație de 375.000 de locuitori, ei construiesc un spital de 805 paturi, dintre care 185 sunt pentru copii. Dar noi vorbim despre Brașov, care este un județ aproape dublu ca număr de locuitori, și vorbim și de un bazin de populație care depășește 1 milion de persoane, și noi avem cam același număr de paturi, în jur de 800-900. Este un lucru cu care îmi este foarte greu să fiu de acord, pentru că, pe baza bazinului de populație și influență zonală, precum și ținând cont că Brașovul este cel mai important oraș turistic al țării, dacă lăsăm deoparte Bucureștiul, nu înțeleg cum s-au făcut calculele pentru stabilirea numărului de paturi. De aceea cred că acesta este un alt subiect asupra căruia trebuie să discutăm și să hotărâm foarte repede, în cel mult o săptămână sau două. Și acum mă adresez reprezentanților Ministerului Sănătăți: cu toții trebuie să avem această discuție la nivel politic și de strategie națională despre dezvoltarea sistemului spitalicesc în fiecare regiune”, a declarat Coliban. 

Ministerul Sănătăţii a aprobat 849 de paturi pentru viitorul spital

Potrivit documentului emis în 1 noiembrie 2018 de Ministerul Sănătăţii, Spitalul Clinic Regional de Urgenţă Braşov va avea 849 de paturi pentru spitalizare continuă, plus alte 60 pentru spitalizarea de zi. Conform actului normativ amintit, noua unitate medicală va avea specializările: Neurologie cu unitate de accidente vasculare acute, Neurochirurgie, ORL, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Pneumologie, Cardiologie cu unitate de supraveghere şi tratament avansat al pacienţilor cardiaci critici, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie, Nefrologie, Urologie cu transplant renal, Chirurgie generală, Ortopedie traumatologie, Chirurgie plastică şi reconstructivă, Arşi, Chirurgie vasculară, Dermato-venerologie, Medicină internă, Endocrinologie, Diabet zaharat şi nutriţie, Alergologie şi imunologie clinică, Hematologie, Psihiatrie acuţi, Terapie Intensivă, Chirurgie pediatrică-Pediatrie, Obstetrică – Ginecologie, Neonatologie, Oncologie medicală şi spitalizare de zi. De asemenea, în 31 iulie 2020  a fost aprobat un ordin de ministru  prin care spitalele din județele Harghita, Covasna și Brașov sunt arondate Centrului Universitar Brașov, respectiv unităților sanitare regionale de tip IA și IB din acest centru.

Studiul de fezabilitate pentru spitalul regional trebuie predat în februarie 2021

Anul trecut, Primăria Brașov și BERD au semnat acordul de asistență tehnică pentru construcția Spitalului Regional Brașov, în valoare de 2,5 milioane de euro nerambursabili, la care cofinanțarea municipiului este de 250.000 de euro. În baza acestui acord de finanțare, BERD a desemnat un consorțiu de firme care să elaboreze studiul de fezabilitate și documentația necesară realizării parteneriatului public-privat (PPP) pentru construirea Spitalului Regional Brașov. Consorțiul selectat de BERD este format din firmele PricewaterhouseCoopers (PwC), International Consulting Engineering SA (BTY), Clifford Chance LLP și Clifford Chance Badea SPRL, un consorțiu cu experiență în construcția a 40 de spitale, prin parteneriat public-privat (PPP), în toată lumea. Studiul trebuie predat cel târziu în luna februarie a anului 2021.

Discuţie și despre viitorul spitalelor din Braşov

Una dintre temele abordate de primarul Allen Coliban, în discuţia cu reprezetanţii Ministerului Sănătăţii şi cei ai BERD, a ţinut şi de viitorul celorlalte spitale din municipiu, după operaţionalizarea spitalului regional. „Unele dintre acestea consideră că discuția despre închiderea Spitalului Județean de Urgență, cu toate clădirile/secțiile care fac parte din el, nu ar fi cea mai bună variantă. Maternitatea și Spitalul de Pediatrie, de exemplu, au avut o serie de investiții majore în ultimii ani, și dacă privim în perspectiva unui sistem spitalicesc modern în 2030 și mai departe, în proiectul actual ele două urmează să se regăsească în noua clădire. Deci, în discuția despre numărul de paturi, văd două subiecte ce trebuie abordate. Unul este care sunt exact spitalele care urmează a fi închise, și sunt de acord că acesta este un subiect foarte important, mai ales pentru că trebuie să luăm o decizie foarte repede. Cel de-al doilea ar fi calculul din spatele stabilirii numărului de paturi din viitorul spital”, a spus Allen Coliban. 

Județele Braşov şi Covasna fac alianță împotriva COVID

De către
M.Ex.
-
0

Județele Braşov şi Covasna fac front comun împotriva COVID. Prefectul Mihai Cătălin Văsii s-a întâlnit vineri cu reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Brașov și ai Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov și cu o delegație condusă de președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, alături de care s-au aflat Henning Laszlo Janos, vicepreședinte al CJ Covasna și reprezentanții Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sf. Gheorghe. Reprezentanții celor două județe au pus la punct colaborarea celor două spitale județene, în contextul în care Spitalului Județean de Urgență „dr. Fogolyán Kristóf” fusese desemnat spital-suport COVID pentru județul Brașov, precum și identificarea unor soluții pentru eficientizarea acestei colaborări, chestiune considerată esențială de ambele părți, mai ales în contextul epidemiologic actual.
„Din discuțiile avute, a reieșit că problemele pe care le au unitățile spitalicești din cele două județe cu gestionarea actualei crize sanitare sunt , în esență, cam aceleași. Brașovul și Covasna sunt două județe care au avut și au o bună de colaborare în multe domenii, iar reprezentanții autorităților locale nu doar că se sprijină la nevoie, ci au și dezvoltat relații de amiciție. Tocmai de aceea am lansat invitația să avem această întâlnire, pentru că ambele județe au de înfruntat aceeași situație, cauzată de pandemia COVID-19, și cred că o putem gestiona mai bine acționând împreună, coordonat. Dialogul a fost foarte util și a arătat dorința ambelor părți de a colabora în interesul cetățenilor. Urmează ca, la începutul săptămânii viitoare, reprezentanții sistemului sanitar din Brașov și Covasna să facă propriile analize și să creioneze propuneri pe care să le discutăm, probabil în același format, pentru a decide foarte repede varianta cea mai bună de pus în practică”, a declarat prefectul Mihai Cătălin Văsii, conform unui comunicat transmis de Instituţia Prefectului Braşov.
„Eu cred că, așa cum evoluează situația, dacă acționează separat, sistemele sanitare din cele două județe vor ajunge la un blocaj. De aceea, sunt de părere și am transmis asta autorităților sanitare din Covasna, că noi nu trebuie să mai gândim la nivel județean, ci regional, așa cum facem și cu marile proiecte de infrastructură. Dacă avem o șansă să luptăm mai eficient împotriva pandemiei COVID-19, aceasta este!”, susține președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor.

Romsilva vrea să recupereze peste 43.000 ha de pădure retrocedată ilegal

De către
M.Ex.
-
0

l În acest dosar a fost implicat şi fostul deputat PSD de Brașov, Ioan Adam

Inalta Curte de Casaţie de Justiţie va judeca azi 2 noiembrie, cererea de revizuire promovată de Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva încheierii judecătoresti prin care instanţa supremă a luat act de retragerea apelului de către Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie în dosarul retrocedarii ilegale a 43.227 hectare păduri administrate de Romsilva. Admiterea revizuirii ar însemna readucerea acestei suprafeţe de pădure în patrimoniul statului. Anunțul a fost făcut de Romsilva,  care a precizat și faptul că „judecătorii Curții de Apel Brașov au respins cererea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva de a se constitui ca parte civilă în dosarul acestei retrocedări ilegale, impiedicând Romsilva să apere interesele statului, alături de reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, după ce juriștii Regiei au fost prezenți până acum în toate etapele proceselor privind retrocedarea ilegală a celor 43.227 de hectare”. 

Suprafaţa a fost retrocedată în 2012, de către Tribunalul Covasna

Potrivit unui comunicat de presă al Romsilva, „suprafaţa de 43.227 hectare fond forestier administrata de Direcţia Silvică Bacău, formată din trupurile de pădure Comănești, Palanca, Brătuleşti, Agaş, Ciobănuş şi Dărmăneşti, a fost retrocedată de Tribunalul Covasna în aprilie 2012, după ce trei instanţe anterioare au stabilit că nu se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru Elie Vlad Sturdza şi Paltin Sturdza, aceştia fiind rude de gradul al V-lea cu defunctul Nicolae Ghica, moştenirea în linie colaterală fiind posibilă până la gradul IV de rudenie inclusiv”. „Preşedintele completului de judecată care a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafaţă de pădure a fost trimis in judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în anul 2015, alături de alţi inculpaţi în dosar. Acesta a fost condamnat în anul 2018 de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la o pedeapsa de 3 ani de închisoare pentru infracţiunea de luare de mită”, se mai arată în comunicat.

Abuz la Secţia Specială?

Potrivit sursei amintite, „anul trecut, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, care a preluat dosarul de la Directia Natională Anticoruptie – Serviciul Teritorial Braşov, a retras în mod abuziv apelul declarat împotriva sentinţei penale, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justitie a judecat doar apelul inculpaţilor, pe care l-a şi admis, iar în acelaţi timp a respins apelul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Brașov”. 
Reamintim că în dosarul retrocedării celor peste 43.000 de hectare de pădure a fost judecat și fostul deputatul PSD de Brașov Ioan Adam.  

Nelu Tătaru: Nu luăm în calcul un lockdown, ci doar restricţii la nivel local, acolo unde se impune

De către
M.Ex.
-
0

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, ieri, că autorităţile nu iau în calcul scenariul unui lockdown în România, ci doar aplicarea unor restricţii la nivel local, unde situaţia epidemiologică impune acest lucru. Întrebat dacă autorităţile au în vedere scenariul unui lockdown, aplicat deja în multe state europene, ministrul Nelu Tătaru a afirmat că nu este luată în considerare această variantă.
„Nu luăm în calcul un lockdown, ci luăm în calcul respectarea unor reguli şi aplicarea unor restricţii la nivel local acolo unde se impune, cât mai repede posibil”, a spus ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.
În ceea ce priveşte desfăşurarea cursurilor elevilor, Tătaru a afirmat că recomandă „tipul de şcoală faţă în faţă, în măsura în care se poate face acest lucru”. Ministrul Sănătăţii a adăugat că nivelul de transmitere a virusului diferă de la o localitate la alta şi de la un judeţ la altul şi că din acest motiv comitetele locale pentru situaţii de urgenţă sunt cele care iau decizia în cazul suspendării cursurilor.
„Comitetele locale analizează şi în funcţie de evoluţie pot rămâne pe un scenariu mixt sau hibrid sau pot trece pe un scenariu trei (participarea tuturor elevilor la activităţi – n.r.)”, a spus ministrul Nelu Tătaru.

După alegeri: Orban promite proiectul de buget până la 31 decembrie

De către
M.Ex.
-
0

l Premierul reamintește că la baza construcţiei bugetului nu vor fi luate în calcul noi taxe şi impozite

Premierul Ludovic Orban a declarat sâmbătă că obiectivul guvernării liberale este de a adopta proiectul de buget pe anul viitor până în data de 31 decembrie, cel mai probabil după învestirea guvernului, între Crăciun şi Anul Nou. „Pregătim rectificarea bugetară, de asemenea pregătim proiectul de buget pentru anul viitor. Obiectivul nostru este să adoptăm proiectul de buget până în data de 31 decembrie, cel mai probabil după învestirea guvernului, între Crăciun şi Anul Nou”, a dat asigurări Orban într-o conferinţă de presă.

Viitorul buget va fi construit pe „baze realiste”

Viitorul buget va fi construit pe „baze realiste”, dă asigurări premierul Ludovic Orban. „Va ţine cont de realitatea economică din România şi va urmări, în primul rând, să asigure investiţii în dezvoltarea României, investiţii în dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice, de sănătate publică, şcolare, de comunicaţii. (…) Pe de altă parte, vom prevedea toate resursele financiare necesare pentru a putea asigura plata pensiilor, plata salariilor. Va trebui să gândim foarte bine asigurarea părţii de cofinanţare care să ne permită absorbţia fondurilor europene, pentru că, odată cu creşterea ratei de absorbţie de fonduri europene şi creşterea cantităţii de bani care intră în economia românească din fonduri europene, noi trebuie să asigurăm o cofinanţare suplimentară şi acest lucru trebuie, în mod evident, să-l asigurăm din resursele bugetare aflate la dispoziţie”, a spus Orban.

„Nu vom creşte taxele şi impozitele“

Premierul a punctat că la baza construcţiei bugetului nu vor fi luate în calcul noi taxe şi impozite. „La baza construcţiei bugetare, am anunţat că nu vom introduce nicio taxă suplimentară şi nu vom creşte taxele şi impozitele. Vă spun cu fiecare ocazie, ca să nu mai lanseze PSD fake news-uri zi de zi legate de acest subiect”, a mai afirmat Orban.

„Majorarea pensiilor se va face pe baza realităţii economice“

Întrebat care este procentul avut în vedere pentru majorarea pensiilor anul viitor, premierul a precizat că majorarea pensiilor se va face pe baza realităţii economice. „Obiectivul nostru este să creştem în continuare pensiile, să le creştem în funcţie de creşterea economică, de dezvoltarea economică. Oricine spune că poate să crească pensiile fără bani suplimentari este un mare mincinos. Pensiile sunt alimentate din contribuţia pe care o plătesc cei activi, populaţia activă. Pentru ca să crească pensiile, e nevoie de creşterea numărului de angajaţi, e nevoie de creşterea salariului mediu, în felul ăsta, crescând încasările la fondul de pensii, pot să crească şi pensiile, e simplu. (…) Deci, în proiectul de buget vom arăta foarte clar care e creşterea pensiilor. (…) Am avut o formulă de creştere care a fost făcută praf din populismul demagogic al PSD, era o formulă de creştere raţională, logică, care se baza pe menţinerea puterii de cumpărare prin indexarea cu 100% rata inflaţiei (…) şi creşterea pensiei în funcţie de creşterea economică cu 50% din creşterea salariului mediu brut pe economie. Ăsta a fost mecanismul, care era un mecanism care funcţiona, asigura o creştere dreaptă. PSD a venit, a făcut praf totul, a generat nişte speranţe fără niciun fel de acoperire către părinţii şi bunicii noştri. Ce le transmit bunicilor şi părinţilor noştri este că noi vom creşte cu adevărat pensiile, că în spatele oricărei creşteri a pensiilor va exista o realitate economică şi sustenabilitate pentru plata pensiilor”, a mai declarat Ludovic Orban.

S-a stins în somn: Ultima imagine cu Sean Connery

De către
M.Ex.
-
0

În ultimii ani de viaţă, Sean Connery, care a murit sâmbătă, a preferat să stea departe de ochii camerelor de luat vederi. Ultima imagine cu Sean Connery în viaţă a fost realizată de ziua lui de naştere, pe 25 august 2019. Alături de cel care i-a dat viaţă lui James Bond apar fiul său Jason şi partenera acestuia Fiona Upton, conform mirror.co.uk. Connery apare zâmbitor, încadrat de cei doi, un moment intim emoţionant. Dovadă că a avut o relaţie apropiată de fiul său stau şi cuvintele spuse de Jason sâmbătă, după anunţul morţii legendarului actor: „E o pierdere pentru oamenii din întreaga lume. O să ne ia o vreme să procesăm ce s-a întâmplat, deşi tata nu era bine de ceva vreme”, a spus el pentru BBC. Conform unei declaraţii date de familia lui Sean Connery, el a murit în somn, în reședința sa din Bahamas, înconjurat de cei iubiţi. Avea 90 de ani. El va fi înmormântat în cadrul unei ceremonii private, urmată de un memorial care va fi planificat după ce trece noul val de coronavirus.

Considerat cel mai bun interpret al rolului James Bond, în filme ca „Dr. No”, „Goldfinger” şi „You Only Live Twice”, Connery a creat un model pentru un erou de acţiune proaspăt şi interesant. În total, între 1962 şi 1983, el a jucat în şapte filme ale francizei. A ales să renunţe la actorie în 2003, după „The League of Extraordinary Gentlemen”, un eşec atât de box office, cât şi de critică.
Connery a jucat în 90 de filme, iar în 1988 a primit trofeul Oscar pentru rolul secundar din „The Untouchables”, regizat de Brian De Palma.

1...4.6574.6584.659...4.855Pagina 4.658 din 4.855