Paul Surugiu-Fuego își umple timpul cu alte lucruri, atâta vreme cât nu mai poate pleca în turneele sale, să își desfășoare activitatea artistică. Pictează, vorbește cu oamenii dragi și se uită la filme și seriale. „Cum perioada asta am mult mai mult timp liber, îmi spun mereu că-i păcat să-l pierd în van și trebuie să-l investesc cu folos în sufletul și-n mintea mea. Ce fac? Dincolo de toate activitățile legate de muzică, televiziune și radio, sunt în permanentă căutare de frumos și de noi informații. Mi-am pus ordine în gânduri și mă pasionează din ce în ce mai tare anumite domenii pe care le credeam departe de zona mea de interes. Mă uit la filme și la seriale din care învăț ceva și vorbesc mai mult cu oamenii dragi”, spune Paul Surugiu-Fuego, care anul acesta va sta acasă de Crăciun, după ce timp de 15 ani ne-a obișnuit cu turneele sale de colinde.
Cugetări
Samuel Johnson: „Nu există bucurie mai mare ca aceea pe care o simți atunci când învingi dificultățile”
Calendar religios: 10 noiembrie
Ortodox
†) Sf. Ap. Rodion, Olimp, Erast şi Sosipatru, Terţiu şi Cvart; Sf. Mc. Orest.
Greco-catolic
†) Sf. ap. Sosipatru, Erast şi cei împreună cu ei, din cei 70; Sf. m. Orest.
Romano-catolic
†) Ss. Leon cel Mare, pp. înv. **; Oreste, m.
S-a întâmplat la 10 noiembrie
1508: A apărut, din inițiativa lui Radu cel Mare (1495-1508), Liturghierul slavon, tipărit de călugărul Macarie, prima carte tipărită în Țara Românească
1895: Moare Alexandru Odobescu, scriitor și arheolog român (n. 1834)
1925: Se naște Richard Burton, actor britanic (d. 1984)
1928: Se naște Ennio Morricone, compozitor de film italian (d. 2020)
1938: Moare Kemal Atatürk, fondatorul și primul președinte (1923–1938) al Republicii Turcia (n. 1881)
1940: România este lovită de un cutremur cu epicentrul în Vrancea. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morți și 4000 de răniți, majoritatea în Moldova
1940: Se naște Tudor Mărăscu, regizor român de teatru și film (d. 22 ianuarie 2012)
2009: Moare Gheorghe Dinică, actor român de teatru și film (n. 1934)
Rețeta zilei
Compot de gutui
Ingrediente: 1/2 kg. gutui, 200 gr. zahăr, 3 pahare apă, puțină scorțișoară
Mod de preparare: Se curață gutuile de coajă și sâmburi și se taie felii potrivit de groase. Se pun în apă rece. În acest timp, se fierbe zahărul cu apa și scorțișoara. Când siropul este pe jumătate gata, se adaugă gutuile și se lasă să fiarbă acoperit la foc încet până se înmoaie. Mod de servire: Se servește rece.
O carte pe zi
Ferma Animalelor – George Orwell
Ferma Animalelor este o fabulă politică plină de înțelepciune, de compasiune și de învățăminte pentru vremurile pe care le trăim, scria la apariția cărții lui George Orwell New York Times.
Când animalele de la fermă își alungă stăpânul bețiv, toate sunt cuprinse de un zel colectiv. Dar nu va trece mult până când porcii vor prelua conducerea fermei și se vor bucura de toate privilegiile puterii. Punctul culminant al utopiei Ferma Animalelor poate fi înţeles fie și numai din ultima regulă care mai rămâne înscrisă pe hambar: „Toate animalele sunt egale, numai că unele animale sunt mai egale decât altele”.
Bancul zilei
I: O blondă merge la Londra cu avionul; cum poți să-i furi locul de la geam?
R: Îi spui că locurile care merg la Londra sunt cele din centru, iar celelalte se întorc de la Londra.
Dacă vreți să știți: Istoria ginului
Strămoșul ginului e o poțiune din alcool și ienupăr care se vindea în farmaciile din Olanda secolului 16 ca leac pentru diverse afecțiuni. El a fost făcut celebru de soldații englezi. Ostașii au văzut că ginul vindecă rapid tremuratul picioarelor și l-au numit „Dutch courage“.
O invenție cu mult cap
Părintele ginului e socotit medicul și fiziologul Francicus Sylvius de la Boë. După ce a descoperit fisura silviana, savantul a vrut să sărbătorească… Și a inventat ginul pe la jumătatea secolului 17.
Nași englezi, părinți olandezi
Numele de „gin“ vine din cuvântul „jenever“, care înseamnă în olandeză atât „ienupar“, cât și băutură cu această plantă. Nevrând să piardă nicio clipă în care ar fi putut s-o savureze, englezii au prescurtat cuvântul în „gin“.
Inamicul malariei
Când malaria făcea ravagii în coloniile britanice, chinina era singurul medicament eficient. Singura problemă: leacul era foarte amar. Solu?ia: amestecarea chininei cu gin și apă. Așa s-au inventat apa tonică (apa cu chinină) și ginul tonic.
Fabricarea ginului
Pe scurt, ginul se face din alcool pur aromat cu ienupar. În Anglia, alcoolul e distilat din grâu sau secară. Belgienii și olandezii obțin alcoolul pentru „jenever“, varianta locala a ginului, în alambicuri tradiționale din vin de malț (un amestec de orz malțificat, grâu, porumb și secară).
Aromele pot ajunge în alcoolul în două feluri. Cea mai ieftină, folosită în ginurile populare, se numește „compunere“ – alcoolul este combinat cu extracte de ienupar şi alte mirodenii. Mărcile mai cunoscute redistilează încă o dată acest „compound gin“
Pentru ginurile mai scumpe și pentru „jenever“, vaporii de alcool trec în ultima etapă a distilării printr-o zonă a alambicului în care se afla diverse mirodenii. .
După distilare, noul gin este diluat cu apă până ajunge la o tărie dorită, de obicei 40%. În final ginul este îmbuteliat fără a mai fi învechit. Doar „jenever“-urile olandeze și belgiene ajung să stea la maturizat chiar și doi ani în butoaie de stejar.
Cum se bea ginul
Niciodată sec. Asta e tot ce trebuie să știi despre cum se bea ginul. Barmanii au numărat peste 7000 de rețete de cocktailuri bazate pe gin.
Sec se bea doar „jenever”-ul olandez. Acesta se bea de obicei sec sau cel mult în compania unui hering uscat.
Tipuri de gin
Cel mai cunoscut este tipul de gin London Dry. O variantă a licorii londoneze este Plymouth gin, și se produce doar în orașul cu același nume.Tipul de gin Old Tom e mai dulce și se bea la Londra încă din secolul 18. Pe atunci, pe peretele exterior al cârciumilor era o placă de lemn în formă de motan. Trecătorii însetați lăsau un penny în gura „motanului“ și-și puneau buzele în jurul unui tub care ieșea dintre lăbuțele acestuia. Barmanul din cârciuma vedea moneda și turna prin tub o porție de gin direct în gura însetatului.
Ginul olandez sau belgian numit jenever e foarte diferit de ginul englezesc. El poate fi „jonge“ (adică tânăr, incolor și mai light) sau “oude” (bătrân, auriu și aromat). Acest tip de gin e singurul care se pune la învechit în butoaie de stejar.
ACS SR Brașov. Ioan Naghi e tranșant: „E nevoie de jucători“
Ioan Naghi este cel mai experimentat antrenor din staff-ul tehnic al ACS SR Brașov. Naghi (66 de ani) lucrează alături de Liviu Nicolae şi Dan Bona, iar experienţa acestuia atârnă greu în luarea deciziilor.
„Trebuie să spunem adevărul“
Fostul mare fotbalist al Brașovului spune că, în vară, ACS SR Brașov a fost în pragul desființării. „Cred că toată lumea ştie cum am început pregătirile în această vară. Această echipă era în pragul desfiinţării. Mai erau doar câţiva jucători, dintre cei vechi, din sezonul trecut. Asta era situaţia. Norocul a fost că a s-a schimbat ceva, Ciprian Jurubescu a venit ca manager general şi au venit jucători de la Colţea. Altfel, nu aveam nici măcar teren unde să ne antrenăm. A fost salvarea, altfel cred că această echipă era gata. Asta e părerea mea. În condițiile date, cu o formație nouă, fără o perioadă de pregătire în vară, cred că am avut un parcurs bun. Este clar că se putea şi mai bine, dar cred că nu am dezamăgit. Despre viitor este greu de vorbit. Depinde de anumiţi factori. Este clar că un singur om nu poate ţine această echipă. Îi este greu şi lui. Trebuie să spunem adevărul. Pentru a progresa este nevoie de jucători. Trebuie găsiţi oameni care să se implice. La fel, autorităţile locale ar avea un rol foarte important. Văd că noul primar este deschis şi asta ne bucură. Vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat Ioan Naghi pentru pagina de facebook a clubului brașovean.
Școlit la Coverciano
Tehnicianul „stegar” a urmat, la începutul anilor 90, cursurile celebrei şcoli de antrenori de la Coverciano (Italia). „Am avut o oportunitate. Din ţările socialiste se trimiteau la Coverciano câte 2-3 antrenori tineri şi am avut şansa să merg alături de Gino Iorgulescu şi Sorin Cârţu. O experienţă fantastică. Este clar cea mai valoroasă şcoală de antrenori din lume. Mi-a plăcut că noi, cursanţii, eram şi antrenori şi jucători, adică noi şi executam ceea ce pregăteam”, a spus Naghi. Despre situația actuală a antrenorilor din România, Ioan Naghi o spune direct: „nu poți reuși ca antrenor dacă nu ai spate“. „În România, ca antrenor, nu poţi reuși doar pe cunoştinţe, trebuie să ai şi spate. Se vede şi în ziua de astăzi”, a spus Naghi.
„Căutăm fundași centrali cu lupa“
Reputatul tehnician brașovean a identificat și o mare problemă a fotbalului românesc, lipsa fundaşilor centrali. „Nu mai vrea nimeni să fie fundaş, toţi copiii vor să fie mijlocaşi sau atacanţi, să dea goluri. Pe vremea în care eram eu jucător erau o grămadă de fundaşi de valoare, acum îi căutăm cu lupa. Este o mare problemă a fotbalului românesc, care ar trebui rezolvată”.















