Autor: Mihaela PARGHEL
l Între Alianța USR PLUS și PNL a existat o concurență foarte strânsă, iar în urma votului dat dumininică diferența între cele două formațiuni este de doar 0,5 puncte în județ
Alianța USR PLUS este marea învingătoare în județul Brașov, în urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie, după ce a obținut cele mai bune scoruri, atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat. Între Alianța USR PLUS și PNL a existat o concurență foarte strânsă, iar în urma votului dat de brașoveni diferența între cele două formațiuni este de doar 0,5 puncte. Pe locul trei în județul Brașov, la ambele camere, s-a situat PSD. Ca în toată țara, și la Brașov partidul extremist AUR a fost surpriza acestor alegeri. Prin votul admiratorilor politicilor antieuropene și naționaliste, cu 8% din sufragii, partidul ,,anti-mască“ s-a instalat pe locul 4. În fața UDMR, formațiune despre care AUR spune că ar trebui să dispară.

Mai puțin de unul din trei brașoveni a ajuns la urne
Aproximativ 165.000 de brașoveni s-au prezentat dumunică la urne, ceea ce reprezintă 31,3% din totalul alegătorilor. Urna mobilă a ajuns la 1118 persoane aflate în spitale sau la dimiciliu în carantină sau izolare. Potrivit datelor centralizate de Biroul Electroal Județean (BEJ), 153.785 de persoane au votat pe liste permanente, 10.244 pe liste suplimentare și 1.114 la urna mobilă. Aceasta este cea mai slabă prezență la alegerile parlamentare, după 1990.

Singurul independent de la Camera Deputaților a obținut 1.900 de voturi
În urma datelor centralizate de BEJ, la Camera Deputaților, Alianța USR PLUS a reușit să atragă 43.206 voturi, ceea ce reeprezintă 26,79%. PNL a obținut 41.318 voturi, reprezentând 25,62%, iar PSD, 33.184 de voturi, reprezentând 20,57%. Supriza alegerilor de duminică, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a atras 12.379 de voturi din județul Brașov adică 7,67%. Imediat sub pragul electoral de 5% la Camera Deputaților s-a situat UDMR, cu 4,95%, adică 7984 de voturi. Pro România, cu 5822 de voturi – 3,61% și PMP, cu 5.636 de voturi – 3,49% nu au făcut pragul electoral la Camera Deputaților. Singurul candidat independent din județul Brașov, pentru Camera Deputaților, codleanul Erwin Albu a obținut 1.895 de voturi, adică 1,17%.
PNL, aproape 1000 de voturi mai mult la Senat decât la Camera Deputaților
La Senat, Alianța USR PLUS a obținut 43.602 voturi, adică 27,03%. La mică distanță, PNL a obținut 26,59%, adică 42.904 voturi, iar PSD, 20,59%, cu 33.219 voturi. La fel ca la Camera Deputaților, pe lcul 4, trecând de pragul electoral, s-a situat AUR, cu 7,89% din voturi, adică 12.729. Și la Senat, UDMR s-a situat imediat sub prag, cu 4,98% (8.043 voturi), în timp ce Pro România a obținut 3,58% (5.790 voturi), iar PMP, 3,61% (5.838 de voturi).
În municipiul Brașov, Alianța USR PLUS a învins detașat
Dacă la nivelul județului, diferența dintre Alianța USR PLUS și PNL a fost foarte mică, nu același lucru se poate spune și la nivelul municipiului Brașov, unde liberalii au rămas vizibil în urmă, cu 12 puncte procentuale. Mai exact, la Senat, USR PLUS a obținut 35%, în timp ce PNL a obținut 23%. Pe locul trei s/a situat PSD, cu 18,54%, iar AUR a obținut 5,41%. La Camera Deputaților, USR PLUS a obținut 34,9%, PNL – 22,16%, iar PSD – 18,78%. AUR, a obținut doar 4,13% pentru Camera Deputaților în municipiul Brașov.
Un mandat de senator, disputat de PSD și AUR
În urma acestor rezultate, cele 13 mandate de parlamentar de la Brașov – nouă de deputat și patru de senator se împart în între Alianța USR-PLUS și PNL, PSD și AUR. Mai exact, viitorii deputați de Brașov vor fi Tudor Benga, Victor Ilie și Andrei Miftode, din partea Alianței USR PLUS, Sorin Banciu, Gabriel Andronache și Dumitru Flucuș, din partea PNL, Marian Rasaliu și Ana-Loredana Predescu din partea PSD și Francisc Tobă din partea AUR. Viitorii senatori în mandatul 2020 – 2024 vor fi, cu siguranță Mihail Veştea, din partea PNL, Ambrozie-Irineu Darău, din partea USR PLUS, și Marius Dunca, din partea PSD. Cel de al patrulea mandat de senator este încă incert, el urmând a fi atribuit unei formațiuni politice, în urma redistribuirilor.
















