Acasă Blog Pagina 4569

Cine sunt noii parlamentari de Brașov

0

Biroul Electoral Central a anunțat rezultatele finale de la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, însă acestea vor fi validate după soluționarea eventualelor contestații.  Conform rezultatelor finale, PMP și Pro România nu au trecut pragul electoral, astfel că nu se vor mai regăsi în Parlamentul României în legislatura 2020 – 2024, voturile obținute de acestea urmând a fi redistribuite către partidele care au obținut peste 5% la scrutinul din 6 decembrie.  În județul Brașov, PNL și USR PLUS vor avea câte patru parlamentari, câte trei deputați și câte un senator. PSD, clasat pe locul trei în județ, are doi deputați, dar prin redestribuire câștigă doi senatori. Al nouălea deputat revine partidului de extremă dreapta AUR. Iată cine îi va reprezenta pe brașoveni în noul Parlament.

Senat

Ambrozie-Irineu Darău (USR-PLUS)
Mihail Veştea (PNL)
Marius-Alexandru Dunca (PSD)
Marius-Gheorghe Toanchină (PSD)

Camera Deputaților

Tudor-Vlad Benga (USR-PLUS)
Victor Ilie (USR-PLUS)
Marius-Andrei Miftode (USR-PLUS)
Gabriel Andronache (PNL)
Ionuţ-Sorin Banciu (PNL)
Dumitru Flucuş (PNL)
Marian Rasaliu (PSD)
Ana-Loredana Predescu (PSD)
Francisc Tobă (AUR)

Ciotul de autostradă Râșnov – Cristian intră în circulație

0

Peste aproximativ o săptămână se va putea circula pe sectorul de autostradă din capătul dintre Râşnov şi Cristian, a anunţat Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov. Pe acest sector se lucrează de mai bine de un an, pentru construirea lui de la zero.  Pe 5 decembrie au fost realizare testele dinamice pe pasajul mare dintre Râşnov şi Cristian, astfel că după rezultatele bune constatate, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunţat că este gata să dea drumul circulaţiei.  Ceea ce se află încă în lucru acum este amenajarea sensului giratoriu dintre Brașov și Cristian, care permite accesul pe autostradă de pe DN 73. Sectorul Râșnov – Cristian, cu o lungime de 6,7 kilometru și 3,7 kilometru pe drumuri de legătură va fi deschis săptămâna vitoare, după primele aprecieri ale constructorului. Acum, reprezentanții CNAIR sunt într-o perioadă de recepție a lucrărilor. Sectorul Râşnov – Cristian (cu o lungime de 6,3 km plus 3,7 km de drumuri de legătură) este parte a tronsonului Braşov – Comarnic din autostrada Braşov – Ploieşti. Contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor la acest capăt de autostradă  a fost semnat la începutul lunii octombrie a anului 2017, având valoarea de 118.019.701, 80 lei, fără TVA. Constructor este Asocierea SC Alpenside SRL – SC Specialist Consulting SRL, care a anunțat de mai multe ori că va termina lucrările la căile de rulare în cursul acestui an. Până la finalizarea lucrărilor la celelalte tronsoane ale Autostrăzii Comarnic – Brașov, segmentul Râșnov – Cristian va fi folosit ca ocolitoare pentru cele două localități. Dacă în ceea ce privește capătul de autostradă Râșnov – Cristian, lucrurile proiectului de modernizre a DN 73 sunt în blocaj, contractul de lucrări încheiat cu  Azvi urmând a fi reziliat.

7 din 10 români se tem mai mult de spitalizare decât de COVID

0

Unu din doi români consideră că pandemia COVID-19 i-a afectat puternic sau foarte puternic stilul de viață, iar peste 70% dintre ei sunt de părere că sezonul de răceală și gripă vine cu mai multe pericole decât în mod obișnuit, arată un studiu realizat toamna aceasta de Coaliția România Sănătoasă. Majoritatea respondenților se tem mai mult de spitalizare (69,46%) decât de infectarea cu noul coronavirus (SARS-CoV 2) și consecințele COVID-19 (49,7%). Aproximativ 29% se tem de lipsa posibilității de asistență medicală, iar în jur de 22% dintre ei, de măsurile restrictive care împiedică desfășurarea vieții de zi cu zi.

Un nou protocol terapeutic și limitele automedicației la români

Peste jumătate dintre români au în casă stocuri de medicamente, ibuprofenul, paracetamolul și aspirina fiind cele mai des întâlnite. „Este important ca oamenii să înțeleagă care sunt limitele automedicației, iar noul protocol de tratament al Covid-19, publicat de autorități, vine cu anumite modificări importante: pentru tratamentul simptomatic, a fost clarificată folosirea medicamentelor antiinflamatoare, cu recomandarea ca AINS pot fi folosite fie în tratarea febrei, fie în reducerea durerii și inflamației. Pentru cazurile asimptomatice, nu se recomandă niciun fel de tratament. Dincolo de Covid-19, studiul realizat de noi arată că trei din zece români tratează simptome de răceală și gripă, precum durerea și febra, cu ibuprofen. E foarte important, însă, să nu fie folosite antibiotice împotriva infecțiilor virale. Acestea pot fi administrate doar după un consult medical și pentru cazuri de suprainfecții bacteriene”, explică Ovidiu Covaciu, reprezentant al Coaliției România Sănătoasă.

Peste 80% dintre cei chestionați au cea mai mare încredere în medici

Medicii de familie și infecționiștii sunt considerați a avea cel mai important rol în informare pentru peste jumătate dintre cei chestionați, în timp ce unu din trei români consideră că acest rol revine Ministerului Sănătății. Când vine vorba despre informațiile cu privire la tratarea răcelilor și gripei în context pandemic, peste 80% dintre români au cea mai mare încredere în medici. „Ne bucură faptul că românii au încredere în medici și în recomandările lor, lucru absolut esential pentru a trece cu bine prin sezonul virozelor în context pandemic. Le recomandăm în continuare un tratament simptomatic și o urmărire atentă a evoluției bolii, precum și contactarea medicului de familie, ori de câte ori este nevoie”, a declarat Gindrovel Dumitra, medic primar medicină de familie.

30% dintre români cred că viața va reveni la normal într-un an

Există și motive de optimism, 30% dintre persoanele chestionate sunt de părere că viața va redeveni la normal în următoarele 9-12 luni, iar aproape 20% dintre ei speră că acest lucru se va întâmpla chiar mai repede de atât, în următoarele patru-opt luni. Studiul Temerile românilor în sezonul răcelilor și gripei, în context pandemic a fost realizat la comanda Coaliției România Sănătoasă, în perioada 29.11.2020- 07.12.2020, pe un eșantion reprezentativ format din 1.493 de respondenți. Coaliția România Sănătoasă s-a născut din dorința de a oferi informație ușor de înțeles, plăcută vizual și validată științific despre subiecte ce țin de sănătatea tuturor.

La 13 decembrie intră în vigoare noul Mers al Trenurilor

0

l De la Brașov la Constanța va exista un tren care face sub 4 ore și jumătate, dar de la Brașov la Iași vom ajunge în mai bine de 8 ore

La 13 decembrie intră în vigoare noul Mers al Trenurilor și unele lucruri se vor schimba. Între Brașov și București va circula cel mai rapid tren din ultimele patru decenii între aceste două orașe, iar de la Brașov la Constanța va exista un tren care face sub 4 ore și jumătate. Și spre Moldova se va circula ceva mai rapid. Viteza medie a trenurilor este de 42 km/h, cu 160 km/h circulă doar câteva trenuri pe zi, spre Constanța, iar cu 140 km/h se circulă între București și Ploiești, dar și pe minuscule porțiuni în Ardeal. Câteva trenuri vor avea mers de Intercity, însă vor figura în Mersul Trenurilor ca InterRegio (ceea ce este bine, fiindcă biletele de IC ar fi fost cu 40-50% mai scumpe. De exemplu, IR 1688 va face doar două ore și șase minute de la Brașov la București Nord, cel mai mic timp de parcurs din 1978 încoace între cele două orașe. Trenul pleacă de la 7.05 din Brașov și ajunge la 11,25 în Constanța. Perechea sa pleacă la 17.00 din Constanța și ajunge la 21.23 la Brașov, oprind doar la București Nord și Predeal.
Și spre Moldova timpii scad cu 10-15 minute, de exemplu, între București și Suceava (448 km) cel mai rapid tren va face 5 ore și 39 minute (17.22 – 23.01), iar de la Suceava la București, 5 ore și 36 de minute (5.40 – 11.16). Se va reintroduce trenul Brașov – Iași, dar nu va circula prin Ploiești – Buzău, ci prin Miercurea Ciuc – Onești. IR 1540 pleacă la 14.10 din Brașov și ajunge la 22.28 la Iași. Perechea sa pleacă din Iași la 5.35 și ajunge la Brașov la 13.38.

Decizie definitivă: Dosarul Mineriadei a fost desființat

0
Mineriada 13-15 iunie 1990

l În acest dosar erau trimiși în judecată, din 2017, Ion Iliescu și Petre Roman

Dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 – în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracţiuni contra umanităţii – se va întoarce la Parchet pentru refacerea anchetei. Decizia a fost luată joi de instanța supremă și este definitivă. Înalta Curte a menținut astfel hotărârea inițială în acest sens, pronunțată în mai 2019, pe motiv de nulitate a rechizitoriului. Dosarul a fost trimis în judecată în 2017 și a stat 2 ani în cameră preliminară la instanța supremă. Acum, la mai bine de 30 de ani de la acele evenimente în care au fost împușcați 4 oameni, iar alți peste 1.000 au fost răniți, rechizitoriul trebuie refăcut.

„Bătaie de joc”

În mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul Mineriadei să fie retrimis Parchetului pentru refacerea anchetei, iar soluția a generat un val de nemulțumiri în rândul părților civile din dosar care s-au aflat în sală și care au acuzat atunci „injustiția”. „Pentru injustiția asta nefuncțională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmași, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câștigat libertatea. Ce rost mai am eu față de societate, când nu am parte de acest proces echitabil? Bataie de joc”, spunea atunci Marin Stoica, care în iunie 1990 a fost bătut cu sălbăticie, până a intrat în comă.
Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora. Ieri, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Decizia – pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu – este definitivă.

4 morți și peste 1.000 de răniți

Astfel, la mai bine de 30 de ani de la evenimentele în care au fost împușcate 4 persoane, iar alte peste 1.000 au fost rănite, dosarul Mineriadei se întoarce la Parchetul General, fiind anulate ordinele de punere sub acuzație a inculpaților, dar și toate probele din rechizitoriu.
În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare, precum și alte personaje importante ale vremii.

Autoritățile și minerii aduși de Iliescu au atacat violent manifestanții pașnici

Procurorii militari spun că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane, conform procurorilor.

De luni: Încep consultările de la Cotroceni cu partidele

0

l Până atunci, PNL, Alianța USR-PLUS și UDMR își tatonează reciproc pretențiile

Consultările politice la Cotroceni între președintele Klaus Iohannis și liderii partidelor parlamentare vor începe de luni, 14 decembrie. Primul invitat va fi, la ora 11.00, PSD, care a obținut cel mai mare scor la alegerile parlamentare, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Urmeazză, la diferență de câte o oră, PNL, Alianța USR-PLUS, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), UDMR și reprezentanții grupului minorităților naționale reprezentate în Parlament. Până atunci PNL, Alianța USR-PLUS și UDMR, care au anunțat că vor face împreună o coaliție de guvernare, își tatonează reciproc pretențiile. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat ieri că este normal ca noua coaliţie de guvernare să deţină ambele funcţii de conducere ale Parlamentului – preşedinţia Camerei Deputaţilor şi a Senatului, menţionând că nu există „riscul“ ca acestea să revină PSD, relatează Agerpres. După ce și USR PLUS și UDMR s-au declarat în principiu de acord cu propunerea PNL pentru premier, USR PLUS l-ar vrea pe Barna la şefia Camerei sau vicepremier. Nu exclude nici şefia Senatului şi vrea unul dintre ministerele avizatoare. UDMR este interesată de 2-3 ministere şi vrea ca Planul de Rezilienţă să includă investiţii în Transilvania. Va mai insista asupra unor priorităţi privind mediul şi susţinerea fermierilor. Alianţa USR-PLUS nu este prea mulţumită de ideea să aibă doar 5-6 ministere în viitorul Executiv şi va insista să aibă cel puţin un minister avizator – Justiţie, Finanţe, Fonduri Europene sau Dezvoltare. Alianţa va încerca totuși la negocieri să însiste pentru varianta Dacian Cioloş premier, lucru pe care l-au validat demult în forurile statutare ale celor două partide.
PNL a validat în BPN de miercuri seara ca Ludovic Orban să fie susţinut la şefia Camerei Deputaţilor, iar Florin Cîţu să fie propunerea de prim-ministru care va fi înaintată la consultările de la Cotroceni.

Știe secretul: Loredana Groza întinerește

0

La 50 de ani, Loredana Groza își sfidează vârsta și demostrează că a aflat secretul tinereții. Vedeta a publicat o imagine de senzație din sala de sport, în care se vede cât este DE flexibilă și atrăgătoare.

Ea a îmbrăcat niște colanți de culoarea pielii, până la genunchi, și o bluză sport, de culoare închisă, care îi scoate în evidență bustul generos. Cântăreața are un tonus bun, semn că sportul îi face bine. Loredana le îndeamnă și pe alte femei de vârsta ei să se apuce de mișcare, dar și să aibă grijă la alimentație. În anul 2000, Loredana Groza a pozat în Playboy și deține și acum recordul absolut în România: 143.500 de exemplare vândute. La 20 de ani distanță, solista ar putea repeta figura, căci a rămas la fel de dezinhibată. După ce a participat la Festivalul Mamaia 1986, Loredana a mers pe un drum ascendent: şi-a continuat cu succes cariera în muzică, a apărut în filmul „A doua cădere a Constantinopolului” (1994), apoi a jucat în „Paradisul în direct” (1995), devenind un nume „greu” în showbiz-ul nostru. În 1998, chiar de ziua ei, s-a căsătorit cu Andrei Boncea, director executiv la MediaPro. Peste o lună s-a născut fetiţa lor, Elena.

Andreea Raicu și-a cunoscut viitorii socri?

0

Se pare că speculațiile din presă potrivit cărora Andreea Raicu s-ar iubi de ceva vreme cu afaceristul Matei Stratan se adeveresc, după ce noul cuplu a fost văzut din nou împreună, într-o împrejurare foarte serioasă. Andreea Raicu a fost invitată să îi cunoască pe părinții lui Stratan, chiar la casa părintească a înstăritului ei partener.

Raicu a fost surprinsă în timp ce ieșea din locuința părinților iubitului ei, semn că aceștia și-au dus povestea de dragoste la un alt nivel. Informațiile încep să se lege și să confirme ipoteza potrivit căreia cei doi se iubesc de ceva vreme. La plecare, cei doi au părut destul de degajați și, zâmbind larg, și-au luat la revedere pupându-se pe obraz. În final, Andreea Raicu s-a urcat singură în mașină, având în mână o cutie. A mai schimbat două vorbe cu Matei, apoi Andreea a părăsit reședința, iar Matei a urcat înapoi în casă. Matei Stratan are 33 de ani, iar familia lui are o avere estimată la 300 milioane euro, proprietăţi în Londra, Toscana (Italia), Iaşi, Bucureşti, un parc auto impresionant, cu maşini de 200.000 euro bucata, dar şi un iaht cu valoare istorică, ancorat în Grecia.

Cât costă brățările de lux pe care le poartă Prodanca

0

Se vrea super sexy și se fălește cu bogăția ei. Anamaria Prodan, Sexy impresara cum îi place să fie numită, nu se uită la bani când vine vorba despre propriile plăceri. Ea a scos din buzunar o avere numai pentru brățările pe care le poartă. Cam 100.000 de euro fac aceste bijuterii. Iar Anamaria a recunoscut și a vorbit deschis despre acest subiect. Brățările sunt accesoriile sale preferate și, potrivit spuselor ei, o reprezintă din plin. În plus, Anamaria Prodan a ținut să precizeze faptul că nu se uită la bani atunci când vede ceva care îi place. Consideră că a muncit toată viața, iar acum a venit momentul să se răsfețe după chef. „Da, mă răsfăț! Chiar dacă lumea mă critică, fiecare își face poftele cum poate. Asta fac și eu. Brățările astea le iubesc. Sunt preferatele mele. Ma reprezintă și de fiecare dată când imi place ceva îmi cumpăr fără să mă uit la bani. Am muncit o viată pentru micile plăceri, chiar dacă par și sunt costisitoare pentru alții. Asta e! Mie îmi place să mă simt bine. Și pot”, a recunoscut Anamaria Prodan. Cea mai scumpă brățară pe care o deține Anamaria Prodan valorează 50.000 de euro și este confecționată din aur galben de 18 carate, care are peste 200 de diamante. A primit-o cadou de la soțul ei, Laurențiu Reghecampf.

Cugetări

0

Proverb mongol: „Nu toți care râd îți sunt prieteni; nu toți care se supără îți sunt dușmani”