Acasă Blog Pagina 4531

Câine pierdut în zona Pârâul Rece. Răspunde la numele Zorro

0

Câinele din imagine, Carpatin Black, a fost pierdut în jud. Brașov, în zona Pârâul Rece. Răspunde la numele Zorro.

Cine are informații este rugat să sune la nr. de tel. 0752.300.001.

Când se redeschid școlile?

0

l Ministerul Educației își dorește „deschiderea cât mai grabnică a școlilor, în funcție de situația epidemiologică, dacă se poate chiar pe data de 8 februarie“

Ministerul Educației își dorește „deschiderea cât mai grabnică a școlilor, în funcție de situația epidemiologică, dacă se poate chiar pe data de 8 februarie”, o dată cu începerea semestrului al doilea, a declarat ieri pentru HotNews.ro ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, precizând că în prima etapă ar putea reveni fizic la școală elevii de grădinițe, elevii din învățământul primar și cei care au examene naționale. El a spus că unul dintre criterii va fi campania de vaccinare, dar nu a dorit să răspundă dacă redeschiderea școlilor va fi condiționată de vaccinarea personalului din unitățile de învățământ. Cîmpeanu a mai precizat că o decizie legată de redeschiderea școlilor va fi luată după jumătatea lunii ianuarie. „O decizie va fi anunțată în orice caz, după jumătatea lunii ianuarie, în condițiile în care termenul pentru evaluarea situației epidemiologice a fost stabilit pentru 15 ianuarie“, spune ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu. Este posibil să se deschidă școlile fizic în acele regiuni unde rata de incidență a cazurilor de îmbolnăvire este mică, a confirmat ministrul Educației. El a cerut inspectoratelor școlare și universităților o situație în legătură cu disponibilitatea de vaccinare a personalului care lucrează în învățământ, care ar putea fi inclus în etapa a doua a vaccinării.

Liberi, dar nu pentru orice: Aproape 300 de braşoveni şi-au pierdut dreptul la liberă circulaţie în străinătate

0

l Deși este încă pandemie, iar circulația în străinătate este restricționată, brașovenii au depus în ultima lună 1.106 cereri de eliberare a paşapoartelor

Aproape 300 de brașoveni au primit interdicție de a pleca în străinătate în ultimul an, anunță Serviciul Public Comunitar Pașapoarte Brașov. Potrivit directorului serviciului, Cristina Stuparu, Serviciul a primit de la instanțele de judecată 289 de comunicări prin care au fost implementate 94 de restricții de tip „I – Activ”, pentru cetăţenii români împotriva cărora autorităţile competente au dispus suspendarea dreptului la libera circulaţie în străinătate.
Pe de altă parte, pe linia cererilor de restabilire a domiciliului din străinătate în România, S.P.C.P. Braşov a acordat avizul pentru 13 cereri primite de la serviciile publice comunitare locale de evidenţa persoanelor, iar alte șapte adeverinţe au fost pentru cetăţenii români din Brașov care doresc să desfăşoare în mod legal activităţi lucrative în străinătate şi nu au suspendat dreptul la libera circulaţie în străinătate.
Deși este încă o perioadă de pandemie, în care circulația în străinătate este restricționată în unele cazuri, brașovenii au solicitat în continuare pașapoarte temporare sau electronice. Astfel, doar în ultima lună a anului, la ghișeul de primiri cereri al Serviciului Public Comunitar de Paşapoarte Braşov au fost depuse 1.106 cereri de eliberare a paşapoartelor, din care 1.030 solicitări pentru paşapoarte simple electronice, iar  76 solicitări pentru paşapoarte simple temporare.  „În aceeași perioadă, au fost preluate, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, 427 cereri de eliberare a paşapoartelor simple electronice. În total, în luna decembrie 2020, au fost analizate şi soluţionate 1.533 cereri de eliberare a paşapoartelor simple electronice şi simple temporare”, a precizat Cristina Stupariu, directorul Serviciului Public Comunitar Paşapoarte Braşov.

CJ reface un drum județean din zona Rupea

0

Drumul județean DJ 132, Rupea – Homorod – Mercheașa – Jimbor, – limită judeţ Harghita km 0+000 – 18+250 intră și el în șantier în acest an, după ce Consiliul Județean a încheiat contractul de reabilitare cu SC Viarom Construct SRL. Proiectul are o valoare estimată a fost de 55.334.877,75 lei (fără TVA).

Câștigătorul contractului are un singur subcontractant

Cinci operatori economici au depus oferte pentru refacerea acestui drum, care reprezintă o alternativă rutieră de legătură între judeţele Braşov şi Harghita. După analizarea documentaţiilor tehnice şi financiare, după aplicarea criteriului de atribuire, respectiv cel mai bun raport calitate preţ, precum şi a algoritmului de calcul asociat, membrii comisiei de evaluare a ofertelor din cadrul CJ Braşov au desemnat câştigătoare oferta prezentată de SC Viarom Construct SRL. Propunerea financiară a firmei clasate pe locul întâi a fost de 49.248.125,21 lei (fără TVA). SC Viarom Construct SRL propune un subcontractant, SC Agisfor SRL, pentru realizarea lucrărilor de piloţi foraţi.

Drumul care va fi reabilitat are 18,161 kilometri

Proiectul de reabilitare a DJ 132 Rupea – Homorod – Mercheașa – Jimbor – limită judeţ Harghita (km 0+000 – 18+250) cuprinde realizarea structurii rutiere a drumului interjudeţean DJ 132, în lungime de 18.161 metri, cu tot ceea ce înseamnă carosabil, acostamente, drumuri laterale, trotuare şi amenajare alveole pentru staţii transport public. Lucrările includ realizarea scurgerii apelor pluviale prin şanţuri, rigole carosabile şi de acostament, construirea de podeţe transversale, podeţe la drumurile laterale, podeţe accese, precum şi reabilitarea sau construirea unor poduri noi. De asemenea, sunt prevăzute lucrări pentru siguranţa circulaţiei prin parapete de protecţie, marcaje longitudinale, marcaje transversale, indicatoare şi stâlpi rutieri, benzi rezonatoare. Contractul mai cuprinde proiectarea şi execuţia devierii sau, după caz, a protejării reţelelor de utilităţi.

Contractul este finanțat prin PNDL

În vederea implementării acestui proiect investiţional de amploare în domeniul modernizării infrastructurii rutiere, administraţia judeţeană a accesat fonduri de la Ministerul Dezvoltării, în cadrul etapei a II-a a Programului Naţional de Dezvoltare Locală. „Îmi doresc să nu avem contestaţii la atribuirea acestei achiziţii, astfel încât să putem semna contractul cu firma câştigătoare chiar în zilele următoare. DJ 132 este un drum extrem de important pentru comunităţile locale din nordul judeţului Braşov. Sunt convins că reabilitarea lui va genera o dezvoltare în plan economico-social pentru localităţile din zona Rupea şi va deschide o cale modernă de acces rutier între judeţele Braşov şi Harghita. Cu siguranţă, drumul reabilitat va facilita şi dezvoltarea turismului, având în vedere că satele prin care trece sunt recunoscute pentru bisericile fortificate şi pentru alte atracţii menite să stârnească interesul vizitatorilor”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea. Reamintim că un alt proiect de modernizare a unui drum judeţean din zona Rupea, respectiv „Modernizarea și reabilitarea DJ 104 L Bunești – Viscri – Dacia (15,06 km)”, pentru care administraţia judeţeană a obţinut finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, va fi încheiat în acest an.

Spitalul județean, dispus să plătească între 9,17 și 13,76 lei pentru hrana zilnică a pacienților

0

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov caută o firmă de catering care să asigure masa pacienților săi, pentru următorii ani. Cea mai mare unitate medicală din județ a lansat o licitație pentru aceste servicii, estimând că ele ar costa 16,347 milioane lei cu TVA inclus (13,737 milioane lei fără TVA), pentru o perioadă de 24 de luni. Firmele interesate pot depune oferte până la data de 8 februarie.  Firma care va câștiga acest contract va trebui să prepare hrana atât pentru pacienți, cât și pentru cadrele medicale de gardă. Pacienții vor primi cele trei mese pe zi ținând cont de nivelul alocațiilor de hrană pentru consumurile colective din unitățile sanitare stabilite prin HG nr. 429/2008, modificată prin HG nr. 851/2018. Mai exact, pentru adulții cu hepatită, diabet, pentru cei neoplazici și pentru cei arși, nivelul alocației de hrană este de 13,76 lei fără TVA. Pentru alte categorii de bolnavi adulți, valoarea alocației de hrană este de 9,17 lei, fără TVA. Tot 9,17 lei fără TVA este și valoarea alocației pentru medicii de gardă.

Primul concert simfonic online din 2021 la Filarmonica Brașov

0

Campania “Filarmonica la Tine acasă” continuă și 2021 dă startul concertelor simfonice organizate de Filarmonică cu un program special. Astfel, joi, 7 ianuarie, de la ora 19.00, melomanii sunt invitați pe paginile de socializare ale instituției (facebook și youtube) să urmărească transmisiunea LIVE a concertului ce are în program un repertoriu de notorietate – O. Respighi – Suita a 3-a din „Arii și Dansuri antice” și J. Haydn – Simfonia nr. 101 în Re major „Ceasornicul”, eveniment ce se va desfășura sub bagheta dirijorului George Hariton.
În „Arii şi dansuri antice” de Ottorino Respighi, compozitorul se dovedește un maestru al culorii, al nuanțelor discrete, păstrând „parfumul” de altădată al discursului muzical elegant, de un rafinament aparte. Simfonia nr. 101 în re major „Ceasornicul” (1794), începe cu o introducere – Adagio – în re minor, concentrată, ca o introspecție filozofică, pe care interpretările de mare clasă știu să o sublinieze.
Simfonia nr. 101 de Haydn și-a cucerit popularitatea sub numele de „Ceasornicul”, datorită sunetelor sacadate, tic-tac-ului care acompaniază melodia din mișcarea lentă – Andante. Ea apare ca un refren în diferite transformări și înveșmântări orchestrale (forma este o combinație de rondo și de temă cu variațiuni) Allegreto este un menuet impetuos, sărbătoresc și energic. Trioul prezintă gingășie și umor pastoral. Finalul simfoniei – Vivace – este o mișcare de o excepțională forță și multitudine artistică.
Un eveniment muzical ce marchează începutul unei activități culturale ce stă sub semnul adaptării la o altfel de stare de normalitate ce se dorește a fi trăită și simțită de publicul meloman și nu numai.
Accesul la concert este gratuit, precizează reprezentanții Filarmonicii Brașov.

Turism de pandemie, fără zăpadă: Mai mulți turiști la plimbare, decât pe schiuri în Poiana Brașov

0

l Numărul de treceri prin turnichetele transportului pe cablu a fost mai mic de jumătate faţă anul trecut, în primele zile ale anului

Restricțiile legate de pandemie au adus în primele zile ale lui 2021 reducerea numărului de treceri prin turnichete la mai puțin de jumătate față de 2020 și o modificare a structurii celor care au urcat în Postăvarul. Comparativ cu anii trecuți, numărul turiștilor care au urcat în partea superioară a masivului a fost mai mare decât al schiorilor, fapt care s-a putut constata nu numai cu ochiul liber, ci și prin numărul de treceri prin turnichete. Foarte mulți turiști au profitat de vremea bună și au ales să își petreacă acest weekend în aer liber.

36.303 de treceri, față de 86.078, anul trecut

În perioada 1-3 ianuarie 2021, au fost înregistrate 36.303 de treceri, față de 86.078 de treceri în aceeași perioadă a anului trecut. Una dintre cauzele evidente ale reducerii acestui număr sunt restricțiile referitoare la numărul maxim de turiști care pot utiliza mijloacele de transport pe cablu. Telegondola și cele două telecabine funcționează la 50% din capacitatea de transport, din cauza restricțiilor impuse de pandemie. Astfel, în fiecare telegondolă este permis accesul a maxim 4 persoane, în telecabina Kanzel, maxim 20 (din 45, capacitatea maximă a telecabinei în condiții normale), iar în telecabina Capra Neagră, maxim 30 (capacitatea normală fiind de 60 de persoane).
Din cele 36.303 treceri, aproape 27.000 de treceri au fost la instalațiile de acces spre partea superioară a masivului Postăvaru, iar restul, sub 10.000, înseamnă trecerile pe la turnichetele de la telescaunul Ruia. Numărul turiștilor care au utilizat telecabinele și telegondolele în cele 3 zile a fost de 14.255 de persoane. Având în vedere că s-a schiat doar în partea superioară a masivului, fiecare schior a utilizat de mai multe ori telescaunul Ruia. La o medie de 3-4 urcări cu telescaunul pentru fiecare schior, înseamnă că peste 2/3 dintre cei care au utilizat transportul spre zona superioară a masivului au fost în plimbare.

Se schiază în condiții bune doar în partea superioară a masivului Postăvarul

Începând din data de 1 ianuarie se schiază în zona superioară a pârtiilor Lupului și Drumul Roșu, cu ieșire spre stația telescaunului Ruia (telescaunul de 6 locuri), precum și pe pârtiile Doamnei și Ruia, cu ieșire în Drumul Roșu, apoi către telescaunul Ruia. Schiorii nu vor avea posibilitatea să schieze până în Poiana Brașov, astfel că vor fi nevoiți să utilizeze și la coborâre telegondola. Starea celor patru pârtii este bună, în special Lupului și Ruia, în condițiile în care în majoritatea zilelor s-au înregistrat temperaturi pozitive, chiar și de + 12 sau + 14 grade Celsius, la care s-a adăugat și lipsa precipitațiilor. Stratul de zăpadă este de aproximativ 30 de cm grosime în partea superioară a masivului Postăvarul, iar peste 90% din cantitatea de zăpadă de pe pârtii provine din zăpadă artificială.
Pentru accesul spre partea superioară a masivului, schiorii vor putea utiliza telegondola și telecabina Kanzel (telecabina mică), iar la coborârea vor putea utiliza telegondola. În zona de schi se va putea utiliza telescaunul Ruia. Va funcționa și telecabina Capra Neagră, dar schiorii nu vor avea acces, pe schiuri, de la aceasta către cele 4 pârtii. Ultima urcare va fi la ora 15.45.

Perioada pentru încheierea unui contract de furnizare a energiei pe piața liberă, prelungită până la 31 martie

0

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) prelungeşte până la 31 martie 2021 perioada în care consumatorii casnici pot încheia contracte de furnizare pe piaţa reglementată, a declarat, ieri, pentru AGERPRES, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele instituţiei.
„Este vorba despre perioada în care consumatorii casnici pot încheia contracte pe piaţa concurenţială cu furnizorul lor, care se prelungeşte până la 31 martie, urmând ca acel preţ din oferta concurenţială să se aplice cu data de 1 ianuarie. Până acum, acest termen era 1 februarie, iar propunerea este de a prelungi cu încă două luni pentru a da timp atât consumatorilor să ia această decizie, cât şi furnizorilor, pentru că, dacă au într-o lună un volum foarte mare de consumatori de gestionat, practic nu vor putea procesa un număr atât de mare de solicitări. Planul este ca pe 15 ianuarie să aprobăm această propunere în Comitetul de reglementare”, a spus Bege.
El a precizat că a avut discuţii cu furnizorii, iar aceştia au fost de acord cu această propunere.
ANRE a iniţiat un proiect de ordin în acest sens, „având în vedere impactul procesului de liberalizare a pieţei de energie electrică, de la 1 ianuarie 2021 asupra clienţilor casnici, necesitatea asigurării unei bune informări de către furnizorii de ultimă instanţă, precum şi asigurarea condiţiilor necesare încheierii contractelor de furnizare a energiei electrice cu respectarea condiţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID 19 şi pentru ca procesul să se desfăşoare în beneficiul consumatorului final, a fost prevăzută măsura de prelungire până la 31 martie 2021 a perioadei în care pot fi încheiate contracte de furnizare a energiei electrice astfel încât clienţii casnici să beneficieze de preţul din oferta concurenţială”, potrivit notei de fundamentare.
ANRE vine cu acest proiect de ordin în condițiile în care Virgil Popescu, ministrul energiei, a declarat în ultima zi din an că este posibil ca Guvernul să intervină după 15 ianuarie prin OUG, pentru a prelungi perioada în care populația poate alege un contract de energie electrică pe piața concurențială. Ministerul Energiei va aștepta până în jurul datei de 15 ianuarie să vadă exact cum funcționează piața, după care, dacă este cazul, chiar va interveni legislativ, în așa fel încât să ajute oamenii să găsească cele mai ieftine și cele mai bune soluții pentru prețul energiei electrice și nu să fie trecuți automat într-o piață scumpă a serviciului universal, spunea ministrul.

Obiceiuri și superstiții: Ajunul Bobotezei, zi de post negru

0

l Cine reușește să nu mănânce nimic în ajunul Bobotezei va fi sănătos și norocos tot anul
l În această zi nu ai voie să te cerți și nici să dai cu împrumut

Sărbătorile de iarnă se încheie cu trei zile de sărbătoare. Astăzi, 5 ianuarie, e Ajunul Bobotezei, zi de post negru, mâine, 6 ianuarie, e Boboteaza, iar joi, 7 ianuarie, îl prăznuim pe Sf. Ioan. Din bătrâni se spune că cine reușește să nu mănânce nimic în ziua de ajun al Bobotezei va fi sănătos și norocos tot anul. De obicei, Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului. Se zice că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă. În unele sate din Ardeal, dar și în Bucovina, se colindă. Tot acum, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului și belșugului din noul an.

Masa cu 12 feluri de bucate

Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. Pe vremuri, la țară, în ajunul Bobotezei se pregătea o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat“ se așternea o față de masă, aleasă special pentru acest moment, iar sub fața de masă se punea fân sau otavă, iar pe fiecare colț câte un bulgăre de sare. Deasupra, se așezau douăsprezece feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale de post, găluște de cartofi, borș de fasole albă în care se fierb colțunași mici, umpluți cu ciuperci, ce au colțurile lipite în formă de urechiușe, borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac sau alte dulciuri de post. Până la sosirea preotului cu Iordanul, nimeni nu se atingea de mâncare, iar imediat după sfințirea mesei parte din bucate erau adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli și pentru a fi bune de prăsilă“.

Ziua descântecelor

Ajunul Bobotezei era și un moment favorabil farmecelor, descântecelor și altor practici magice. Dimineața, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate pînă în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice și a le proteja de gujulii“. Se credea că dacă, în dimineața ajunului de Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. În ajunul Bobotezei erau interzise certurile în casă și nu se dădea nimic cu împrumut, nici măcar jăratic din focul din vatră. Tot în seara de ajun se săvârșeau practici de aflare a duratei vieții. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră și se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri din familie va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede. Tradiția mai spune că fetele de măritat e bine să ceară preotului care vine cu Botezul puțin busuioc pe care îl vor folosi apoi la unele practici de atras iubirea flacăilor.

Apa făcătoare de minuni

Agheasma Mare se face numai o dată pe an, Agheasma Mică, oricând este nevoie. Numai preotul are harul de a transforma apa obișnuită în apă sfințită. Ea are puteri tămăduitoare asupra bolnavilor. În fiecare dimineață, credincioșii trebuie să bea din apa sfințită, pe nemâncate, vreme de opt zile, până la 14 ianuarie – odovania praznicului. Trebuie rostită și o rugăciune. Agheasma Mare se păstrează în casă, putând fi consumată la necaz, în posturi și la marile sărbători ortodoxe. Se spune că mulți bolnavi care s-au stropit sau au băut Agheasmă Mare s-au tămăduit.

„Acesta este Fiul Meu cel iubit“

De Bobotează are loc prima Teofanie, adică arătarea Sfintei Treimi, de la venirea în lume, ca om, a Fiului lui Dumnezeu. În acea clipă, cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt în chip de porumbel a stat deasupra Mântuitorului, iar glasul Tatălui Ceresc s-a auzit zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit“, iar Fiul primește botezul pocăinței de la Ioan, în Iordan. Sărbătorirea Botezului Domnului se mai numește, după un termen grecesc, și Epifanie, adică „Arătarea Domnului“. Se zice că în această zi, o dată cu sfințirea apei de către preot, sunt sfințite toate apele pământului. De aceea, femeile nu spală rufe în următoarele opt zile, până la sfârșitul praznicului. Sărbătoarea Botezului Domnului (sau Iordanul) este urmată de ziua cinstirii lui Ioan Botezătorul.

Rugăciune pentru Sfântul Ioan

Doamne, îți mulțumim pentru Ioan Botezătorul, mesagerul trimis de tine pentru a vesti venirea Mesiei. Ajută-ne să îi pregătim calea, acum când El vrea să intre în viețile noastre. Să îndepărtăm munții de mândrie și prejudecată, să facem drepte prin pocăință căile întortocheate de necinste și minciună.

Tradiții și superstiții în Ajun de Bobotează

l Cine va strănuta în ziua de Ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează
l Dacă în Ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe
l Dacă în Ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă
l Dacă Ajunul Bobotezei este unul ploios, atunci va fi un an ploios
l În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an
l Dacă în Ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu „Iordanul“ prin sate, îi va scârțâi zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.
l Ajunul Bobotezei este o zi prielnică și obiceiurilor păgâne: farmece, descântece, magii albe și negre
l Se spune că celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul
l Conform unor tradiții populare, de Ajun preotul nu trebuie apărat de câini, pentru că e rău de moarte
l De Ajun nu sunt admise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratec.
l În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul și opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfințite.
l Superstiția cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inel un fir roșu de mătase și un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care se vor căsători.
l Se crede că fetele care cad pe gheață în Ajun de Bobotează să mărită în acel an

Ce trebuie să știți despre Aghiasma Mare

l Aghiasma Mare este apa sfântă pe care orice creștin trebuie să o aibă în casă și să o bea. O parte din ea se păstrează în biserică, într-un vas numit și aghiasmatar, și e folosită de preot la o mulțime de slujbe. Cu această apă sfințită se stropesc persoanele și lucrurile. Se întrebuințează, de pildă la botezul copiilor, la rugăciunea pentru durerea de cap, la rânduiala de curățire a fântânii spurcate, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la vasul cel spurcat, la țarinele (holdele), viile și grădinile bântuite de lăcuste și gândaci, la Sfințirea crucii și a troiței, a clopotului, a vaselor și veșmintelor bisericești.
l Aghiasma Mare se folosește de asemenea la Sfințirea bisericii și a antimiselor, a Sfântului Mir și a altora. Fiecare creștin sau fiecare casă trebuie să ia din Aghiasma de la Bobotează și să o păstreze într-un vas curat și la loc de cinste. Se gustă din ea pe nemâncate și cu multă cuviință în zilele de ajunare și de post, sau în zilele de sărbători mari, după ce venim de la biserică, mai ales când nu ne împărtășim. Se obișnuiește ca credincioșii să bea din Aghiasma mare timp de 8 (opt) zile în șir, începând din ajunul Bobotezei, până la încheierea praznicului, adică până la 13 ianuarie. După aceea, ea se poate lua numai după Spovedanie. Îndeosebi cei opriți de la împărtășire se pot mângâia luând aghiasmă și apoi anaforă. Când ne împărtășim, Aghiasma se ia după împărtășire, fiind mai mică decât Sfânta împărtășanie, iar când luăm anaforă, Aghiasmă se ia înainte de aceasta, fiind mai mare ca anafora.
l Putem stropi cu Aghiasmă casa, curtea și grădina, vitele și chiar ogoarele și livezile noastre, pentru a le feri de rele. În caz de boală, putem, de asemenea, să gustăm din ea cu credință. Căci apa aceasta, având într-însadarul și puterea dumnezeiască a Sfântului Duh, a făcut adesea multe minuni, însănătoșind bolnavi, tămăduind răni, apărând de rele, de necazuri și de primejdii. Cuvântul „aghiasmă“ provine din grecescul „to aghiasma“ și însemna „sfințire“. În popor, prin aghiasmă se înțelege atât apă sfințită, cât și slujba propriu-zisă de sfințire a acesteia.

Remediu după mese copioase: Dieta cu iaurt de 3 zile

0

l După mesele mai bogate care ne-au ispitit de Sărbători, cu dieta cu iaurt slăbești, scapi de balonare și constipație

Dieta cu iaurt de 3 zile te ajută să slăbești și reglează tranzitul intestinal. Dulciurile sunt complet interzise, dar ai voie să mănânci fructe. Dieta cu iaurt de 3 zile te poate ajuta să scapi de cel mult 1-2 kilograme, dar marele avantaj al acesteia este că reglează tranzitul intestinal, dacă te confrunţi cu probleme precum balonarea sau constipaţia.
Efectele benefice se datorează proprietăţilor iaurtului, care asigură organismului dozele necesare de minerale, în special calciu, dar şi proteine care conferă saţietate pe termen lung, precum şi probiotice, care sprijină sănătatea intestinală.

Ce tip de iaurt este indicat în cura de slăbire

Iaurturile sunt alimente frecvent indicate la dietă, dar acestea pot fi şi dăunătoare, mai ales dacă le alegem pe cele cu zahăr şi multă grăsime. De aceea, este indicat doar iaurtul natural, fără adaosuri de fructe, coloranţi şi îndulcitori, de preferat cel cu maximum 2% grăsime.

Ce ai voie să mănânci

În cadrul acestei diete, care nu trebuie ţinută mai mult de 3 zile, pentru că este destul de restrictivă, trebuie să consumi 3 iaurturi naturale pe zi. Acestora li se adaugă fructe cu indice glicemic cât mai scăzut, salate de legume proaspete, dar şi o cantitate mică (mică de tot) de paste, în cea de-a treia zi de dietă.

3 zile
Iată cum arată planul alimentar orientativ pentru dieta cu iaurt de 3 zile:

Prima zi
Mic dejun: un iaurt mic cu conţinut redus de grăsime şi o mână de cereale integrale neîndulcite şi nerafinate (orz, ovăz, grâu, mei, hrişcă, secară, quinoa)
Prânz: legume fierte cu un strop de ulei de măsline, sare şi piper, plus un desert format din iaurt natural şi câteva căpşuni, afine, zmeură, mure, etc.

A doua zi
Mic dejun: salată de castraveţi proaspeţi (2 bucăţi) cu dressing dintr-un iaurt simplu
Prânz: 150 de grame de piept de curcan la grătar cu salată de roşii, ardei gras şi castraveţi şi dressing dintr-un iaurt natural
Cină: un iaurt natural cu o mână de fructe proaspete (zmeură, mure, coacăze, afine, căpşuni)

A treia zi
Mic dejun: un iaurt natural cu felii de măr gratinate, peste care se adaugă câteva bucăţele de brânză şi un praf de scorţişoară
Prânz: 150 de grame de merluciu la grătar sau la cuptor cu salată de castraveţi şi dressing de iaurt natural şi muştar dijon
Cină: 100 de grame de paste cu bucăţele de ardei gras şi dressing de iaurt natural
Dacă simţi că ţi-e foame între mese, poţi mânca un fruct, dar ai grijă ca acesta să aibă un indice glicemic scăzut. Din această categorie fac parte: fructele de pădure, prunele piersicile, nectarinele, caisele, portocalele, grepfrutul, ananasul, perele, mango, merele.

Poţi bea la micul dejun o cafea

De asemenea, poţi bea la micul dejun o cafea, dar este de preferat să o consumi fără lapte şi zahăr.Ţine minte însă că orice dietă, oricât de restrictivă ar fi, nu asigură rezultatele pe care ţi le doreşti fără să faci mişcare. În plus, sunt de evitat dietele foarte drastice, sub 1.000 de calorii, deoarece există riscul înfometării, dar şi al altor probleme de sănătate.