l Se spune că azi, nevestele au voie să chefuiască și să fie mai cu moț decât bărbații lor
l La sate se credea că în această zi s-a făcut lumea, de aceea Sf. Ioan se serbează cu bucurie ca să-ți meargă tot așa peste an

Creștinii îl sărbătoresc astăzi pe Sf. Ioan, cel care l-a botezat pe Mântuitor. E bine ca azi să dai de pomană la săraci, pomana fiind bine privită de Iisus, finul sfântului. Ziua Sfântului Ioan, cel mai popular dintre sfinții din calendarul ortodox, marchează și încheierea sărbătorilor religioase de iarnă, în vremuri normale, tot cu o petrecere, mai ales că este și ziua în care cei mai mulți români care poartă nume sfinte, își sărbătoresc onomastica. 7 ianuarie este, de altfel prima dintre cele patru zile ale anului, pe care calendarul ortodox le închină Sfântului Ioan. De aceea, numele Sfântului Ioan este și cel mai des întâlnit în România. Biserica Ortodoxă prăznuiește pe sfântul Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, cel mai mare dintre profeți, glasul care striga în pustie „găsiți calea Domnului“, care stă la granița dintre cer și pământ și unește Vechiul și Noul Testament. Sărbătoarea Sf. Ioan reprezintă punctul final al sărbătorilor de iarnă. În calendarul creștin-ortodox, 7 ianuarie este praznicul Sfântului Ioan Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului. În tradiția populară, Sf. Ioan este nașul lui Iisus și protectorul copiilor mici, pe care îi ajută să nu moară nebotezați.

Ascet în deșert

În Evanghelia lui Luca se povestește cel mai mult despre viața și misiunea Sfântului Ioan.  Mama lui, Elisabeta, era verișoara Sfintei Fecioare Maria, iar tatăl, Zaharia, era preot. Nașterea Botezătorului a fost anunțată de un înger. Data nașterii nu se cunoaște cu exactitate, dar mulți spun că a venit pe lume cu șase luni înainte de Iisus. În adolescență, a hotărât să plece în deșert pentru a propovădui de acolo legile Domnului. A dus o viață de ascet, mâncând lăcuste și miere, fiind acoperit doar cu o pătură din păr de cămilă. După unele scrieri, Ioan a plecat în deșert pentru a scăpa de persecuțiile regelui Irod, care se temea că va pierde regatul.

Decapitat după dansul Salomeei

Pentru a confirma noua naștere a celor care îl ascultau, Sfântul Ioan îi boteza pe toți cu apă din Iordan. Aceste purificări i-au adus lui Ioan supranumele de Botezătorul. Ioan a botezat și a predicat ceva vreme, înainte ca Iisus să vină din Galilea la Iordan, pentru a a fi botezat de el. Faptul că Ioan avea din ce în ce mai mulți discipoli l-a supărat pe regele Irod, care l-a aruncat pe profet în temniță. La petrecerea de ziua de naștere a regelui, fiica Irodiadei, Salomeea, a dansat minunat, încântându-l pe împărat. Acesta a fost atât de mulțumit încât i-a spus tinerei să-i ceară orice își dorește. La sfatul mamei sale, Salomeea a cerut capul lui Ioan, pe o tipisie de aur. Ioan Botezătorul a fost decapitat la porunca regelui. Ucenicii săi l-au înmormântat cu mare cinste.

Sfântul Ioan Botezătorul și-a împlinit chemarea sa dumnezeiască

Despre Sfântul Ioan scriu toți cei patru evangheliști, care ne prezintă nașterea minunată de la Dumnezeu, prin părinții Zaharia și Elisabeta (Luca 1), viața sa în pustie și pregătirea pentru misiunea pe care Dumnezeu i-o va încredința – aceea de Înainte-Mergător, Botezător, Martor și Mărturisitor al Mântuitorul Iisus Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul și-a împlinit chemarea sa dumnezeiască ducând o viață de asceză și rugăciune, mărturisindu-L pe Hristos înainte de Botez („Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii“ – Ioan 1, 29-30), la Botez (mărturisind arătarea Sfintei Treimi sau Teofania – Ioan 1, 32-34) și după Botez (Luca 7, 18-23, când continuă să boteze în Iordan, dar le spunea clar ucenicilor lui că nu el este Hristosul, ci Iisus). În această zi de mare sărbătoare toți creștinii, și în special cei care-i poartă numele: Ioan, Ion, Ioana, Ionela trebuie să-l prăznuiască creștinește, prin participare la Sfânta Liturghie, împărtășire și apoi bucurie cumpătată în jurul mesei cu cei dragi.

Ţăranii credeau că în această zi s-a făcut lumea

Pe lângă încărcătura religioasă, în această zi se păstrează în unele zone și o serie de tradiții și obiceiuri. Tăranii credeau că în această zi s-a făcut lumea, de aceea Sf. Ioan se serbează cu bucurie, ca să-ți meargă tot așa peste an. De la această credință s-a născut în unele locuri obiceiul numit Masa moașei. Moașa mergea, de Sf. Ioan, cu un buchet de flori uscate și frunze verzi de mușcată pe la „nepoatele“ sale, pentru a le invita la o petrecere. Important, la petrecere este colacul moașei care este rupt de aceasta în bucăți și dat „nepoatelor“ care își prorocesc, după pâinea primită (de la marginea sau mijlocul colacului, mai mare sau mai mică), dacă mai nasc sau nu copii și dacă aceștia vor fi fete sau băieți.

Ţonțoroiul femeilor

În unele zone există credința că, în această zi, femeile sunt mai tari ca bărbații, pe care chiar își permit să-i neglijeze. Ele serbează în 7 ianuarie Iordănitul nevestelor sau Țonțoroiul femeilor, care nu este altceva decât o petrecere numai între neveste, organizată în noaptea de Sf. Ioan. Obiceiul era să se adune toate la o gazdă, unde aduceau alimente și băutură. După ce mâncau și beau pe săturate, spunând că se „iordănesc“, cântau, jucau și chiuiau toată noaptea. Dimineața ieșeau pe drum, unde îi luau pe sus pe bărbații ieșiți întâmplător în cale, îi duceau cu forța la râu sau la o fântână, amenințându-i că-i udă cu apă dacă nu le răsplătesc cum se cuvine.

„Botezul“ gerului

În alte părți ale țării, „iordăneala“ se petrecea după ce lumea ieșea de la biserică de la slujba de Sf. Ioan. Mai multe femei așteptau la ieșire și le cereau bărbaților câte o „iordaneală“, adică o sumă de bani cu care cumpărau alimente și băutură pentru petrecerea nevestelor. În unele zone, în noaptea aceasta erau integrate în comunitatea nevestelor tinerele căsătorite. Ritualul cuprindea și udatul acestora la râu, lac sau fântână. După credința românilor din Bucovina, în seara Sfântului Ion se „botează“ gerul, adică se înmoaie frigul și vremea începe să se încălzească treptat.

Lupta cu „iordănitorii“

În această zi, în special în regiunile de munte, flăcăii merg cu Iordanul. Ei împrumută de la preot busuiocul și agheasma folosite de Bobotează și merg pe la casele oamenilor, botezându-i și „iordănindu-i“. Flăcăii iau în brațe fiecare membru al familiei și se învârtesc. Acest obicei se numește „iordănire“. Unii oameni se luptă cu iordănitorii. Se crede că astfel capeți putere, pentru că iordănitorii sunt ajutați de Sf. Ioan, care dă putere și celui care se luptă cu ei. Se spune că dacă un flăcău a fost iordănitor un an, trebuie să continue trei ani la rând.

Ce spune legenda

Legenda spune că Sf. Ioan a fost un păstor de capre, care nu văzuse niciodată oameni. El se ruga sărind peste un butuc, înainte și înapoi, zicând: „asta ție, Doamne, asta mie, Doamne“. Văzându-l cum se roagă, niște trecători l-au îndrumat către biserica. Sf. Ioan i-a ascultat și, ducându-se la biserică, i-a văzut pe oameni cum își duc păcatele în spate, ca pe niște snopi de paie. Crezând că așa trebuie să facă și el, a luat în spate un snop de paie adevărat. Ca urmare, preotul a crezut că își bate joc și l-a gonit din biserică. Sf. Ioan s-a întors la butucul și la rugăciunile lui, care îi sunt mai plăcute lui Dumnezeu.

Udatul Ionilor

În Transilvania și Bucovina, de ziua Sf. Ioan Botezătorul au loc diverse ceremonialuri de sărbătorire a celor care poartă numele de Ioan și Simion. În Bucovina, la porțile tuturor sărbătoriților se pun în semn de omagiu, brazi împodobiți, iar aceștia organizează petreceri cu lăutari. În centrul Transilvaniei, la Tălmăcel, obiceiul are o structură mult mai complexă. Cei ce poartă numele de Ioan/Ion sau Simion sunt purtați prin sat în care trase de boi și împodobite cu nenumărate țesături decorative: covoare, chindee, fețe de masa etc. Alaiul este condus de călăreți în ținută de mare sărbătoare, iar caii acestora sunt bogat împodobiți cu valtrapuri țesute și podoabe de harnașament. Procesiunea se îndreaptă către râu, unde Ionii sunt botezați/purificați. Apoi toată lumea revine în centrul satului unde „se face joc“. Seara, la casele sărbătoriților au loc petreceri la care sunt invitate și fete.

Rugăciune pentru Sfântul Ioan

Doamne, îți mulțumim pentru Ioan Botezătorul, mesagerul trimis de tine pentru a vesti venirea Mesiei.
Ajută-ne să îi pregătim calea, acum când El vrea să intre în viețile noastre. Să îndepărtăm munții de mândrie și prejudecată, să facem drepte prin pocăință căile întortocheată de neciste și minciună. Pentru că Cel ce vine să își facă sălaș în noi este Mielul lui Dumnezeu. El vine să ne ia păcatele și să ne facă tabernacole ale prezenței Sale în lume. Amin.