Acasă Blog Pagina 4507

CJ ia în calcul construirea Centrului de management integrat al deşeurilor la Tărlungeni

0

l „Este un teren viran, lângă o fermă de curcani, unde au fost excavări de pietriș, iar acum este locul în care se depozitează deșeuri în mod ilegal“, spune vicepreședintele CJ Szenner Zoltan

Consiliul Județean Brașov ia în calcul un teren de 30 hectare de la Tărlungeni pentru realizarea viitorului Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), aferent județului Brașov. Pentru acest lucru, vicepreşedinte Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan încearcă în aceste zile o informare cât mai completă, pentru a se prezenta ulterior în faţa cetăţenilor care au întrebări despre un astfe de centru, astfel că ieri a ajuns şi la Sălaj, pentru a viziona un proict similar. CMID este construcție prevăzută în Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, un document aflat acum în curs de elaborare și care va conține strategia de colectare, transport, depozitare și reciclare a gunoiului produs în localitățile brașovene. Potrivit vicepreședintelui CJ  Brașov, Szenner Zoltan, terenul de la Tărlungeni este un al doilea amplasament luat în considerare pentru realizarea Centrului, iar stabilirea acestia nu exclude prima variantă găsită până acum, a terenului pus la dispoziție de primăria municipiului Săcele.

O „fabrică de deşeuri”

În prezent, pentru acest amplasament de la Tărlungeni se fac verificări și documentații. Este vorba despre un raport de impact asupra mediului, dar şi un studiu de inundabilitate care au fost solicitate pentru a vedea dacă este oportună această alegere pentru CMID. Szenner subliniază că un astfel de centru de management integrat este absolut necesar pentru îndeplinirea obiectivelor de protecţie a mediului asumate de România şi subliniază că acesta va fi mai  mult decât un depozit de deșeuri. În plus, Centrul de management integrat al deşeurilor va fi acoperit, ceea ce, ar trebui să exclude orice potenţiale mirosuri. Practic, în acest caz se vorbește despre o „fabrică de deşeuri”, după cum a subliniat Szenner. „La Brașov, inclusiv preluarea deșeurilor se va face direct în hală iar compostarea se va face în tunele de compostare, nu vor exista rampe de stocare deschise. Este ca o fabrică, și ce este cel mai important: la CMID nu va fi depozit de deșeuri!”, adeclarat Zoltan Szenner.

Vizite şi informări la alte centre funcţionale din ţară

Pe de altă parte, vicepreședintele Consiliului Județean, Szenner Zoltan se arată deschis să răspundă și întrebărilor pe care localnicii le au cu privire la o investiție de acest fel, mai ales că unii dintre ei deja s-au arătat îngrijorați de eventuale mirosuri pe care le-ar provoca deşeurile. „O parte din temerile tuturor, izvorăsc și din faptul ca nu există o imagine clară asupra investiției și totul pare abstract și negativ. Eu am fost și am văzut mai multe investiții de acest gen, de curând la Covasna, și am fost plăcut impresionat deși erau mult mai simple ca tehnologie decât cea care ar urma sa fie realizată la Brașov. Nu am simțit miros deși multe erau cu platforme acoperite dar deschise, nu în hale complet închise cum urmează sa fie cea de aici”, a spus vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov. De altfel, pe lângă modelul de la Covasna, Zoltan Szenner a verificat ieri şi un centrul similar, în judeţul Sălaj. Acesta din urmă se apropie mai mult de proiectul pe care Consiliul Judeţean vrea să îl dezvolte, fiind un centru centru complet acoperit.

Plusurile şi minusurile terenului de la Tărlungeni

Deşi este luată în calcul şi varianta amplasamentului pus la dispoziţie de Săcele, terenul de la Tărlungeni are câteva atuu-uri pe care Szenner le-a subliniat:. „Vreau să demontez opinia că este un teren propice pentru construcția de case. Este un teren viran, lângă o fermă de curcani, unde au fost excavări de pietriș, iar acum este locul în care se depozitează deșeuri în mod ilegal. Deșeuri pe care tot Primăria Tărlungeni este obligată să le strângă și să le ducă la depozitare pe cheltuiala comunei. Terenul este mai mare decât este necesar, este pe lungime, astfel încât permite amplasarea investiției în zona cea mai îndepărtată de comună și păstrarea distanțelor prevăzute de lege, fără probleme. Pe lângă faptul că se va amenaja zona și vor dispărea cheltuielile legate de ridicarea deșeurilor depozitate ilegal, comuna va avea și o serie de avantaje directe: se vor crea 80-100 de locuri de muncă de care vor putea beneficia persoanele asistate social din comună, comuna , pe lângă faptul că vor scadea cheltuielile cu asistența socială, va beneficia și de taxele și impozitele de pe urma investiției”.  Există însă şi unele inconveniente pentru amplasarea CMID în această zonă din Tărlungeni, iar una dintre ele este traficul. „Recunosc că unul dintre dezavantaje este traficul, dar acesta nu va fi atat de intens cum este prezentat și există mai multe variante de traseu pentru locația aceasta. De exemplu, varianta prin Prejmer care e doar cu puțin mai lungă dar e mai rapidă. De asemenea este în proiect viitoarea ocolitoare largă a Brașovului care în mai multe variante preconizate se va intersecta cu drumul județean dintre Prejmer și Cărpiniș. Deci mașinile de salubritate pot să aibă acces la locație pe această ocolitoare după care să urmeze drumul județean şi ajung la C.M.I.D. fără să mai tranziteze Cărpiniș sau Prejmer”, a spus Szenner.

Un Sistem de management căutat încă din perioada 2007 – 2013

Autorităţile judeţene braşovene sunt într-o luptă contracronomentru pentru aplicarea unui Sistem de Management Integrat al Deşeurilor. O încercare de dezvoltare a unui SMID a existat şi în perioada 2007 – 2017 însă aceasta a eşuat, în lipsa unor acţiuni concrete. „Dacă nu reușim nici acum, nu vor mai fi finanțări pe acest tip de proiecte, vom pierde ocazia definitiv, în timp ce toți vedem că sunt probleme reale în gestionarea deșeurilor. Vedem deșeurile aruncate pe câmp, faptul ca nu peste tot se colectează selectiv, faptul că se recicleaza puțin și probabil mulți dintre dvs. nu știți că în județ suntem foarte departe de țintele de reciclare pe care trebuie sa le atingem. Toate acestea vor însemna infringement – care nu e deloc un termen abstract și se traduce în penalități pe care tot noi le vom plăti, atât din punct de vedere financiar cât și prin sănătatea afectată de poluare la un grad ridicat. Vă asigur că nu sunt lipsit de considerație pentru locuitorii comunei și dacă reușim să realizăm investiția, voi face tot ce ține de mine să existe cât mai puțin deranj”, a încheiat Zoltan Szenner. 

Nu e obligatoriu, dar va fi necesar: OMS discută despre „paşapoarte de vaccinare” în călătoriile internaţionale

0

l Expertul departamentului de imunologie de la biroul european a afirmat că OMS analizează aspectele ştiinţifice, juridice şi etice ale acestei iniţiative

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) va dezbate în scurt timp posibilitatea folosirii de certificate sau „paşapoarte de vaccinare” în călătoriile internaţionale, a declarat ieri expertul departamentului de imunologie de la biroul european al instituţiei, Oleg Benesh, relatează EFE, citată de Agerpres.
După cum a afirmat specialistul într-o conferinţă de presă online, această temă „se află pe agenda Comitetului Internaţional pentru reglementări medicale şi sanitare”, el exprimându-şi speranţa că subiectul va fi dezbătut în curând. „Odată cu apariţia vaccinurilor eficiente şi sigure împotriva coronavirusului, OMS studiază temele legate de vaccinarea călătorilor internaţionali. Am dori să amintim că folosirea unui certificat internaţional este o chestiune reglementată prin normele medicale şi sanitare”, a menţionat el. Expertul a afirmat că organismul internaţional analizează aspectele ştiinţifice, juridice şi etice ale acestei iniţiative.

Israelul va emite „paşapoarte verzi”

Benesh a declarat că în prezent OMS acţionează pe trei direcţii principale: recomandarea de vaccinare pentru persoanele care intenţionează să călătorească, aprobarea de către ţări a unor restricţii sau cerinţe de vaccinare pentru persoanele care călătoresc şi schimbul de informaţii între ţări cu privire la procesul de vaccinare. Rusia a fost una dintre ţările care au propus crearea de paşapoarte de vaccinare sau imunitate, iar Israelul va emite „paşapoarte verzi” persoanelor care s-au vaccinat, pentru a le înlesni circulaţia, scrie EFE.

Comitetul de urgenţă OMS se întrunește mai devreme

Comitetul de urgenţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se va întruni cu două săptămâni mai devreme pentru a discuta în special despre variantele mult mai contagioase ale noului coronavirus, care îngrijorează autorităţile din întreaga lume, informează France Presse, citată de Agerpres. Comitetul se întruneşte în mod normal la fiecare trei luni, dar de data aceasta directorul general i-a invitat pe membri cu două săptămâni mai devreme decât calendarul prevăzut, pentru a analiza aspecte ce necesită o dezbatere urgentă. Este vorba de tulpinile recente şi de utilizarea certificatelor de vaccinare şi a testelor pentru călătoriile internaţionale, explică un comunicat al OMS, publicat miercuri seara la Geneva.

CNCD se autosesizează în cazul medicilor care refuză să mai trateze pacienții care nu vor să se vaccineze anti-COVID

Un membru în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) se autosesizează în cazul medicilor care refuză să mai trateze pacienții care refuză să se vaccineze anti-COVID, potrivit surselor G4Media.ro. Acțiunea acestuia vine după ce doi medici au anunțat public refuzul de a mai primi pacienții care refuză vaccinarea. Un medic de familie din judeţul Călăraşi a anunţat, miercuri, că persoanele care refuză vaccinarea anti-Covid-19 vor fi scoase din lista sa. El a spus că e de neacceptat să continue colaborarea cu pacienţi care nu cred în recomandările pe care le face. Medicul Cătălin Petrencic din comuna Mânăstirea a postat pe pagina sa de Facebook prevederile legale potrivit cărora pacienţii au obligaţia să respecte tratamentul şi indicaţiile doctorului. „Asiguraţii, Conform art 231, alin e, din Legea 95/2006, au obligaţia să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului. Conform acestui articol de lege, anunţ public de acum că toate persoanele înscrise la mine care refuză vaccinarea anti-Covid 19, vor fi scoase de pe lista mea de medic de familie. Este de neacceptat să continui colaborarea cu pacienţii care nu cred în recomandările pe care le fac”, a transmis Cătălin Petrencic. Medicul a precizat că persoanele care refuză vaccinarea dovedesc astfel că nu au încredere în el.  El a postat și o imagine din momentul în care s-a vaccinat.

Nemuritor: Eminescu a iubit Braşovul

0

Autor: M.B.

l „Arătaţi-mi la noi un oraş patriotic ca Braşovul“, afirma poetul într-o scrisoare adresată lui Iacob Negruzzi

„Arătaţi-mi la noi un oraş patriotic ca Braşovul“, se arăta încântat de oraşul de sub Tâmpa, într-o scrisoare adresată lui Iacob Negruzzi, Mihai Eminescu, poetul cel mai iubit de români, născut în 15 ianuarie 1850. De altfel, Eminescu a poposit de mai multe ori în Braşov, mai ales împreună cu Trupa Pascaly, care a susţinut o serie de spectacole la Teatrul Reduta, dar şi în drumurile sale spre Viena. Poetul a stat în Braşov 140 de zile, de-a lungul câtorva sejururi, este calculul făcut de o echipă de 30 de profesori braşoveni care a cercetat, în urmă cu aproape două decenii, toate legăturile lui Eminescu cu Braşovul, rezultatele muncii lor fiind consemnate de criticul Ion Itu în cartea „Eminescu şi Braşovul“. Documentele vremii arată că poetul a avut ocazia să cunoască şi mulţi intelectuali din zonele rurale ale Braşovului. Lângă Şinca Veche, pe un platou, Eminescu a fost prezent la un Maial naţional, la care au participat în jur de 4.000 de ţărani români, toţi îmbrăcaţi în costume populare. Peste deal, lângă locul de desfăşurare a Maialului, se află Vadul Făgăraşului. De altfel, una dintre ipotezele care încearcă să explice originea familiei Eminovici susţine că strămoşii poetului se trag din Făgăraş.

Prieten cu studenţii braşoveni de la Viena

De-a lungul anilor, Mihai Eminescu a păstrat legătura cu mai mulţi braşoveni, pe care i-a întâlnit la Viena sau Bucureşti. Braşovul avea la Viena o ,,armată“ de studenţi. Se pare că în centrul universitar din Viena erau la acea vreme mai mulţi cărturari români decât în alte oraşe europene. Începând cu 1868, la Viena erau două societăţi româneşti. Preşedintele Societăţii „România“ era braşoveanul Pandele Dima (fratele compozitorului Gheorghe Dima), secondat de un alt braşovean, Aurel Mureşianu. Cea de-a doua era Societatea Literară şi Ştiinţifică. Ceva mai târziu, cele două societăţi unite vor forma „România Jună“, unde Eminescu era bibliotecar, Slavici preşedinte, iar braşoveanul Sterie Ciurcu, casier. Sterie Ciurcu, apreciat în mod deosebit de poet, era, la Viena, „omul balurilor“, cel care le organiza şi le deschidea într-o atmosferă festivă. Aurel Mureşianu avea să redacteze, împreună cu Eminescu şi alţi studenţi români din Viena, apelul pentru marea sărbătoare de la Putna. Braşoveanul a participat alături de poet la mai multe cursuri de filosofie şi de gramatică comparată, ambii publicând în revistele vieneze ale vremii. „La un moment dat, citind materialele publicate de Aurel Mureşianu şi Eminescu în aceste reviste, ai impresia că au fost scrise de un singur autor. Ajunseseră la o tonalitate lingvistică comună“, crede prof. preot Vasile Oltean, directorul muzeului Prima Şcoală Românească. Eminescu se pare că avea o predilecţie pentru familia Mureşenilor. Nu întâmplător, în „Epigonii“, câteva versuri îi sunt dedicate lui Andrei Mureşianu, iar în 1869 trimite la „Convorbiri literare“ poemul „Mureşianu“, care a fost publicat post-mortem.

Medicul Popazu l-a însoţit la Viena pe pacientul Eminescu

Un alt braşovean care s-a întâlnit cu marele poet la Viena a fost fizicianul Niculae Teclu, preşedintele Societăţilor studenţilor români pentru serbarea de la Putna. Braşovenii Diamandin Manole şi Teodor Nica au fost şi ei prezenţi la Universitatea din Viena, în aceeaşi perioadă în care a studiat şi poetul. Tatăl lui Teodor Nica, Gheorghe Nica, a fost unul dintre susţinătorii financiari ai „Gazetei de Transilvania“ şi unul dintre membrii fondatori ai Liceului „Andrei Şaguna“. Ceva mai târziu, Teodor Nica avea să devină unul dintre colaboratorii de bază ai lui Titu Maiorescu (când acesta a fost ministru), devenind chiar directorul Băncii Naţionale. În aceste condiţii, braşoveanul îi oferă lui Maiorescu diferite sume destinate, printre altele, editării volumului de poezii din 1883, precum şi susţinerii călătoriilor medicale ale poetului la Viena. Constantin Popazu (Costache cel mic, cum îl poreclise Maiorescu), un cvasinecunoscut medic braşovean, a fost foarte apropiat de poet. Popazu era văr primar cu criticul Maiorescu. În 1883, acesta se găsea la studii într-un orăşel de lângă Viena, iar Eminescu era tratat la Spitalul Şuţu din Bucureşti. Însă, atât medicul braşovean, cât şi sora lui Maiorescu erau de părere că, la „Caritasul lui Şuţu“, poetul nu este tratat cum trebuie. Lui Eminescu i se administra cloral, morfină, vezică tare şi i se făceau băi „la membrele inferioare“. Într-o vacanţă, Popazu i-a făcut o vizită lui Maiorescu şi apoi lui Eminescu. Dându-şi seama că starea sănătăţii poetului s-a înrăutăţit, acesta a plecat pentru două săptămâni la Viena, unde a rezolvat toate problemele legate de găzduirea şi de tratamentul ce urma să fie administrat poetului.

În gara Braşov, Eminescu a strigat „Trăiască România unită!“

În luna noiembrie 1883, Eminescu a plecat la Viena pentru tratament, fiind însoţit de Chipici Rîvneanu. El a schimbat trenul în gara Braşov, unde a poposit câteva ore. Mărturiile vremii vorbesc despre faptul că poetul avea la el nelipsitul geamantan plin de cărţi şi manuscrise. La coborârea din tren, cu geamantanul în mână, a strigat cu o voce puternică „Trăiască România unită!“. La fel a strigat şi în gara vieneză, şocându-i pe austrieci. Timp de două săptămâni, Eminescu s-a aflat într-o stare „aproape alienabilă“. Se trezea doar pentru a mânca şi începuse să sufere de somnambulism. În perioadele de luciditate, discuta cu Constantin Popazu. Acesta, la rândul lui, îl informa prin scrisori pe Maiorescu despre starea de sănătate a poetului, oferindu-i amănunte medicale, chiar de specialitate. În clipele de luciditate de după accesul de boală, Eminescu i-a trimis o scrisoare prietenului său Chipici Rîvneanu în care a notat printre altele : „Nu sunt deloc în stare să îmi dau seama de situaţia cumplită în care am trecut, nici de modul în care am fost internat în ospiciul de alienaţi. Boala intelectuală mi-a trecut, deşi fizic stau destul de prost. Sunt rău îngrijit şi plin de îngrijire asupra unui viitor“. La un moment dat, menţionează că tot ceea ce îşi doreşte ar fi să se întoarcă în ţară, unde să se sature de „mămăligă strămoşească“. Medicul braşovean a încercat de mai multe ori să îl scoată din spital pentru vizite scurte, dar a întâmpinat refuzul categoric al poetului. O singură dată a reuşit să îl ducă la plimbare, într-o trăsură cu geamurile acoperite de perdele. Cu altă ocazie, l-a dus în vizită la familiile a doi medici vienezi reputaţi. Ironia sorţii face ca, în Braşov, pe strada care poartă numele poetului Mihai Eminescu să fie chiar Spitalul de Neoropsihiatrie.

Braşoveanul fără de care geniul lui Eminescu ar fi rămas necunoscut

„La mormântul lui Aron Pumnul“ este o poezie cunoscută, iar cel pomenit în versuri de Eminescu este omul care l-a îndrumat pe adolescentul Eminescu spre poezie. A fost cel care i-a predat limba şi literatura română. I-a fost și mentor şi prieten. Fără Aron Pumnul poate că Eminescu n-ar mai fi fost geniul naţional recunoscut de toate generaţiile. Aron Pumnul era un cărturar din satul brașovean Cuciulata. Acolo se păstrează casa în care a trăit cel numit de Eminescu un „geniu ‘nalt şi mare“.

Aron Pumnul i-a descoperit talentul şi l-a îndrumat pe Mihai Eminescu spre cariera literară. S-au întâlnit la Cernăuţi, profesor şi învăţăcel. A ajuns în Bucovina, după ce prin atitudinea ostilă faţă de autorităţile maghiare, Ardealul fiind pe atunci sub ocupaţie austro-ungară, avea să fie exilat din Ţara Făgăraşului. Profesorul Pumnul era impresionat de setea tânărului Eminovici pentru ştiinţă şi cunoaştere, fiind uimit de aviditatea şi repeziciunea cu care a reuşit să-i citească întreaga bibliotecă. Descoperindu-i talentul, l-a încurajat să scrie versuri şi să îşi cultive calităţile literare. Devine astfel primul om important din cariera viitorului poet, primul mentor. „Aron Pumnul era un mare patriot care înlesnea copiilor citirea de cărţi româneşti şi se purta prietenos cu studenţii, cu care bătea chiar mingea. Eminescu îl iubi în chip deosebit, îi devoră Lepturariul cu toate ciudăţeniile lui“, scria profesorul Ion Dănău. La Aron Pumnul, Eminescu a trecut cu note maxime la română, chiar dacă la celelalte materii nu era primul. Conform lui George Călinescu, istoricul ardelean Aron Pumnul, înfocat militant paşoptist, i-a insuflat poetului idealurile patriotice regăsite mai târziu în opera sa. Acestea se regăseau şi în cărţile lui. El adăpostea în locuinţa sa o „bibliotecă română clandestină“, din care împrumuta cărţi şcolarilor, căci legile şcolare ale vremii interziceau elevilor să deţină biblioteci.
Pe 24 ianuarie 1866, cărturarul şi patriotul Aron Pumnul s-a stins din viaţă chiar sub privirile lui Eminescu. Tânărul avea doar 16 ani şi, zguduit de tragedie, s-a aşternut pe scris. „La moartea lui Aron Pumnul“ a fost compusă în acea zi. A fost şi prima creaţie eminesciană, publicată în broşura omagială „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti din Cernăuţi“.

Vacanță de vis: Andreea Raicu a fugit de virus în Maldive

0


Andreea Raicu s-a întors recent dintr-o vacanță exotică, petrecută într-un resort de cinci stele, în paradisul din Maldive. A fost prima vacanță din 2021 și Andreea recunoaște că a avut îndoieli dacă să părăsească țara în vremuri de pandemie, deși călătoriile sunt pasiunea ei. Vedeta pare să fi petrecut în Maldive împreună cu bunul ei prieten Virgil Ianțu și cu familia acestuia. „Inițial nu am vrut să merg în vacanță, mi-a fost teamă, chiar dacă frica de virus nu mi-a guvernat viața, tot aveam o temere. Eu m-am protejat foarte bine. De aceea, am ales o destinație safe (n.r. sigură), aveam nevoie să mă odihnesc. Am plecat speriată și în avion am avut cu mine o trusă cu mănuși, dezinfectant, măști, am luat chiar și un pai să beau cu el.
Eram speriată ce o să fac când vine mâncarea în avion?! Am fost norocoasă că lângă mine în avion au stat oameni pe care îi știam”, a declarat Andreea la o emisiune tv. „Aveam nevoie să mă odihnesc. Acolo nu trebuia să purtăm masca, doar personalul purta. Cel mai ciudat a fost când am mers la sală, erau oameni lângă tine la trei metri, m-am simțit foarte vulnerabilă. Am stat mult la plajă, erau 27 de grade. Am stat doar șase zile în care nu am făcut nimic, am avut nevoie să-mi resetez creierul. Am închis telefonul, nu am făcut decât 10 poze”, a declarat vedeta.

Daniela Crudu își arată iar nurii

0


Când nu are ce spune, Daniela Crudu se arată în ipostazele de senzație pe rețelele de socializare, acolo unde nu se sfiește să arate tot ce are mai frumos. Fosta asistentă TV a făcut ravagii printre fani cu ultima sa postare de pe Instagram, care a strâns mii de aprecieri în timp record.
Fosta asistentă TV nu dă semne că se cumințește prea curând. Daniela Crudu a optat întâi pentru o rochie lungă, care se mulează perfect pe formele ei voluptoase, pentru care face sacrificii mari să rămână atât de apetisante. Cu toate acestea, ținuta brunetei nu i-a permis să-și arate și lenjeria intimă, așa că s-a afișat și cu sumarele piese.

Dacă se lasă de muzică, Irina Rimes va face plăcinte

0

Irina Rimes a făcut sărbătorile acasă și s-a întors cu chef de muncă. „De sărbători am mâncat mult. Stau bine și cu dragostea. Nu vorbesc despre viaţa mea personală, zâmbesc, cânt. Lansez in 2021 un album, se numeste Acasă, cred ca e cel mai frumos album de până acum în care vorbesc despre mama, tata, muzică, iubiri. Despre iubire vorbesc mai mult cu mama, iar vorbele ei m-au inspirat”, a spus Irina Rimes. Artista a mărturisit și ce ar face dacă s-ar reprofila. Are legătura cu mama ei care gătește foarte bine. „Dacă mă reprofilez, fac plăcintărie”, a spus Irina Rimes, lăudând-o pe mama ei pentru delicioasele plăcinte pe care le face.
Irina Rimes nu se apucă însă de gătit, ci lansează un album surpriză în curând. În colaborare cu faimosul Damian Drăghici. De altfel, pe Irina Rimes și pe Damian Drăghici îi unește o veche prietenie, așa cum a afirmat artista. „Colaborez de mult cu Damian Draghici, pentru mine este prietenul perfect și muzicianul perfect”, a declarat Irina Rimes.

Cugetări

0

Legile lui Murphy: „Politica este arta de a obține voturi de la săraci și fonduri de la bogați, promițându-le unora protecția față de ceilalți”

Calendar religios: 15 ianuarie

0

Ortodox
†) Sfântul Cuvios Pavel Tebeul.
Greco-catolic
†) Sf. cuv. Pavel din Teba; Sf. cuv. Ioan Colibaşul.
Romano-catolic
†) Ss. Arnold Janssen, pr.; Arsenie, pustnic.

S-a întâmplat la 15 ianuarie

0

1622: Se naşte Molière (n. Jean–Baptiste Poquelin), dramaturg şi actor francez (d. 1673)
1834: S-a deschis, pe lângă Societatea Filarmonică din Bucureşti, „Şcoala de muzică vocală, de declamaţie şi de literatură” ce avea menirea de a pregăti actori calificaţi. Directorul şcolii era Ion Heliade Rădulescu
1850: Se naşte poetul naţional al României, Mihai Eminescu. (d. 1889)
1894: Se naşte Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu” căzută în Bătălia de la Mărăşeşti (d. 1917)
1929: Se naşte Martin Luther King Jr., pastor baptist nord-american, activist politic şi militant pentru apărarea drepturilor civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1964), (d. 1968)
1937: Moare Anton Holban, prozator român (n. 1902)
1943: Este inaugurată în Arlington, Virginia, una dintre cele mai mari clădiri de birouri din lume, Pentagonul, construit de Leslie R. Groves
2011: Începând cu acest an, de ziua poetului Mihai Eminescu, este sărbătorită „Ziua Culturii Naționale“, în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010

Rețeta zilei

0

Friptură de pui la tigaie

Ingrediente: 1 piept de pui, ulei de măsline pentru prăjit, sare şi piper.
Mod de preparare: Se spală pieptul de pui sub jet de apă rece, se şterge cu un prosop absorbant de bucătărie; Se taie pieptul în bucăţi nu prea groase; Se condimentează cu sare şi piper şi se stropeşte cu ulei de măsline; Se ţine la rece în frigider ½ de oră; Se încinge o tigaie, se pune uleiul la încins apoi se pun bucăţile de pui; Se prăjesc la foc iute pe ambele părti până când se rumenesc.