Antrenorul lui Sepsi, Leo Grozavu, a avut mai multe poliţe de plătit la finalul remizei cu FCSB, scor 1-1. La pauza meciului disputat la Mogoșoaia, spiritele s-au încins.
Valentin Creţu l-a apostrofat pe Leo Grozavu, iar Toni Petrea a intervenit şi l-a „înţepat” pe antrenorul de la Sepsi. Leo Grozavu ar fi cedat nervos în momentul în care fundașul FCSB-ului i-ar fi adresat niște cuvinte mai puțin politicoase, iar Toni Petrea s-a implicat în conflict. „Du-te și bate-i pe ai tăi, lasă-i pe ai mei”, i-a transmis Petrea lui Grozavu.
Vali Crețu i-a transmis antrenorul echipei din Sfântu Gheorghe un mesaj pe rețelele de socializare. „Domnule Leo Grozavu, în seara asta am scăpat de o «bucată»”.
Grozavu susține că fundașul de la FCSB ar fi declanșat conflictul. „Este a treia oară când mă elimină Feșnic, iar mi-a dat cartonaş chipurile la pauză, pentru că Valentin Creţu a avut nişte cuvinte nelalocul lor în timpul jocului şi eu, la pauză, i-am spus nişte lucruri. Dar și la meciul din Cupă, Crețu a rămas cu o ură de nedescris împotriva noastră. Mi-a fost jucător, eu am considerat că trebuie să se comporte altfel. Nu avem cum să ajungem în România să avem un fotbal de calitate cu echipe protejate, cu arbitraje de maniera asta. Fiecare cădere sau ţipăt de la FCSB era fault. Avem un penalty clar. Pentru mine a fost o dezamăgire modul cum a arbitrat“, a declarat Leo Grozavu.
Scandal între Leo Grozavu și Vali Crețu
Brașov: cluburile sportive vor avea acces la sălile şi terenurile de sport din școli
Consilierii locali au aprobat , în unanimitate, în ședința CL de astăzi propunerea primarului privind accesul cluburilor sportive private din Municipiul Braşov la utilizarea sălilor şi terenurilor de sport din cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat din Municipiul Braşov, în vederea implementării proiectului „Sporturi pentru toți”.
Proiectul de hotărâre a fost elaborat în urma celor două dezbateri pe care conducerea primăriei le-a avut cu reprezentanții cluburilor sportive din Brașov și are drept scop crearea unui cadru legal pentru a permite accesul în sălile și terenurile de sport ale unităților de învățământ, în afara procesului didactic, în mod egal, pentru toate cluburile care au sediul în Brașov, indiferent dacă sunt publice sau private.
O mare parte dintre reprezentanții cluburilor sportive au criticat, pe parcursul celor două întâlniri avute de primarul Allen Coliban și cei doi viceprimari, Sebastian Rusu și Flavia Boghiu, faptul că fie este imposibil, fie procedura este foarte greoaie, pentru a obține acordul de a desfășura o parte dintre antrenamente în sălile de sport sau pe terenurile din incinta unităților de învățământ.
Accesul cluburilor se va face ținând cont de o serie de criterii, cum ar fi: specificul activității (competiții / antrenamente / inițiere), specificul disciplinei sportive și cerințele privind suprafața de joc / facilitățile sălii, publicul țintă (vârstă, dimensiune grup), numărul de elevi din instituția de învățământ care activează în cadrul clubului care solicită acces, corelarea între numărul de grupe / antrenori calificați / intervalele orare solicitate, repartizare echilibrată în funcție de numărul de solicitări.
În perioada următoare, primarul Allen Coliban va propune Consiliului Local aprobarea unui ghid (regulament) care va cuprinde condițiile pentru accesul în sălile și pe terenurile de sport.
Consumatorii de energie vor fi despăgubiți dacă primesc servicii de proastă calitate
*De pildă, fiecare minut de întârziere la call center va fi taxat cu 0,02% din valoarea salariului minim
Furnizorii de energie vor primi note în funcție de calitatea serviciilor oferite consumatorilor, potrivit unui proiect de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), scrie hotnews.ro. Punctajul obținut și valorile indicatorilor de performanță vor fi publicate în comparatorul ofertelor de furnizare a energiei electrice. În cazul în care depășește un anumit indicator de calitate, furnizorul va trebui să plătească anumite compensații consumatorilor. În general, fiecare zi care depășește nivelul stabilit prin indicatorul de calitate, pentru diverse servicii, se taxează cu 4% din valoarea salariului minim brut pe economie. De asemenea, fiecare minut de întârziere la call center este taxat cu 0,02% din valoarea salariului minim.
Pentru fiecare indicator de calitate ANRE a stabilit un nivel garantat pe care furnizorii au obligația de a-l respecta. De asemenea a fost stabilit un set de date pe care furnizorii trebuie să le transmită la ANRE.
Au fost stabiliți 9 indicatori de calitate ai activității de furnizare a energiei electrice.
1. Timpul de transmitere a unei oferte de furnizare a energiei electrice.
Indicatorul de calitate se determină ca număr de zile lucrătoare de la înregistrarea la furnizor a cererii de ofertă și, după caz, a documentelor necesare întocmirii ofertei personalizate, transmise de solicitant/consumator final, până la data transmiterii de către furnizor a ofertei de furnizare. Nivelul garantat al indicatorului de calitate este de 15 zile lucrătoare.
De asemenea, se stabilește ca fiind numărul de zile până la data încetării valabilității prețului aplicat. Nivelul garantat al indicatorului de calitate este de 30 de zile.
Compensația acordată în caz de nerealizare a nivelului garantat este de 4% din valoarea salariului minim brut pe economie în vigoare pentru fiecare zi de întârziere
2. Timpul de încheiere a unui contract de furnizare a energiei electrice
Indicatorul de calitate se determină ca număr de zile lucrătoare de la primirea de către furnizor, de la consumatorul final, a tuturor documentelor necesare întocmirii contractului până la data transmiterii către CF a contractului semnat de furnizor. Nivelul garantat al indicatorului de calitate este de 3 zile lucrătoare.
Compensația acordată în caz de nerealizare a nivelului garantat este de 4% din valoarea salariului minim brut pe economie în vigoare pentru fiecare zi de întârziere
3. Timpul de răspuns la plângerile privind procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică
Indicatorul de calitate se determină ca număr de zile lucrătoare de la data primirii plângerii consumatorului final până la data transmiterii răspunsului către acesta. Furnizorul răspunde la plângerile privind procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică primite atât din partea consumatorilor proprii, cât și din partea celor deserviți de alți furnizori, care privesc activitatea sa. Nivelul garantat al indicatorului de calitate este de 3 zile lucrătoare.
Compensația acordată în caz de nerealizare a nivelului garantat este de 4% din valoarea salariului minim brut pe economie în vigoare pentru fiecare zi de întârziere
4.Timpul de răspuns la plângerile privind facturarea consumului de energie electrică
Indicatorul de calitate se determină ca număr de zile lucrătoare de la data primirii plângerii consumatorului până la data transmiterii răspunsului către acesta. Nivelul garantat al indicatorului de calitate este de 5 zile lucrătoare.
Compensația acordată în caz de nerealizare a nivelului garantat este de 4% din valoarea salariului minim brut pe economie în vigoare pentru fiecare zi de întârziere
5.Timpul de răspuns la solicitările/plângerile referitoare la activitatea de furnizare
Indicatorul de calitate se determină ca număr de zile lucrătoare de la data înregistrării la furnizor a solicitării/plângerii consumatorului final până la data transmiterii răspunsului către CF. Nivelul garantat al indicatorului de calitate este de 30 de zile.
Compensația acordată în caz de nerealizare a nivelului garantat este de 4% din valoarea salariului minim brut pe economie în vigoare pentru fiecare zi de întârziere
6.Timpul de răspuns la plângerile privind deconectarea locurilor de consum pentru neplata contravalorii facturii
Indicatorul de calitate se determină ca număr de zile de la înregistrarea la furnizor a plângerii consumatorului și până la transmiterea răspunsului furnizorului către acesta. Nivelul garantat al indicatorului de calitate este de 5 zile lucrătoare.
Compensația acordată în caz de nerealizare a nivelului garantat este de 4% din valoarea salariului minim brut pe economie în vigoare pentru fiecare zi de întârziere
7. Timpul de transmitere către operatorul de rețea a solicitării de reconectare a locului de consum deconectat pentru neplata facturilor de energie electrică
Indicatorul de calitate se determină ca număr de ore de la momentul în care furnizorul înregistrează confirmarea îndeplinirii obligațiilor de plată ale CF deconectat și până la momentul în care furnizorul comunică OR solicitarea de reconectare la rețea a locului de consum respectiv. Nivelul garantat al indicatorului de calitate este de 4 ore.
Compensația acordată în caz de nerealizare a nivelului garantat este de 4% din valoarea salariului minim brut pe economie în vigoare pentru fiecare zi de întârziere
8. Timpul de transmitere către operatorul de rețea a unei solicitări/plângeri referitoare la activitatea de distribuție, respectiv către clientul final a răspunsului primit de la operatorul de rețea.
Nivelul garantat a indicatorului de calitate este de câte 3 zile lucrătoare pentru fiecare situație.
Compensația acordată în caz de nerealizare a nivelului garantat este de 4% din valoarea salariului minim brut pe economie în vigoare pentru fiecare zi de întârziere
9. Timpul de preluare a unui apel telefonic efectuat prin serviciul de telefonie (call center)
Indicatorul de calitate este intervalul de timp cuprins între momentul selectării opțiunii de preluare a apelului de către un operator uman și momentul preluării acestuia de către operatorul uman. Nivelul garantat al indicatorului de calitate este de 2 minute.
Compensația acordată în caz de nerealizare a nivelului garantat este de 0,02% din valoarea salariului minim brut pe economie în vigoare pentru fiecare minut de întârziere
Pentru nerespectarea nivelului garantat al calității activității de furnizare a energiei electrice furnizorii de energie electrică vor achita, din proprie inițiativă, compensații tuturor clienților finali indiferent de categoria din care aceștia fac parte.
În vederea informării clienților finali cu privire la nivelul de calitate a activității de furnizare desfășurată de fiecare furnizor punctajele obținute și valorile indicatorilor de performanță vor fi publicate în comparatorul ofertelor tip de furnizare a energiei electrice.
Găsiți aici mai multe amănunte:
https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-24500204-consumatorii-energie-vor-putea-despagubiti-pentru-servicii-proasta-calitate-ale-furnizorilor-fiecare-minut-intarziere-call-center-este-taxat-0-02-din-valoarea-salariului-minim.htm
Revoluția lui Marius Stoianovici: „Zile în șir s-a tras în oraș. Au murit atîția oameni. Niciun vinovat pedepsit”
(text publicat anul trecut de jurnalistul Marius Stoianovici, pe atunci directorul trustului de presă Monitorul Expres, la invitația BizBrașov de a povesti cum a trăit zilele revoluției din 1989).
Nu-mi puteam scoate din minte vocea disperată a fostului meu coleg de facultate din Timișoara la telefon: ,,E ca la război aici! Trag în noi! Ne omoară pe toți! Faceți ceva!” În afară de a te îngrozi, ce poți face cînd auzi asta și ai doar 22 ani?
Urc Colina Universității aproape alergînd, întrebîndu-mă ce aș putea face să-i ajut. Nu ajung la nicio concluzie rezonabilă. Am început să le povestesc colegilor mei, adunați în holul Corpului C ce se întîmplă la Timișoara. ,,Trebuie să facem ceva! Altfel se va termina mai rău ca la noi în 1987! Deja trag în ei! Nu mai este de glumă!” Toți suntem extrem de agitați, dar nimeni nu vine cu vreo soluție concretă.
Plec îngîndurat, frămîntat de aceleași întrebări. Noaptea mă găsește în bucătăria alor mei cu fratele și sora mea, încercînd să facem un plan de acțiune. Cum să facem să afle oamenii și să se revolte? Manifeste scrise de mînă? Nu merge! Am fi fost identificați imediat după scris. Singura mașină de scris pe care o știu e declarată la Miliție. N-am cum să o fur. Cum să facem cunoscut tuturor ceea ce se întîmplă? O proclamație către țară! Citită unde? Radioul de la Bod, unde sunt antenele acelea gigantice, vine ideea aparent genială! Cum putem să-l ocupăm, fiind păzit de armată și să intrăm în emisie și să citim apelul? Cum facem cu soldații care-l păzesc? Ne trebuie arme pentru asta. „Zebeurile de la liceu, de la Meșotă, folosite la trageri”, vine fratele meu de 19 ani cu ideea. Știam că erau depozitate într-o cămăruță la ultimul nivel. Din fericire aflăm înainte de a sparge liceul că puștile au fost luate de mult de acolo și oricum nu am fi avut muniție. Fără arme, un atac ar fi sinucidere curată. Sunt singurul care am făcut armata și realizez ce înseamnă să ataci un post de pază cu soldați care, mai mult ca sigur, au primit consemn. Dimineața ne prinde fără vreo altă idee decît vorbitul cu cît mai mulți cunoscuți.
Zilele trec cu repeziciune, Singurele vești sunt informațiile sumare de la Europa Liberă și Vocea Americii. Lumea fierbe, dar nu se întîmplă nimic.
,,Haideți cu noi!”
21 decembrie mă găsește în birourile de la demisolul clădirii ICIM de pe Carpaților, unde lucram la acea dată. Nu mai e mult pînă la sfîrșitul programului. Brusc se aud scandări: „Haideți cu noi!” Văd doar picioarele a zeci de persoane care merg grăbiți, unul lîngă altul, spre centru. Angajați probabil de la Metrom sau Steagu. Îmi smulg haina din cuier și alerg spre ieșire în timp ce colegii mă sfătuiesc să stau pe fundul meu. ,,Nu pot! A început! Haideți cu mine!” Nu mă urmează nimeni. În fața ieșirii secretarul de partid cu brațele larg desfăcute încearcă să mă oprească. Îl împing spre perete și mă năpustesc în stradă între oamenii care curg spre Județean. Ocolesc pe acasă, pe Victoriei. Îmi sărut copilul care are un an, îmi strîng în brațe soția, care încearcă să mă oprească, spunîndu-i că trebuie să fac asta și fug spre centru pregătit de orice.
Ajung la Modarom. Mii de oameni ținuți la distanță deja de cordonul scutierilor ce înconjoară clădirea și părculețul din fața Consilului. Găsesc o fisă și îmi sun mama de la parterul Modarom încercînd să o liniștesc. ,,Sunt în siguranță aici! Sunt mii de oameni și nu sunt probleme”, apuc să spun chiar în momentul în care se aud focurile trase în aer de scutierii din cordon, moment în care înghețăm cu toții. Fugim pe Republicii în sus, crezînd că s-a tras în demonstranți. Nu știm cine a dat ordinul să se tragă focurile acelea de somație și care a fost rostul lor. Ne regrupăm temători în jurul clădirii Consiliului și scandările reîncep. O delegație a protestatarilor este primită în clădire. Nu știm cine sunt cei care riscă asta și nici nu aflăm ce au discutat. Noaptea ne prinde în aceeași atmosferă. Suntem cîteva sute. Poate mii. Ne retragem către case, deciși să reluăm în forță a doua zi.
Suntem mult mai mulți. Ne regrupăm între Unirea și Consiliu aproape de străduță, în caz că am fi nevoiți să ne retragem din nou. Anunțul fugii lui Ceaușescu generează o explozie de bucurie greu de imaginat. Oamenii se îmbrățișează, chiar dacă nu se cunosc. Acum tot orașul pare să se fi revărsat acolo. Clădirea Consilului este asaltată de revoluționari care se bulucesc înăuntru. Văd printre ei o serie de figuri dubioase care-și făceau veacul la Modarom, făcînd schimb valutar sub ochii milițienilor. Nu intru. Mă bucur de veselia generală și decid că ar fi timpul să mă îndrept ușurel spre casă. Fratele meu mai rămîne.
Îl voi revedea dimineața în jurul orei 3, după ce în centru se dezlănțuise iadul. E praf, zguduit de cele văzute în fața actualei Prefecturi. S-au tras în jur de 250.000 de cartușe. Zeci de morți și răniți. Militari și civili. Culcat pe burtă, încercînd să-și ascundă capul sub bordura mult prea mică, a urmărit cum oamenii cad pe capete secerați în timp ce încercau să se bulucească în clădire pe poarta principală. Toți trag haotic spre Modarom și Capitol. După minute bune de tragere , fără a avea o zi de armată, îî strigă soldatului de lîngă el: „Nu mai trage! Economisiți muniția!” Soldatul se conformează și strigă și el mai departe: „Economisiți muniția!” În scurt timp, cu sau fără legătură cu indicațiile transmise, focul se oprește.Tîrîș, pe lîngă clădire, reușește să se strecoare și o rupe la fugă spre casă. A scăpat. E viu. Numeroși tineri n-au avut același noroc, rămînînd întinși pe caldarîmul rece plin de sînge.
În timpul acesta, TVR îngrozește populația. E urmărită de întreaga țară. Se difuzează zeci de mesaje alarmiste. Teroriști peste tot. Populația este chemată să apere televiziunea și instituțiile care adăpostesc reprezentanții noii puteri. Fac rezerve de apă, umplînd butoaie și bidoane în pivniță pînă apucă teroriștii să otrăvească barajul ce alimentează orașul, luînd de bune manipulările toxice ale TVR. În fața blocului în care locuiesc, tinerii fac patrule de apărare contra teroriștilor. Unul are un topor. Altul un cuțit. Un altul o bîtă. Se fac strategii de apărare în cazul în care teroriștii ar ataca blocul.Nu știu ce șanse ar fi avut cu topoarele și cuțitele contra pistoalelor mitralieră sau carabinelor cu lunetă, dar nimeni nu pare să-și pună problema. În oraș încă se trage.
La vînătoare de teroriști
La îndemnul TVR ieșim să apărăm clădirea noii conduceri județene de un eventual atac al ,,teroriștilor”. Mama încearcă să ne oprească. Plecăm toți trei frații umăr la umăr. Trebuie. E nevoie de noi!
Nu putem trece de Teatrul Dramatic. Rămînem în mulțimea care umple zona din fața Teatrului și străzile din zonă. Este adus dinspre parc un tip în vîrstă îmbrăcat în veston de milițian, cu epoleții rupți. „E terorist! L-au prins cînd trăgea la poștă!” Strigă cineva lîngă mine. De nicăieri, apare o dubă tip TV care intră cu spatele în mulțime. Cei care-l tîrăsc pe respectivul încearcă să îl urce în dubă în timp ce toți se înghesuie să-l lovească. Un revoluționar cu o ghioagă cu o măciulie gigantică încearcă să-i crape capul peste mulțime. Prind ghioaga strigînd: „Să fie judecat!” Strigă și cei din jur. În acel moment începe focul. Toți ne aruncăm la pămînt. Soldații dintre noi trag în clădirea din față, cea cu fosta cofetărie Select la parter. Tuburile pistolului mitralieră sprijinit pe spatele meu sar în toate părțile. Mă uit în jur. Nu e nimeni rănit. Nu înțeleg cum Și un orb ar fi omorît zeci de persoane la cum eram îngrămădiți. Trebuia doar să plimbe ,,jetul” gloanțelor și cu ochii închiși. Nu înțeleg. Diversiune? Simulator de foc? Dubița se pune în mișcare cu prizonier cu tot. Nu-l vom revedea niciodată și nici nu vom ști cine a fost. Cu el a fost dus și un așa-zis taximetrist prins în spatele fostului Universal. Cîteva zile mai tîrziu generalul Florea, șeful noului CFSN local, anunță: „Nu avem niciun terorist prins!”
Pornim spre casă. În dreptul policlinicii cu plată un civil se proptește bine pe picioare, pune Zebeul la ochi și trage spre lucarna acoperișului de peste drum la îndemnul mulțimii isterizate care strigă ,,Teroriștii!” Cîteva minute mai tîrziu, din clădire coboară plin de praf un ofițer de armată ce pare a avea casca găurită, alb ca varul: fusese să verifice podul, la instigarea unor cetățeni ce credeau că zăriseră teroriști în acel pod. A avut noroc! Civilul a tras prost.
Am în buzunar un radio mic verde cu baterii la care ascult ce se întîmplă în București. Îl țin în mîna înfundată în buzunar. Ajuns la intersecția de la Onix văd cu coada ochiului cum din barajul celor care percheziționează mașinile se năpustește spre mine un tînăr înarmat cu un ZB. Mă abțin cu greu să nu o rup la fugă. Sunt percheziționat și legitimat. Sunt întrebat ce am în buzunar. Radioul îmi este făcut bucăți pentru a vedea dacă nu ascunde cumva vreo bombă. Scap cu greu, arătîndu-le buletinul și carnetul de student. Mă felicit că n-am fugit. S-ar fi deschis probabil focul. Puțin a lipsit să nu devin erou martir sau, mai știi, terorist.
A doua zi, la ICIM, unde lucram la acea dată, suntem chemați în sala mare de ședințe. Se alege conducerea frontului din întreprindere. Rînd pe rînd, foștii directori se propun între ei și se realeg. Este fostul BECOM devenit FSN. Un coleg de la CTC mă propune să fac parte din conducere pentru curajul meu de a merge singur din prima zi. Sar în picioare și-i rog să nu mă voteze: Port un nume greu pentru aceste zile deși sunt extrem de mîndru de el. Unchiul meu, fost prim-vicepreședinte al județului, este cel care a reușit să aprovizioneze județul cu puțina mîncare, făcînd troc cu omologii săi din celelalte județe. În prezent, este deportat la Slobozia, sub supraveghere, dus cu escortă a securității pînă acolo! „Vă rog să nu mă votați!” Mă așez în aplauzele colegilor care mă votează în unanimitate. Mă trezesc în conducerea întreprinderii alături de directori și de un inginer, Mircea Gheorghe, care fusese printre cei care ocupaseră în 22 clădirea securității. Nouă ne revine sarcina de a apăra întreprinderea. Nu trebuie să-i deranjăm pe directori de la treburile lor.
La arme!
Seara ne găsește asaltați de telefoanele colegilor de la grupurile izolate care cer arme cu care să se apere de un eventual atac. Unii au sursa radioactivă gama în clădire și se tem. Alții sunt în plin cîmp. Luăm legătura cu conducerea județeană care ne recomandă să mergem la Uzina 2 să ridicăm arme. Ne îmbrăcăm în haine de gărzi patriotice și îmbarcați într-un tv de întreprindere cu șofer ne prezentăm la poarta uzinei de unde suntem îndrumați spre locul unde ni se dau 10 ZB uri, fiecare cu cîte zece cartușe. Ne continuăm drumul pînă în spatele uzinei unde întoarce 34 și unde este SPI, secția unde ne așteaptă colegii disperați. Le lăsăm două Zebeuri și gloanțele aferente. Plecăm lăsîndu-i cumva mai liniștiți. Facem cîteva sute de metri. Motorul duduie zgomotos. Strig: „Stai! Frînă!” Mi s-a părut că aud un strigăt. Suntem la marginea orașului. Lîngă drum începe cîmpul. Din șanț, de pe partea mea, ies doi soldați cu pistoale automate în poziție de tragere și cu degetul pe trăgaci. Deschidem ușa ridicând automat mîinile, spunîndu-le că suntem de la ICIM. ,,Era a treia somație! Urma să deschidem focul!” Suntem percheziționați, arătăm zebeurile și actele, după care suntem lăsați să plecăm. Respir greu. Am mai ars o viață! Cîte se spunea că are un om? Șapte? Eu am mîncat deja trei și e abia începutul.
Organizez paza întreprinderii în schimburi de 3 ore, ca în armată. Stupid. Puteam măcar în 6, să se facă ziuă. Al meu se termină la 3 dimineața. Plec spre casă pe mijlocul drumului, îngrozit. Nu-i nimeni. Ajuns pe Toamnei, în dreptul agenției de turism Cristianul, mă împiedic de o denivelare și aproape cad. Norocul meu, cred. Un glonț șuieră și rupe crengile peste drum, izbind zidul. Un cuplu ce mergea spre gară, cărînd o geantă, o rupe la fugă. O fac și eu, traversînd rapid bulevardul și aruncîndu-mă în iarbă. Mă tîrăsc pe coate printre blocuri. Ajung livid acasă. Glonț rătăcit? Lunetist din blocurile turn în construcție? Not a clue. S-a mai dus o viață! Oare cîte mai am?
Ziua reținem un individ dubios chiar în fața întreprinderii. Are ochiul bandajat și nu vorbește românește. Îl legitimăm. Este cetățean italian și, în mod suspect, a intrat în România prin Stamora-Moravița în 16 decembrie. Sunăm la județ să cerem instrucțiuni. Suntem rugați să-i dăm drumul să ajungă la pansat la Județean. Suntem al 30 lea baraj care l-am oprit. Fusese împușcat pe Lungă, într-o mașină, de către un tînăr din baraj căruia cetățeanul i s-a părut suspect. Mă îndoiesc că, după cele îndurate în acele zile, va mai reveni vreodată în România. Oricum. A avut zile.
Zile în șir s-a tras în oraș. Au murit atîția oameni. 30 de ani niciun vinovat pedepsit. În starea de surescitare în care eram, am avut momente în care, într-un mod inexplicabil și irațional, nu mi-ar fi păsat dacă eram ucis. Aveam doar o mare curiozitate: Oare cum va fi după? Va fi o lume normală? Încă mă întreb, deși au trecut 30 de ani de atunci. Oare va fi?
Adolescentă din Făgăraș, dispărută de acasă
Poliția Municipiului Făgăraș a fost sesizată, la data de 21 decembrie 2020, în jurul orei 23.35, de către mama unei tinere, în vârstă de 15 ani din municipiul Făgăraș, cu privire la faptul că fiica sa a plecat de la domiciliu în cursul aceleiași zile și până în prezent nu a revenit. La momentul plecării aceasta purta o pereche de pantaloni tip blue jeans, de culoare neagră, o bluză, de culoare neagră, iar în picioare purta o pereche de adidași, de culoare neagră. Tânăra are asupra sa actul de identitate și telefon mobil.
Persoanele care pot furniza informații cu privire la tânăra în cauză sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112 .
Semnalmente:
înălțime: 1,60 m,
greutate: 55 kg,
păr negru, lung,
ochi albaștri,
fără semne particulare.
138 de cazuri COVID la Brașov, 4,44 incidența pe județ
138 de cazuri COVID au fost înregistrate în ultimele 24 de ore la Brașov, unde incidența cumulată este de 4,44 cazuri la mia de locuitori.
La nivel național, au fost raportate 5009 cazuri noi de COVID din 23.834 de teste și 155 de decese, în ultimele 24 de ore. 1252 de pacienți sunt internați la Terapie Intensivă. Cele mai mari rate de infectare se înregistrează în continuare în Ilfov și București.
Buletinul de presă:
Până astăzi, 22 decembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 598.792 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
508.979 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.009 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența înregistrată la 14 zile
1. Alba 11768 52 2,48
2. Arad 13492 41 2,59
3. Argeș 17734 103 2,86
4. Bacău 15634 57 1,89
5. Bihor 16960 95 2,77
6. Bistrița-Năsăud 6994 60 2,09
7. Botoșani 7687 57 1,72
8. Brașov 23977 138 4,44
9. Brăila 7647 75 3,25
10. Buzău 7921 30 1,69
11. Caraș-Severin 5977 39 2,04
12. Călărași 5932 30 2,55
13. Cluj 27894 341 4,39
14. Constanța 24600 148 4,66
15. Covasna 4855 25 1,27
16. Dâmbovița 14020 99 2,21
17. Dolj 14459 36 1,9
18. Galați 14690 165 2,91
19. Giurgiu 5881 38 2,28
20. Gorj 4912 19 0,74
21. Harghita 5179 12 0,65
22. Hunedoara 11037 84 2,19
23. Ialomița 6353 64 3,12
24. Iași 25645 225 1,59
25. Ilfov 22064 218 6,38
26. Maramureș 10057 62 1,74
27. Mehedinți 4753 29 1,68
28. Mureș 14466 50 2,04
29. Neamț 10590 30 1,21
30. Olt 8946 28 0,94
31. Prahova 23015 172 2,33
32. Satu Mare 6711 40 1,58
33. Sălaj 6030 26 1,31
34. Sibiu 16416 49 2,44
35. Suceava 14983 111 1,4
36. Teleorman 7071 91 2,35
37. Timiș 24147 301 4,00
38. Tulcea 5036 34 2,62
39. Vaslui 9678 84 2,05
40. Vâlcea 9402 21 1,99
41. Vrancea 6807 43 1,05
42. Mun. București 93413 819 5,59
43. Cazuri noi nealocate pe județe 3959* 768
TOTAL 598.792 5.009
*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.019 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. Crt. JUDEȚ Probe pozitive la retestare
1 ALBA 21
2 ARAD 27
3 ARGEŞ 40
4 BACĂU 18
5 BIHOR 19
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 5
7 BOTOŞANI 16
8 BRĂILA 7
9 BRAŞOV 24
10 BUZĂU 6
11 CĂLĂRAŞI 15
12 CARAŞ-SEVERIN 26
13 CLUJ 74
14 CONSTANŢA 42
15 COVASNA 11
16 DÂMBOVIŢA 9
17 DOLJ 11
18 GALAŢI 34
19 GIURGIU 8
20 GORJ 13
21 HARGHITA 7
22 HUNEDOARA 36
23 IALOMIŢA 7
24 IAŞI 76
25 ILFOV 37
26 MARAMUREŞ 18
27 MEHEDINŢI 4
28 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 165
29 MUREŞ 9
30 NEAMŢ 6
31 OLT 17
32 PRAHOVA 25
33 SĂLAJ 7
34 SATU MARE 18
35 SIBIU 25
36 SUCEAVA 40
37 TELEORMAN 31
38 TIMIŞ 49
39 TULCEA 7
40 VÂLCEA 8
41 VASLUI 18
42 VRANCEA 7
TOTAL 1019
Până astăzi, 14.636 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 21.12.2020 (10:00) – 22.12.2020 (10:00) au fost raportate 155 de decese (101 bărbați și 54 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Ialomița, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.
Dintre acestea, 6 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 9 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 37 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 53 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 50 decese la categoria de peste 80 de ani.
151 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, pentru 1 pacient decedat nu au fost înregistrate comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.117. Dintre acestea, 1.252 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.630.874 de teste. Dintre acestea, 23.834 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.036 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.798 la cerere.
De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 10 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 22 decembrie.
Pe teritoriul României, 40.211 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.412 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 57.815 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 162 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.610 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 972 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 decembrie a.c., 6.535 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.329.821 de lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 4 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.
Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.
Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 7.043 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.938 în Italia, 1.290 în Spania, 167 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.085 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 4 în Suedia, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 11 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 2 în Muntenegru și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt și Federația Rusă. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 128 de cetățeni români aflați în străinătate, 33 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
Poliția Brașov: „Atenție la fraudele de pe platformele de vânzări online”
Regulile de aur ale cumpărăturilor online:
• Cumpără doar din surse de încredere (firme sau magazine pe care le cunoști)
• Nu trimite bani persoanelor necunoscute (așa cum nu ai da bani unei persoane necunoscute de pe stradă, nu o face nici pe internet). Dacă este posibil, folosește un serviciu cu plata ramburs.
• Nu accepta să muți discuțiile cu vânzătorul, de pe site-ul de vânzări, pe un alt canal de comunicare (gen WhatsApp)
• Verifică review-urile și rating-ul magazinelor pe care nu le cunoști și pe cele ale vânzătorilor individuali
• Salvează toate documentele legate de achizițiile online. Acestea ar putea fi necesare pentru a stabili termenii și condițiile vânzării, ori pentru a dovedi că ai făcut plata bunurilor.
Ce trebuie să ştii pentru a folosi serviciul INTERNET BANKING în siguranţă
• Când accesezi serviciul de Internet Banking, asigură-te că nu ajungi pe un site clonă. Tastează adresa direct în browser.
• Asigură-te că nu eşti supravegheat de cineva, în timp ce îţi introduci datele de autentificare.
• Alege o parolă sigură. Parola nu trebuie sa conţină informaţii uşor de aflat. (ex.: nume, adresa, data naşterii).
• Nu pleca de la calculator înainte de a deconecta aplicaţia de Internet Banking.
• După ce ai terminat, nu uita să dai Log Out din serviciul de Internet Banking.
• Nu folosi opţiunea de memorare automată a datelor de acces de către browser pentru site-ul Internet Banking.
• Dacă acasă foloseşti o reţea wireless, asigură-te că aceasta este securizată. Un nivel minim de securizare presupune autentificarea la reţeaua wireless cu username şi parolă.
• Evită să accesezi aplicaţia de Internet Banking de pe calculatoare din spaţii publice (Internet Cafe).
• Folosește carduri de credit atunci când cumperi online (majoritatea cardurilor de credit au politici stricte în ceea ce privește siguranța clienților. Dacă nu primești ce ai comandat, emitentul cardului iți va returna banii)
Fraudele prin email şi site-uri
Infractorii folosesc site-uri şi email-uri false pentru a obţine date confidenţiale. Astfel de fraude sunt cunoscute sub numele de phishing.
Cum poţi fi atacat?
• Poţi primi un email ce pare a fi trimis de banca ta şi care te îndrumă către un site care arată identic cu al acesteia.
• Userul şi parola pe care le foloseşti pentru autentificarea în aplicaţia de Internet Banking sau pentru a face plăţi online pot fi interceptate.
• Ţi se poate cere confirmarea sau introducerea datelor personale sau cele ale cardului. Odată introduse, ele sunt reţinute şi pot fi folosite ulterior de către atacatori.
Cum identifici un email fals sau un site clonat?
• Aspect neglijent, exprimare ambiguă şi neliterară.
• Conţine greşeli gramaticale sau de ortografie.
• Este folosit protocolul uzual http, în locul celui securizat, https.
• Nu este afişat simbolulul certificatului digital (lăcăţelul închis) în pagina în care te autentifici în Internet Banking.
• Ţi se cere furnizarea de informaţii confidenţiale.
Ce fac dacă mi-am dat datele?
• Dacă totuşi ai dat curs unor mesaje de phishing, iată paşii pe care trebuie să îi urmezi pentru a te asigura de integritatea datelor şi soldurilor tale.
• Dacă ai divulgat datele de pe card, solicită băncii blocarea şi schimbarea cardului.
• Dacă ai divulgat userul sau parola, modifică-ţi datele de acces la Internet Banking.
• Verifică extrasul de cont şi caută tranzacţiile apărute după divulgarea datelor personale.
• Dacă ai divulgat PIN-ul, schimbă-l cu unul nou, la orice bancomat sau sucursală a băncii.
Băncile nu trimit clienţilor săi mesaje prin care le solicită date personale sau să se autentifice în aplicaţia de Internet Banking.
Dacă primeşti astfel de mesaje, consultă banca înainte să dai curs solicitărilor.
Poate fi o tentativă de PHISHING.
Sesizați Poliția la orice încercare de fraudă, chiar dacă nu ați devenit victima acesteia!
25 de practici ecologice care pot salva planeta, dar și bugetul de familie
Există obiceiuri sănătoase pentru mediu, care sunt la îndemâna oricui, nu doar a ecologiștilor. Dușurile scurte, plantarea unui copac, o mini grădină de legume în propriul balcon, sprijinirea afecerilor locale, mai puține aparate lăsate în priză fără a fi folosite sau o instalație pe gaz montată pe mașină, sunt doar câteva din gesturile care pot face diferența între un mediu curat și unul secat de resurse și poluat excesiv. Bogdan Constantinescu, managerul general al Brai Cata a întocmit o listă cu 25 de practici ecologice care pot salva planeta, dar și bugetul de familie, pe tot timpul anului. Iată-le!
1. Folosiți ambele fețe ale hârtiei atunci când scrieți sau faceți o copie, cu excepția cazului în care prezentați un document cuiva, oficial;
2. Faceți un duș, nu o baie și, pe cât posibil, scurtați timpul petrecut în cadă, pentru a economisi apă și energie. Ideal ar fi ca dușul să dureze maximum 5 minute. Ca să reușiți mai ușor să faceți acest lucru, încercați să vă gândiți că folosiți apa dintr-o fântână și că aveți nevoie să vă rămână și pentru băut!
3. Reglați problemele mașinii, ori de câte ori apar, pentru că autovehiculul va funcționa mai bine, va consuma mai puțin combustibil și va produce mai puține emisii, dacă este în parametri optimi de funcționare.
4. Plantați un copac, cât de mic, în grădina blocului, în curte sau când faceți o drumeție pe munte! Copacii folosesc dioxid de carbon și creează oxigen pe toată durata vieții lor, fiind o investiție de prezent, dar și de viitor.
5. Precolectați separat deșeurile și pliați ambalajele voluminoase, după ce le clătiți! „Astfel, cantitatea care va ajunge la groapa de gunoi va scădea cel puțin la jumătate, iar colectorii nu vor mai fi nevoiți să transporte atât de mult aer, la stațiile de sortare”, este de părere Bogdan Constantinescu.
6. Sprijinirea afacerilor locale, chiar dacă poate părea un stereotip, este o modalitate bună de a reduce amprenta de carbon, pentru că se diminuează sau se anulează poluarea provocată de transportul mărfurilor de la mare distanță.
7. Vremurile în care fiecare femeie avea în poșetă o sacoșă pliabilă, pentru cumpărăturile făcute în drum spre casă, de la serviviu, erau mult mai sănătoase pentru mediu decât acestea în care fiecare vânzător din piață oferă o pungă din plastic cadou la orice legumă cumpărată. Pungile din plastic sunt incredibil de dăunătoare pentru mediu, așa că haideți să revenim la obiceiul sănătos al pungilor de pânză în geantă sau în portbagaj!
8. În loc să cumpărați haine noi, faceți o vizită în magazinele second hand sau înscrieți-vă în grupurile de pe Facebook, în care se vând și se cumpără haine rămase nepurtate sau purtate foarte puțin, la prețuri mult mai mici decât în magazine! Se spune că producția de textile și industria modei, în general, sunt o adevărată presiune asupra mediului, din cauza substanțelor chimice utilizate la fabricarea hainelor.
9. Cafeaua făcută acasă e mai bună și mai sănătoasă decât cea de la automatele de cafea. Mai mult, ne dă posibilitatea să folosim propria cană reutilizabilă și să nu mai fim nevoiți să aruncăm la gunoi încă un pahar din plastic sau carton nereciclabil.
10. Pentru a încălzi mai eficient locuința nu e nevoie să creșteți temperatura termostatului, ci este mai ieftin să amplasați un umidificator la nivelul caloriferului, iar dacă veți pune în el apă în care ați fiert coji de portocale și bețișoare de scorțișoară, veți da și o aromă festivă casei.
11. Lăsați soarele să intre în casă cât mai mult posibil, mai ales în camerele orientate spre sud, pentru a obține o căldură naturală în casă și pentru a vă îmbunătăți starea de spirit, chiar și în timpul iernii!
12. Dacă este posibil, încercați să mergeți la culcare mai devreme, seara. Vă va ajuta să vă treziți mai devreme și cu mai multă poftă de muncă, dar, în principal, va fi o metodă bună de economisire a energiei electrice.
13. Chiar dacă poate părea ciudat, e mai bine pentru mediu să folosim batiste din pânză, cum făceam unii dintre noi în copilărie, decât să cheltuim atât de mult pe șervețele din hârtie, care sunt nereciclabile. La fel și prosoapele de bucătărie sunt mai eco decât cele din hârtie, la rolă.
14. Opriți apa când vă spălați dinții, pentru ca aceasta să nu mai curgă zeci de secunde, fără niciun rost!
15. Convertirea autovehiculului de pe benzină, pe gaz este, de asemenea, o metodă mai curată pentru mediu, dar și o investiție care va duce la economii în bugetul alocat combustibilului, așa că, dacă se poate, recurgeți la ea cu încredere!
16. Când vremea o permite, mergeți cât mai des cu bicicleta! Veți economisi banii de sală și vă veți menține în formă.
17. Deconectați aparatele electrice atunci când nu le folosiți! Când sunt în priză, chiar și oprite, acestea consumă nejustificat electricitate. „Un computer oprit poate economisi aproximativ 40 de watti pe zi, iar dacă am face un calcul anual risipa va fi una destul de mare, mai ales că i se vor adăuga și alte pierderi cauzate de televizoare, cuptoare cu microunde cu led, încărcătoare și alte aparate lăsate permanent în priză”, subliniază managerul Brai Cata.
18. Folosiți apă rece sau cât mai rece când spălați hainele, pentru un consum redus de energie! Majoritatea detergenților se dizolvă la fel de bine în orice tip de apă. În cazul celor sub formă de praf, puteți recurge la dizolvarea într-o cană cu apă fierbinte, înaintea spălării.
19. Reciclați telefonul mobil încă funcțional, donându-l, spre exemplu, unei organizații caritabile care se ocupă de bătrâni, femei sau copii! Chiar și fără rețea, un telefon mobil încărcat poate forma 112, în caz de urgență.
20. Plătiți-vă facturile online și solicitați-le furnizorilor să nu vă mai trimită documentele printate, în cutia poștală. Astfel reduceți poluarea provocată de transport, consumul de hârtie, de tonner și, de ce nu, riscul de a intra în contact cu un plic prăfuit și atins de foarte multă lume.
21. Folosiți baterii reîncărcabile, în locul bateriilor obișnuite! Nu va trebui să mergeți cu ele la centrele de reciclare și nici nu veți polua aruncându-le printre deșeurile menajere.
22. Construiți-vă propria grădină, în balcon, la fereastră sau în curte. Veți consuma produse sănătoase și veți avea mereu la îndemână o roșie sau verdeață proaspătă pentru mâncare.
23. În locul încărcătoarelor de telefon pentru priză, luați în considerare achiziția unui încărcător solar! Veți avea energie gratis pentru mobil sau tabletă, în orice moment al zilei.
24. Reciclați anvelopele! Dacă nu le puteți preda unui reciclator, folosiți-le drept jardiniere pentru plantele din grădină sau transformați-le în obiecte de decor, urmărind soluțiile creative de pe YouTube sau Pinterest.
25. Dacă aveți o curte mare, construiți sau cumpărați un compostor pentru deșeurile vegetale și veți scădea considerabil cantitatea de deșeuri produsă, obținând foarte ușor un îngrășământ natural perfect pentru grădina de legume sau pomii fructiferi.
Din 2021, colectarea deșeurilor devine smart: apar pubelele cu cip și sacii cu cod QR!
Din 2021, colectarea deșeurilor trebuie să devină smart, așa că vor apărea pubelele cu cip și sacii, pentru colectare separată, cu cod QR. Iar dacă mai spunem și de cartelele electronice care vor deschide ușa către zonele de depozitare, chiar poate părea un scenariu științifico-fantastic. Cu toate acestea, potrivit managerului general al Brai Cata, Bogdan Constantinescu, în baza celor mai noi reglementări legale și normelor impuse de Uniunea Europeană, digitalizarea sistemului de colectare a deșeurilor de la populație și agenții economici va deveni obligatorie.
„S-a vorbit despre 1 ianuarie 2021 ca despre un moment zero al colectării separate și reciclării deșeurilor, dar cu cât se apropie scadența este destul de clar că va fi un nou moment al amânărilor. E o chestiune de luni însă, până când vor fi implementate prevederile legale privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, precum și pentru aplicarea conceptului „plătește pentru cât arunci” (PPCA)”, este de părere Bogdan Constantinescu, managerul general al Brai Cata, unul din principalii competitori din România, în domeniul salubrității.
Specialistul a întocmit o listă cu principalele soluții de tip smart city, care vor fi activate, rând pe rând, în anul următor:
– Echiparea containerelor cu cipuri RFID și a mașinilor de colectare cu sistem de identificare a recipientelor. Această soluție va face posibilă implementarea sistemului de colectare separată PPCA, funcție de tipul deșeurilor, de volumul recipientelor și de frecvența colectării.
– Inscripționarea sacilor pentru precolectare, cu un sistem de cod de bare, care o dată scanat de operatori, să permită identificarea beneficiarilor serviciului de salubritate și contorizarea cantității respective, în contul acestora.
– Instalarea de ecoinsule, în zonele aglomerate și în zonele rezidențiale. De departe, aceasta este una din cele mai eficiente și smart soluții de colectare și depozitare a diferitelor tipuri de deșeuri. Ecoinsulele arată ca un container, dar sunt adevărate construcții inteligente, fiind prevăzute cu sistem de identificare a celui care depune deșeurile, sistem de monitorizare a gradului de umplere a recipientelor – care transmite un SMS operatorului în momentul în care spațiile de depozitare sunt pline – și sistem de monitorizare video. Mai mult decât atât, ecoinsula dispune și de un sistem de odorizare interioară, care preveine răspândirea mirosurilor neplăcute în exterior. Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele cinci categorii – hârtie și carton, mase plastice, metal, sticlă, reziduale – se face automatizat, exclusiv în baza unui cititor de coduri QR, care scanează codurile imprimate pe sacii menajeri. Astfel, după ce scanează codul de pe sac, ecoinsula deschide exact ușa către zona în care trebuie depozitat sacul respectiv, funcție de tipul de deșeuri pe care le conține. În acest fel, accesul persoanelor care nu fac parte dintre utilizatorii arondați ecoinsulei respective, nu este posibil.
Dosarul Morții e mort: Adevărul despre ucigașii din decembrie a fost îngropat
l În Braşov, în zilele de 23-25 decembrie s-a înregistrat cel mai mare consum de muniţie după Bucureşti şi au fost înregistraţi 76 de morţi
l După 31 de ani, nu a fost nimeni judecat pentru aceste crime
Au trecut 31 de când primele gloanţe au ucis bucuria braşovenilor care credeau că au scăpat de comunişti. Gloanţe care au secerat 76 de vieţi şi au sfârtecat trupul a 82 de braşoveni. 31 ani de tăcere, minciuni și tăinuri în justiție. Ca sicriele îngropate în mormintele eroilor, dosarul Revoluţiei de la Braşov a fost înmormântat de mai multe ori. Cu tot cu mărturiile despre vinovaţi.
Cum a fost îngropat Dosarul Revoluției
Dosarul 158/P/90 sau 331/P/1991, de pildă, ar fi trebuit să fie cărţi ale dreptăţii şi unelte care să ducă la sentinţa prin care criminalii ultimelor zile ale lui Decembrie ’89 din Braşov să fie judecaţi şi condamnaţi. Dosarul 158/P/90 a închis însă între copertele vechi de 31 ani istoria evenimentelor din zilele Revoluţiei şi numele morţilor de la Braşov. Acest dosar a fost închis în anul 1994, când procurorii militari care l-au instrumentat au dispus neînceperea urmăririi penale. Pe motiv că moartea care a secerat zeci de vieţi şi gloanţele care au sfârtecat trupul a altor zeci de braşoveni au fost doar nişte umane greşeli. „Totul s-a datorat unei erori de fapt, cauză care înlătură răspunderea penală a făptuitorilor“, era concluzia celor care ar fi trebuit să caute adevărul. Dosarele ar fi dispărut încă de atunci în uitare, dacă mama tânărului de 19 ani, Nicușor Vlase, n-ar fi continuat să se bată pentru dreptatea fiului ei. După aproape 10 ani de la Revoluţia uitată, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a dispus, în data de 30 august 1999, redeschiderea cercetărilor în dosarul Revoluţiei de la Braşov. A fost suficient ca Ion Iliescu şi partidul său să se întoarcă la putere, chiar în decembrie 2000, ca „Dosarul morţii“ să fie blocat. Redeschis și înglobat apoi în Dosarul mare al Revoluției, și iar plimbat ani la rând, pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, între care, înghesuite la gramadă, și crimele Revoluției din Brașov. Ultima lovitură a venit anul acesta, când instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația trimisă în instanță anul trecut. A cerut procurorilor militari să remedieze problemele, sub sancțiunea refacerii, de la zero, a cercetărilor. Ca și cum s-ar pune cruce pe crucile eroilor.
Vinovat pentru crimele din 89 a fost ,,stresul“
În 14 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze. Peste 280 de plângeri au fost înregistrate la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) după decizia de clasare a dosarului Revoluţiei, 81 dintre acestea fiind respinse ca neîntemeiate, inadmisibile sau tardive. PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze. În ordonanţa de clasare, PICCJ arată că, din cauza oboselii şi a stresului, la revoluţie s-au tras focuri de armă între militari. Dosarul Revoluţiei a fost trimis iar în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost însă blocat mai bine de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.
Noua putere s-a legitimat cu sânge
Din seara zilei de 22 decembrie 89, starea de euforie generală după fuga lui Ceaușescu a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic “terorişti”. Populaţia şi armata sunt chemate să apere ,,cuceririle revoluţiei“. Ion Iliescu personal, prin televiziune şi radio, a făcut apel la populaţie să iasă din nou pe străzi pentru apărarea revoluţiei. la Bucureşti, începe să se tragă asupra mulţimii şi sunt atacate Piaţa Universităţii, Piaţa Platului, Televiziunea, Radioul, sediile companiei de telefoane, Casa Scânteii, oficii poştale, aeroporturile Otopeni şi Băneasa, spitale şi Ministerul Apărării. În noaptea de 22 spre 23 decembrie, jurnalistul francez Jean-Louis Calderon moare călcat de un tanc în Piaţa Palatului. Sunt transmise informaţii neverificate, contradictorii, care creează o stare de psihoză generală. Astfel, la Aeroportul Otopeni sunt trimise întăriri, dar apărătorii cred că sunt atacaţi şi deschid focul asupra lor, omorând în jur de 50 de militari.
Braşovenii, chemaţi în stradă să fie ucişi
2.000 de oameni înarmaţi, militari şi civili, au tras în noaptea de 22 spre 23 decembrie la Braşov, deşi în Braşov nu fusese nicio acţiune de reprimare a manifestanţilor până la căderea lui Ceaşescu. După lăsarea serii, pe postul naţional de televiziune braşovenii au fost chemaţi în centru să apere revoluţia de teroriştii despre care se vorbea că vin dinspre Predeal sau dinspre Bran. Când au ajuns suficienţi de mulţi oameni, în faţa actualei Prefecturi a început măcelul. În zori, pe asfalt erau 39 de morţi şi mii de tuburi goale de cartuşe. Statistica a arătat că la Braşov, în timpul Revoluţiei, s-a înregistrat cel mai mare consum de muniţie după Bucureşti. În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 s-au tras aproape 300.000 de cartuşe. În decurs de trei zile, 23-25 decembrie, în Braşov s-a consumat o cantitate imensă şi au fost înregistraţi 76 de morţi, Braşovul ocupând locul 4 în clasamentul funest al numărului de eroi-martiri. Nu există însă niciun vinovat, iar dosarul revoluţiei de la Braşov, înglobat în dosarul mare, a fost clasat în octombrie.
Statistica morților fără ucigași
Războiul de stradă din Bucureşti, Braşov sau alte oraşe, cu inamici a căror identitate rămâne şi astăzi, cel puţin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae şi Elena Ceauşescu, prinşi la Târgovişte, au fost executaţi în urma unui proces sumar judecat de un tribunal militar. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, dacă până pe 22 decembrie în momentul fugii soţilor Ceauşescu s-au înregistrat în Bucureşti 49 de morţi şi 599 de răniţi, ulterior au fost omorâţi 515 oameni şi răniţi alţi 1.162. În ţară au fost 1.104 morţi şi 3.321 răniţi, dintre care 126 morţi şi 1.107 răniţi până în 22 decembrie la amiază, când a fugit Ceaușescu.
