Oficialii echipei ACS SR Brașov au anunțat transferurile perfectate în această iarnă. Atacantul Robert Elek de la Steaua București este lovitura pe piața transferurilor. Un alt transfer important este cel al mijlocașului Raul Ignat de la Gaz Metan Mediaș, care în sezonul trecut a fost împrumutat la Unirea Ungheni. „Robert Elek este un fotbalist pe care l-am dorit foarte mult. Este un atacant cu experiență care sunt convins că ne va ajuta. Ignat este un un jucător deosebit în care eu cred foarte mult“, a spus Ciprian Jurubescu, managerul grupării brașovene. De asemenea, au fost aduși doi jucători de la Precizia Săcele, Ciurea și Dușa, dar și doi juniori de la Colțea Brașov, Savu și Godri. Chiar dacă perioada de transferuri s-a încheiat luni, cei de la ACS SR Brașov mai pot transfera jucători liberi de contract. „ A fost o perioadă de mercato atipică. Am avut pe listă jucători importanți, însă resursele noastre financiare sunt limitate. Mai avem o lună de zile până la startul campionatului. Suntem în discuții cu mai mulți fotbaliști liberi de contract. Căutăm să întărim echipa în limita posibilităților pe care le avem”, a mai spus Jurubescu. La capitolul plecări, doi titulari de bază în turul campionatului, fundașul central Ioan Șerban și mijlocașul Ștefan Răchișan, vor juca la alte echipe. Șerban este jucătorul lui Olimpic Zărnești, iar Răchișan a făcut pasul la Liga a 2-a, la Pandurii Tg. Jiu. Andrei Mircescu a ales să evolueze la Olimpic Cetate Râșnov, iar Alexandru Mîndru, Răzvan Dobrean, Alexandru Păduraru, Csongor Szekely s-au întors la Colțea Brașov.
COSR vrea să amenajeze la Brașov un centru olimpic pentru sporturile de iarnă
Primăria municipiului Brașov și Comitetul Olimpic și Sportiv Român au încheiat o înțelegere prin care împreună doresc să realizeze în oraș un centrul de evenimente sportive de iarnă, ce va include și un centrul de studiu pentru performanța sportivă.
„Ne dorim ca Braşovul să dezvolte cercetarea în domeniul echipamentului sportiv, pentru că au apărut noi materiale şi este oportun să avem o colaborare în acest sens, cu ingineria, inclusiv de la Universitatea Transilvania. Vrem, de asemenea, ca Braşovul să fie un centru de cercetare şi performanţă în kinetoterapie, fizioterapie şi recuperare după efort”, a spus primarul Allen Coliban.
„În Braşov funcţionează deja un Centru Olimpic pentru juniori şi tineret la scrimă, iar acum discutăm despre sporturile de iarnă. Ne dorim ca Braşovul să fie principalul pol olimpic pentru sporturile de iarnă. (…) COSR are la Izvorani un centru olimpic de testare şi cercetare ştiinţifică, avem deja expertiză în centrele de olimpice de tineret şi juniori. Aceste direcţii merg mână în mână în proiectul pe care ni-l dorim la Braşov”, a spus la rândul său, Mihai Covaliu, preşedintele COSR.
Între 250 si 700 lei lunar/ Brașov: În loc de loc în creșă, bani pentru bunici!
l PNL Brașov vrea să introducă vouchere de creşă
PNL Brașov propune introducerea unor vouchere educaționale care să fie folosite pentru acoperirea costurilor legate de serviciile de creșă ale copiilor, în contextul în care numărul de solicitări pentru un loc în creșele publice este mult peste cel care poate fi pus la dispoziție în acest moment. Voucherul va fi acordat în baza unui regulament aprobat de Consiliul Local al Municipiului Brașov care să stabilească în mod clar condițiile de eligibilitate și criteriile sociale în funcție de care acest ajutor se poate obține, pentru a asigura suportul necesar pentru îngrijirea, creșterea, formarea, dezvoltarea și educarea copiilor.
Reamintim că, de anul trecut, ca urmare a modificării Legii educației naționale nr. 1/2011, prin Legea 185/2020, la solicitarea expresă a părinților, în limita numărului de locuri, pot fi înscriși la grădiniță copiii cu vârstă de minimum 2 ani, asigurându-se și finanțarea de bază corespunzătoare, de la bugetul de stat, în baza costului standard per școlar stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Bunicii brașoveni ar putea primi vouchere pentru nepoții de care au grijă
Pentru copiii mai mici de doi ani însă, singura variantă rămâne creșa. „Cu siguranță, trebuie realizată o analiză, pentru a vedea în ce fel se va putea realiza acest lucru și dacă prin această modificare legislativă grădinițele vor putea prelua astfel din numărul copiilor pentru care există cereri de înscriere la creșele din sistemul public. Având în vedere, că din luna mai se vor face noi înscrieri la creșele din sistemul public, mă îndoiesc că această problemă va fi rezolvată. Propunerea noastră vizează, printre altele, acordarea către părinții cu copii antepreșcolari (0-3 ani), care nu au un loc la creșă, a unui voucher cu sume cuprinse între 250 și 700 de lei în funcție de veniturile nete pe membru de familie”, spune Pamela Diaconu, consilier local al municipiului Braşov. Voucher-ul poate fi acordat pentru a achiziționa servicii educaționale la o instituție educațională privată sau primit de bunici, în cazul în care aceștia au grijă de nepoții naturali sau adoptați.
În prezent, municipiul Braşov are opt creşe, care pun la dispoziţia locuitorilor un număr de 805 locuri pentru copii. Din cauza pandemiei, din cele 1.357 de cereri depuse de cetăţeni, doar 514 au fost acceptate.
Afacerea ideală: serviciile medicale private! Cifra de afaceri în domeniul medical privat s-a triplat in ultimii 10 ani
l Profitul, de 3,5 ori mai mare în 2019 față de 2010
Un studiu publicat ieri dezvăluie că cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a fost, în 2019 cu aproape 330% peste nivelul înregistrat în 2010. Adică mai bine de trei ori mai mult! Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii medicale private a fost de aproape 37 de ori (+3.570%) mai mare decât în 2010. Autorii studiului explică: „Acest rezultat se datorează condițiilor pe care pacienții români le găsesc în spitalele private: calitatea serviciilor oferite, aparatura performantă și condițiile spațiilor de consult, tratament și intervenții“.
„Românii pun mai mult preț pe sănătatea lor, dovadă fiind cifrele în creștere înregistrate de operatorii medicali privați, iar acest trend ascendent va continua pe termen lung, astfel că, putem spune cu siguranță că profesionalismul și investițiile în medicină vin la pachet cu business-uri sustenabile. Totuși, rămâne de văzut ce se va întâmpla cu sistemul public de sănătate, iar o schemă public-privată care să răspundă real, pe termen mediu și lung, cererii tot mai mari de servicii medicale este nu doar oportună, ci și necesară“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, cei care sunt autorii acestui studiu.
Piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut substanțial – mai bine spus s-a dublat- față de numărul înregistrat în 2010.
„Fie că este vorba despre dotarea cu echipamente de protecție, numărul de paturi sau ventilatoare sau de personalul medical, pandemia de COVID 19 a prins pe picior greșit majoritatea guvernelor europene.
Cu toate acestea, potrivit ultimului raport al Fondului Monetar Internațional, România a alocat măsurilor de combatere a efectelor COVID 19 (cheltuieli suplimentare, venituri la care statul a renunțat și datorii contingente din garanții) cel mai mic procent din PIB din regiune, doar 5,4% versus Bulgaria (6,7% din PIB), Ungaria (8,5%), Polonia (11,7%) și Cehia (20% din PIB). Iar decalajul crește față de statele dezvoltate, Germania și Italia alocând măsurilor fiscale de combatere a efectelor COVID 19 peste 30% din PIB“, arată studiul citat.
Unitățile de învățământ din cinci localități funcționează în scenariul roșu
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Brașov a adoptat joi Hotărârea nr. 27/2021, privind aprobarea scenariilor de funcționare în unitățile de învățământ preuniversitar ca urmare a modificării ratei de incidență în ultimele 14 zile în unele unități administrativ-teritoriale din județul Brașov. Prevederile acesteia se aplică de vineri, 12 februarie 2021. Astfel, sunt în scenariul roșu unitățile de învățământ din Codlea, Ghimbav, Hărman, Prejmer și Șoarș. Asta înseamnă participarea zilnică a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar și participarea zilnică, în sistem on-line a elevilor din celelalte clase/ani de studiu.
Mulți copii născuți în decembrie 2020 după lockdown-ul din martie: 2020, anul cu cele mai puține nașteri în ultimii 100 de ani
l Brașovul, minus 10% în ultimii ani
Anul 2020 a adus cele mai puține nașteri din ultimii 100 de ani în România. Datele Institutului Național de Statistică arată că în țara noastră, anul trecut s-au născut 178.124 de copii, în condițiile în care, de exemplu, la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90, numărul nașterilor anuale era, în mod constant peste 380.000. Cele mai puține nașteri s-au înregistrat anul trecut în județul Tulcea – puțin peste 1.500, iar cele mai multe în București – puțin peste 19.000. Dacă luăm în calcul populația feminină fertilă (cea cu vârsta de 15-49 de ani), județul cu cea mai mică pondere a mămicilor a fost în 2020 Caraș-Severin, unde puțin peste 3% din populația feminină fertilă a adus pe lume un nou-născut.
Numărul nou-născuților din România, la jumătate față de finalul anilor 80
Măsurile de politică demografică adoptate la sfârșitul anului 1966, pentru introducerea avorturilor au avut ca efect redresarea puternică a natalității, mai ales în primii ani de aplicare a decretului. Atunci se nășteau, în medie, peste 526.000 de copii anual, consemnându-se rate de 27,4 la mie (în 1967) și respectiv 26,7 la mie (în 1968). După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuților vii, în medie sub 400.000 copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rată natalității a oscilat între 14 la mie și 18 la mie. Factorii coercitivi pronatalisti au avut efect numai pe termen scurt.Pentru că după căderea comunismului, numărul nașterilor a înregistrat o scădere continuă. Astfel, numărul nou-născuților, în 1990 a fost de 314.474, în 1991 – 275.275, 1992 – 260.393, 1993 – 249.993, 1994 – 246.736 și 1995 – 236.640. După anul 2010 s-a înregistrat în România și prima scădere sub 200.000 a nașterii, anul 2011 aducând un număr de doar 196.242 de nou-născuți.
Brașov, scădere de aproximativ 10% a nașterilor, în ultimii doi ani
În acest context al scăderii continue a nașterilor, măsurile anti-COVID de anul trecut, cu instaurarea lockdown-ului, par să fi adus o revigorare parțială în cifrele demografice. Deși numărul de nașteri a fost cel mai scăzut din ultimul secol, datele INS arată că în martie, lună în care lockdownul a ținut românii în case, procrearea de copii a fost la înălțime, dacă ne uităm la numărul nașterilor din luna decembrie 2020. Pentru a vedea însă dacă pandemia a revigorat parțial natalitatea va trebui să ne așteptăm să vedem cum va evolua numărul nașterilor în lunile următoare.
Totuși, informațiile arată o scădere vizibilă a numărului de nou-născuți în 2020, față de 2019, un exemplu bun, din acest punct de vedere fiind județul Vaslui, unde s-a observant o contracție a numărului de nașteri, cu 25%, de la 5.108, la 3.886. De asemenea, în județul Galați, reculul nașterilor a fost de de aproape 20% – de la 5.221 la 4.260, iar în județul Bacău, de aproximativ 18% – de la 6.487, la 5.339.
Județul Brașov a înregistrat și el, în ultimii doi ani, scăderi vizibile ale numărului de nașteri, reculul fiind de aproximativ 10%. În 2019, în Brașov s-au născut 6.387 de copii, iar în 2020, 5.785.
Planul lui Coliban pentru Poiana Brașov
Primarul Allen Coliban a dezvăluit astăzi planurile administrației pentru Poiana Brașov. Într-o postare pe o rețea de socializare, Coliban spune:
„Poiana Brașov – extindere domeniu și transformarea ei în stațiune pentru 4 anotimpuri
Împreună cu Asociația de Turism din Poiana Brașov, am stabilit planul de acțiune pentru Poiană:
Faza I – Optimizarea domeniului schiabil existent și dezvoltarea facilităților pentru turiștii din timpul verii
Faza II – Extinderea domeniului schiabil spre Râșnov, zona Cheișoara
Faza 1: Optimizarea domeniului schiabil existent prin :
-Construirea unui nou telescaun fix de 4 locuri, cu plecare din zona Stadion din Poiană și descărcare în zona Ruia, cu intersectarea traseului telescaunului din zona superioară a Pârtiei Lupului;
-Construirea unei noi instalații de telescaun fix de 4 locuri, între platoul Ruia și actuala stație superioară a teleschiului Kanzel;
-Completarea instalației de produs zăpada artificială pentru a putea acoperi întreg domeniul schiabil existent;
-Construire instalație de nocturnă pe pârtiile Drumul Roșu și Subteleferic.
În acest moment se lucrează la tema de proiectare pentru scoaterea la licitație a studiului de fezabilitate pentru această etapă”.
Poiana Brașov – Stațiunea celor 4 anotimpuri
„De asemenea, avem proiectele care vor transforma Poiana Brașov din stațiune de iarnă în stațiunea celor 4 anotimpuri. Este vorba despre proiectul saniei de vară, care în acest moment este în analize tehnice, inclusiv pentru alegerea traseului optim și identificarea proprietăților pe care s-ar suprapune traseu. La acesta se adaugă traseele de mountain bike, traseele pentru drumeții și alte facilități de petrecere a timpului liber, pentru ca turiștii să aleagă Poiana pe tot parcursul anului.
Faza II – Extinderea domeniului schiabil spre Râșnov, zona Cheișoara.
Pentru acest proiect avem masterplanul și studiul de prefezabilitate, care a fost inițiat și finanțat de către Asociația de Turism din Poiana Brașov. Acest proiect de extindere este unul mare, de lungă durată, pentru că presupune întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal, scoateri din fond forestier, dar mai ales dezbateri, consultarea opiniei publice, nu doar brașoveană, ci și a celor din Cristian și Râșnov.
De aceea, acum ne concentrăm pe Faza I, iar faza a II-a își va urma cursul normal, având nevoie în primul rând de validarea comunității pentru a fi pus în practică” a mai scris Coliban.
Bloc de 80 de apartamente – mutat din loc
l Așa a scăpat de la demolare
In anul 1987, pe data de 27 mai, blocul de locuințe A2, din Albă Iulia, care avea o greutate de 7.600 tone a fost mutat cu tot cu locatari pe o distanță de 55,75 de metri, pentru a face loc unui nou bulevard.
Construcția era compusă din 80 de apartamente, având o lungime de 100 de metri, cu înălțimea de 17 metri și o lățime de 12 metri.
Operațiunea de mutarea a blocului a început la ora 8:35, 27 mai 1987 și a durat 5 ore și 40 de minute, blocul fiind ridicat cu ajutorul unor prese puternice şi apoi aşezat pe nişte cărucioare speciale, ce au fost trase pe căile de rulare de nişte trolii programate.
Însă înainte de a începe mutarea propriu-zisă a blocului, a fost nevoie de secționarea acestuia în două și mutarea lui pe o diagonală prin translația ambelor tronsoane, având o axă înclinată de 33 de grade, lucru care s-a realizat în doar 50 de minute și 40 de secunde.
Locatarii de la etaj au stat în casă!
În timpul mutării blocului din Alba Iulia nu s-a înregistrat niciun incident, lucru datorat proiectului de translatare realizat impecabil de către ing. Iordăchescu.
La finalul acesteia, constructorii au realizat în locul de dispunere a blocului o fundație capabilă să reziste la fel de bine ca cea a unui bloc nou-construit.
De asemenea, în timpul mutării blocului, locatarii au putut rămâne în acesta, vizionând de la balcon întregul spectacol, doar cei de la parter fiind evacuati.
Aceată acțiune spectaculoasă i se datorează prof. dr. ing. Eugen Iordăchescu, de la Institutul „Proiect” Bucureşti. Acesta a reușit să vină cu o soluție ingenioasă pentru a salva blocul de la demolare, realizând așa numita „metodă de translatare a imobilelor” pentru care a primit și un brevet de inventator.
De-a lungul carierei sale, prof.dr.ing. Eugen Iordăchescu a reușit să salveze 29 de clădiri de la distrugere prin această metodă de mutare a lor, printre care și multe lăcașe de cult.
Covid-19 în școlile brașovene
Cinci clase din școlile brașovene au trecut forțat în on-line săptămâna aceasta, din cauza infectarii elevilor și profesorilor cu virusul SarsCov-2. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Brașov, profesor Valentin Bucur, la acest moment sunt afectați 4 elevi și 4 profesori. Din această cauză, copiii din cele 5 clase au început orele în sistemul on-line și vor rămâne în fața calculatoarelor pentru urmatoarele 14 zile. Cele cinci clase sunt de la școli diferite din județul Brașov.
La nivel național, în primele 4 zile trecute de la reluarea cursurilor cu prezență fizică, 244 de elevi și 329 angajați ai ministerului (cadre didactice și personal administrativ) au fost confirmați ca fiind infectați cu Covid19. Din acest motiv, un numar de 171 de clase de studiu din Romînia au trecut de la prezența în clase la învățământul on-line.
Acces dificil spre zona parcului industrial: Sensul giratoriu din Ghimbav, de la DN1 spre Aeroport stă în acordul IPJ
l Vor sa preia 2 drumuri de la Consiliul Județean
Anunțat în urmă cu cel puţin doi ani, sensul giratoriu de pe DN 1 din Ghimbav, la intersecția cu DJ 103C (arteră ce duce spre viitorul aeroport) nu a ajuns nici acum în stadiul de începere a lucrărilor. Proiectul a fost blocat, în ultimele luni, ba din cauza unor stâlpi care nu au fost mutați, ba din cauza obținerii unor avize. Blocajul a persistat chiat în ciuda faptului că, pentru amenajarea acestui sens giratoriu, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a avut semnat un contract cu un constructor. Acesta a fost reziliat, în cele din urmă. Acum, mingea este în terenul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Braşov, care este așteptat acum să semneze un acord de management al traficului, care să stea la baza amenajării sensului giratoriu.
Amenajarea provizorie a sensului giratoriu stă în acordul Poliţiei
În acest moment, pentru amenajarea acestui sens giratoriu care ar facilita accesul spre viitorul aeroport, pe DJ03C, fără a-l îngreuna pe cel spre Cristian, pe DN73A, este așteptat un acord pentru managementul de trafic de la Poliția Română. „Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) ar trebui să obțină aviz favorabil de la Poliția Rutieră pentru managementul de trafic. Am avut discuții și cu reprezentanții Poliției Naționale, dar și cei ai Direcției Regionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (sucursala teritorială a CNAIR – n.red) și am solicitat ca, măcar, pentru început, să se permită amenajarea unui sens giratoriu provizoriu, cu un panou de informare în acest sens, pentru a se vedea dacă este sau nu util. Apoi, în funcție de rezultatele acestei evaluări, să ia în calcul amenajarea unui sens giratoriu definitiv. De altfel, pentru ca acest sens giratoriu să poată fi amenajat, noi am mutat acei stâlpi”, a declarat primarul orașului Ghimbav, Ionel Fliundra. De altfel, având în vedere că DJ 103C asigură legătura și cu Aeroportul Brașov, edilul a avertizat că în cazul în care nu se va amenaja acest sens giratoriu, traficul rutier din oraș ar putea fi afectat și mai mult.
Acces dificil spre zona parcului industrial
În acest moment, pe sectorul DN 1 din Ghimbav există o zonă de separare a sensurilor de mers, astfel că este posibilă numai virarea la dreapta. În aceste condiții, dacă un șofer care vine din Brașov și vrea să ajungă în zona din stanga DN 1 din Ghimbav (spre zona industrială Transilana, spre parcul industrial, spre IAR sau aeroport) o poate face la intrarea în oraș, unde este un sens giratoriu. Dacă nu face acest lucru, el este pus în situația de a merge până la ișirea din oraș spre codlea, unde există un sens giratoriu. În situația în care se va amenaja sensul giratoriul de la intersecția DN 1 – DJ 103C, problema amintită ar fi rezolvată. De asemenea, acest giratoriu ar facilita călătoria spre aeroport pentru șoferii care vin dinspre Sibiu.
Ghimbavul vrea să preia două drumuri de la Consiliul Județean Brașov
Pe de altă parte, primarul Ghimbavului a anunțat că a început demersurile la Consiliul Județean pentru ca primăria orașului să preia două drumuri de la administrația județeană. „Vrem să preluăm de la Consiliul Județean DJ 103C și DJ 101A. Acestea asigură legătura spre aeroport și către unitățile economice din zonă. În cazul în care ne vor fi transferate aceste artere, noi le vom moderniza și vom instala sisteme de iluminat”, a declarat Fliundra. Acesta a mai spus că a avut discuții cu reprezentanții Consiliului Județean Brașov, iar aceștia au fost deschiși în ceea ce privește transferul celor două drumuri.














