Direcţia de Asistenţă Socială (DAS) începe distribuirea de ajutoare finanţate din Fondul de Ajutor European destinat celor mai defavorizate persoane. Beneficiarii pachetelor cu produse de igienă distribuite în cadrul POAD sunt beneficiarii de venit minim garantat (numai titularii), familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei, persoanele/familiile aflate temporar în situații critice de viață (respectiv victime ale calamităților, persoane dependente definite conform OUG 84/2020 și persoane aflate în alte situații asemănătoare, stabilite prin anchetele sociale și care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, precum și persoanele care locuiesc în așezările informale). Persoanele care se încadrează în mai multe categorii beneficiază de produse de igienă aferente unei singure categorii din care fac parte la data acordării. DAS anunţă că se vor distribui un număr de 493 de pachete cu produse de igienă care conțin: periuțe de dinți (5 bucăți), pastă de dinți (75 ml – 4 bucăți), săpun lichid (500 ml – 1 bucată), șampon pentru copii (800 ml – 1 bucată), șampon pentru adulți (500 ml – 1 bucată, detergent pentru rufe (1.800 g – 1 bucată). Pachetele se ridică personal de către persoanele îndreptățite de la sediul Direcției de Asistență Socială Brașov, din str. Panselelor, nr. 23, între orele 09.00-15.00, pe baza actului de identitate, după verificarea persoanei în lista de beneficiari şi a semnării de primire pentru pachetul cu produse de igienă. Pentru detalii suplimentare, cei interesați pot apela DAS Brașov, la numărul de telefon 0368.469.995.
UPDATE: Bani cheltuiți degeaba la CJ? CJ plăteşte cotizaţii de peste 4,5 milioane lei la asociaţiile şi fundaţiile la care este membru
Eficienţa unora dintre ele este sub semnul întrebării; APDT a dat „ţepe” chiar bugetului judeţean
Din bugetul judeţului vor pleca, în acest an,, contribuţii la asociaţii de structură ONG şi fundaţii, în care judeţul este membru. Per total, Consiliul Judeţean Braşov va plăti, în 2021, în jur de 900.000 de euro (4.536.443 lei) de la bugetul judeţului, sub formă de cotizaţii la asociaţiile şi fundaţiile în care este membru. 4.491.033 reprezintă cotizaţii interne, iar 45.410 lei, cotizaţii externe. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de plenul CJ în şedinţa extraordinară de joi, judeţul fiind cotizant la 20 de asociaţii şi fundaţii locale, naţionale şi internaţionale. Unele dintre ele încă nu şi-au dovedit pe deplin utilitatea în a sprijini dezvoltarea Braşovului. Altele, deşi au avut de coordonat diferite planuri de dezvoltare pentru judeţ, au înregistrat mari eşecuri până acum. Cu toate astea însă, an de an (cu puţine excepţii, unde există cotizaţii restante pe anii anteriori) Consiliul Judeţean este cu contribuţiile la zi.
Cotizaţii mai mari de un milion de lei, pentru ADR şi pentru CS „Ţara Bârsei”
Cea mai mare cotizaţie anuală plătită de CJ, în numele judeţului Braşov este de 1.101.824 de lei şi merge către Agenţia de Dezvoltare Regională Centru. (ADR). Plăţile se vor face trimestrial, în patru tranşe a câte 275.456 lei. ADR este agenţia prin intermediul căreia Consiliul Judeţean a avut acces, până acum, la cele mai mari fonduri pentru proiectele sale cu bani europeni. Tot o cotizaţie de peste un million de lei a fost aprobată pentru Clubul Sportiv CS „Ţara Bârsei”, care primeşte din partea CJ 1.027.035 lei. Deşi are mai multe secţii sportive, principala echipă susţinută de Consiliul Judeţean Braşov este cea de baschet feminin, Olimpia Braşov.
Contribuție de peste 750.000 de lei la ADDJB, a cărei activitatea se suprapune parţial pe cea a AMB şi APDT
Una dintre cele mai mari contribuţii va fi plătită de CJ la propria agenţie de dezvoltare. Este vorba de suma de 768.903 lei, pentru Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJBv), bani care trebuie plătiţi până la finele primului semestru al anului. Cu ce se ocupă ADDJB? Conform propriului site, agenţia- înfiinţată în 2006 şi condusă acum de Luciana Gliga, îşi permite prin statut şi act constitutiv, „să îşi concentreze eforturile spre dezvoltarea pe termen lung a comunităților locale membre. În acest scop, o echipa dinamica si specializata în diferite domenii sprijină administraţiile în îndeplinirea obiectivelor locale şi regionale de dezvoltare. Astfel, agenţii de dezvoltare sunt implicaţi pe de o parte în planificarea strategică a dezvoltării, iar pe de altă parte în managementul proiectelor”. Din ultimul raport de activitate, datând de la finele lui 2019, reiese că ADDJB îşi concentrează activitatea, în mare parte, pe atragerea de fonduri europene, pentru proiecte din comunităţile locale. Un lucru pe care îl fac, de altfel, şi o parte din angajaţii CJ. Consiliul Judeţean va plăti cotizaţie şi la Agenţia Metropolitană de Dezvoltare Durabilă Braşov (fosta AMB). Contribuţia judeţului este în valoare de 25.000 de lei. Activitatea acestei agenţii este similară celei de la ADDJBv, însă cu aplicabilitate numai în localităţile din zona metropolitan.
Consiliul Judeţean este la zi cu cotizaţia pentru APDT, în ciuda „găurii” date de Agenţie în „era Macedonschi”
Activitatea ADDJB se suprapune, în domeniul turismului, şi cu cea a Agenţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului în Braşov, o altă structură în care Consiliul Judeţean este membri şi pentru care plăteşte cotizaţii. Pentru aceasta, CJ a aprobat o cotizaţie de 150.000 de lei. Cu APDT, Consiliul Judeţean se află la zi cu plata cotizaţiilor de anii trecuţi, deşi au existat unele scandaluri cu privire la activitatea acesteia. Fondata tot în anul 2006, de către Consiliul Judeţean Braşov, ca membru fondator principal, APDT reprezintă un proiect de dezvoltare locală creat într-un parteneriat public privat, şi are drept scop promovarea unitară a obiectivelor turistice reprezentative ale judeţului Braşov pe plan naţional şi internaţional. În ultimii ani, APDT a gestionat, împreună cu CJ, participarea judeţului Braşov la diferite târguri de turism. Tot în ultimii ani însă, a ieşit la iveală şi un scandal-monstru la APDT, cu o „gaură” de 90.000 de euro dată Agenţiei (tocmai din bugetul constituit pe fonduri publice, inclusiv contribuţia CJ), de către fostul consilier local al FDGR, Cristian Macedoschi. În perioada în care a condus Agenţia, fostul consilier local FDGR a încheiat contracte de promovare ale evenimentelor „Turnirul Cetăţii” şi „Oktoberfest”. După ce, în 2017, CJ a intentat proces APDT-ului, pentru aceste contracte, în august 2020, Curtea de Apel Braşov s-a pronunțat definitiv şi a decis că există un prejudiciu de 399.000 de lei de recuperate la buget, prin faptul că au fost finanţate cu bani publici, evenimente comerciale, producătoare de venit pentru o anumită parte privată.
Consiliul Judeţean Braşov, membru în cinci asociaţii de dezvoltare intercomunitară, printre care şi ISO Mediu
Consiliul Judeţean va contribui şi la bugetele celor cinci asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI). Două dintre ele au ca obiect de activitate serviciile de apă şi canalizare din judeţ: ADI Apa Braşov, pentru care contribuţia anuală este de 73.000 de lei şi ADI Apa Sibiu (având în vedere că zona Făgăraş beneficiază de serviciile acesteia”), pentru care cotizaţia este de 6000 de lei.
O cotizaţie foarte mare o va plăti însă la ADI ISO Mediu, în valoare de 635.861 lei. Aceasta este asociaţia care a făcut „praf” fostul plan judeţean de gestionare a deşeurilor (PJGD), reuşind să piardă, după discuţii interminabile pe tema documentaţiilor, o finanţare europeană de peste 150 de milioane de euro, pentru implementarea unui master plan de gestionare a deşeurilor din judeţ. Chiar şi aşa, şi aici, CJ este azi la zi cu cotizaţiile.
De asemenea, CJ mai contribuie la ADICT (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Transilvaniei), cu 12.000 de lei şi la ADI Centrul Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovarea Turismului – Ţara Făgăraşului, cu 63.000 de lei.
Din bugetul judeţului se plătesc cotizaţii şi la câteva grupuri de acţiune locală (GAL): Asociaţia Microregiunea GAL Valea Sâmbetei (19.654 lei), GAL Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor (1.000 lei), GAL ASociaţia Transilvană Braşov Nord (35.691 lei), Asociaţia GAL Răsăritul Ţării Făgăraşului (15.281 lei) şi Asociaţia Microregiunea Munţii Bucegi (28.800 lei). Acestora li se adaugă cotizaţii în calitate de membru la ASCRET – Asociaţia Clusterului Regional Electric (9.500 lei) şi Asociația Valea Zimbrilor (150.000 de lei), care coordonează proiectul de reproducere a zimbrilor de la Vama Buzăului.
Restanţe la Adunarea Regiunilor europene şi la Uniunea Consiliilor Judeţene din România
Singurele restanţe pe care Consiliul Judeţean Braşov le are în prezent sunt la plata cotizaţiilor către Adunarea Regiunilor Europene (ARE) şi către Uniunea Consiliilor Judeţene din România (UNCJR). La ARE, Braşovul are de plată o cotizaţie de 23.310 lei în 2021, la are se adaugă 22.100 de lei, restanţă din 2020, în timp ce la UNCJR, în 2021 cotizaţia este de 90.620 de lei. Restanţa însă, pare a fi cumulate pe ultimii trei ani, având în vedere că are o valoare de 271.862 de lei.
CJ Braşov va mai contribui, în acest an şi la Asociaţia Naţională a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică, unde este membri fondator, cu o cotizaţie de 5.000 de lei, scadentă la 31 martie.
Consilierul judeţean Marius Stoianovici cere o analiză a cotizațiilor anuale ale CJ în fundații și asociații
Singura intervenție a unui consilier județean, legată de punctele de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean Brașov a fost cea a consilierului județean USR PLUS Marius Stoianovici la punctul privind aprobarea sumelor pentru plata cotizațiilor la Asociațiile și Fundațiile unde CJ Brașov este membru. „Referitor la acest punct de pe ordinea de zi, am precizat și în cadrul Comisiei 5 din care fac parte că voi vota acest punct cu discuții. Vorbim, totuși, de o sumă de circa un milion de euro pe care Consiliul Județean o plătește anual pentru plata cotizațiilor la 20 de asociații și fundații în care UAT județul Brașov este membru. Înțeleg faptul că astăzi prindem doar în buget aceste sume, urmând ca ele să fie decontate ulterior de executiv fiecărei entități în parte. Cum avem de-a face cu o ședință de îndată și înțelegem că nu a existat timpul fizic necesar prezentării unei situații, vom vota pentru, dar cerem ca aceste sume să nu fie decontate de executiv înainte de prezentarea consilierilor județeni a unor rapoarte financiare, de activitate atât ale entităților, cât și a reprezentantului CJ precum și a planului de acțiuni pe 2021. Am studiat rapoartele pe 2018 și 2019 și am constatat faptul că acestea nu cuprind informațiile esențiale unei analize care să ne arate oportunitatea achitării acestor contribuții, păstrarea calității de membru în aceste asociații sau eventuala înlocuire a reprezentanților CJ din aceste asociații, unii dintre ei nemaiavând nici calitatea de ales județean. Grupul nostru de consilieri poate redacta o propunere de draft de raport pe care să-l înainteze executivului pentru a fi folosit în acest sens”.
Strict secret: Crimele care au speriat „Cerbul de Aur” în 1971
Misterul asasinatelor în serie petrecute în stațiunile din Brașov între 1969-1971, neelucidat până astăzi
O serie de documente ale fostei Securități, publicate în premieră de site-ul www.ziare.com, dezvăluie cum, participanții străini la festivalul internațional de muzică „Cerbul de Aur” din 1971 erau speriați de crimele în serie din județul Brașov, petrecute în acel an. Din documentele „Strict Secret”, rapoarte și note, întocmite de șeful Inspectoratului de Securitate al Județului Brașov de la aceea vreme, generalul-maior Ioan Bolintineanu, adresate Consiliului Judetean PCR Brașov, bazate pe note informative, reiese faptul că invitații din străinatate aveau temeri legate de siguranța lor în condițiile în care criminalul în serie era în libertate. Despre asasinatele petrecute acum jumătate de secol, au apărut, de-a lungul timpului, mai multe articole de presă. Niciunul nu a putut elucida, însă, misterul unui autor rămas necunoscut până în ziua de azi.
Turiști speriați
La sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70, în plină dictatură comunistă, presa era cenzurată, iar frica de represiunea Securității îi făcea pe brașoveni să evite discutarea problemelor „sensibile”. Totuși, o serie de patru crime, pertrecute în stațiunile turistice brașovene între 1969-1971, având ca victime femei, au stârnit rumoare în societate. Detaliile macabre ale acestor crime deveniseră subiectul principal de discuţie la birou, în familie, la scara blocului, la rând la aprozar sau la coafor. Starea de spirit a fost amplificată de o altă serie de crime comise în vara anului 1971, de data aceasta în Bucureşti: celebrul caz Rîmaru.
Articole în presa străină
Conform documentelor CNSAS, obținute de www.ziare.com, unul dintre rapoartele întocmite pe baza declarațiilor date de informatorii Securității, arată preocuparea unui ziarist vest-german prezent în Brașov, Wolfgang Spaar de la revista «Teatru si disc» din Hamburg, față de crimele neelucidate la acel moment. „Ziaristul a afirmat că în ziarul german Bildzeitung s-a scris despre crima misterioasă din luna februarie, interesandu-se dacă a fost descoperit criminalul, pentru că în Republica Federală Germania s-a făcut multă vâlvă pe această temă, fiindu-i teamă să nu se producă panică printre participanți. Sus-numitul arată că aceste întâmplări au produs îngrijorare în rândul turiștilor germani. Pe această temă, discuții asemănătoare au mai purtat și Olivia Molina, concurenta din RFG, impresarul Paulo de Meiros și cântareața Maria Valejo din Portugalia, iar numitul Dragomir Maier din Brașov susține că atmosfera sărbatorească a acestei acțiuni este umbrită de cazurile petrecute la Poiană și a restricțiilor impuse participanțiilor străini”.
Prima victimă
Maria Sârcă lucra ca muncitor necalificat la Fabrica de Panificație Timișoara. Nu era căsătorită. Pentru rezultate bune în muncă, sindicatul i-a acordat un bilet de odihnă de 12 zile la Predeal. În ziua cu pricina s-a prezentat la biroul de cazare. A fost înregistrată și repartizată la o vilă. „Era foarte frumoasă. La biroul cazări își făceau veacul tineri care făceau pe ghizii sau hamalii. Probabil unul dintre ei a pus ochii pe ea. S-a oferit s-o ajute.
A condus-o prin pădure. La un moment dat, a încercat s-o violeze lângă un morman de rumeguș. Am găsit bucățele de lemn pe fustă. Și mormanul de rumeguș a fost depistat. Femeia a opus rezistență și a reușit să scape de agresor. Totuși au continuat drumul împreună.
Au ajuns în zona căii ferate. Aici bărbatul a lovit-o cu un fier în cap. A târât-o până în șanț și a abandonat-o”, a povestit, în urmă cu mai mulți ani, Andrei Bogdan (foto), unul dintre criminaliștii care s-au ocupat de caz. Cadavrul fetei a fost observat, după 24 de ore, în 21 septembrie 1969, de mecanicii de locomotivă. La autopsie s-a constatat că tânăra a murit strangulată.
A doua victimă
La sfârșitul lunii ianuarie 1970, un grup de germani a venit în Poiana Brașov. După mai multe zile de stat în stațiune, unul dintre nemți s-a prezentat la Miliție, reclamând dispariția soției sale, Gisela Borman.
În dimineaţa zilei de 19 februarie 1971, la ora 9,30, în spatele complexului Poiana Ursului din Poiana Braşov, este descoperit cadavrul turistei. Cadavrul zăcea la rădăcina unui brad. Ca și Sârcă, Gisela fusese găsită în poziție ginecologică. De la brâu în jos era dezbrăcată.
La fața locului a sosit însuși colonelul Dimitrie Ceacanica, șeful criminaliștilor români la acea vreme. Conform autopsiei, Gisela Borman murise tot strangulată. În vaginul moartei au fost depistați spermatozoizi vii. Fusese violată înainte de a fi ucisă. Gisela Borman avea 37 de ani. Era frumoasă foc. Mobilul părea a fi jaful, deoarece dispăruse suma de 220 de lei, pe care o avea la ea, şi un ceas cu brăţară de aur.
A treia victimă
Abia s-a încheiat autopsia Giselei Borman, când Ceacanica este chemat la receptor. Convorbirea e foarte scurtă. Trântește receptorul și exclamă: „Plecăm în Poiană!”. Pe pârtia Bradul a fost găsit un alt cadavru. Tot o femeie. Victima, Ana Perianu, avea 51 de ani. Femeia este îmbrăcată cu o superbă haină de astrahan. La gât, în urechi și pe degetele de la mâini poartă bijuterii din aur masiv. Nici una nu lipsește.
„Când a dispărut, era alături de soțul ei și un grup de cunoscuți. Se îndreptau spre Șura Dacilor, să ia masa. A fost găsită la 50 de metri de locul din care dispăruse”, își amintea, într-un interviu dat în 2001, anchetatorul Andrei Bogdan. Ana Perianu era angajată a Securității, iar soțul ei, colonel de securitate, era atașat militar pe lângă Ambasada României la Cipru. Imediat a intrat pe fir Securitatea. Ancheta a primit denumirea de „Operațiunea Bradul”.
Ultima victimă
La începutul lunii aprilie 1971, în apropierea vilelor Academiei, este descoperită o nouă victimă. Corpul ei, pe jumătate dezgolit, fusese acoperit cu frunze. Și aceasta fusese violată. Maria Blănaru avea 34 de ani și era din Cisnădie. Lucra ca normatoare la fabrica de covoare din localitatea sibiană. Venise în Predeal pentru a participa la un curs de instruire. A fost găsită la trei zile de la data dispariției. Ultima oară a fost zărită de colegii de serviciu în gară. Nimeni n-a putut explica felul în care s-a făcut nevăzută. Cea de-a patra crimă a fost ținută în secret. Autopsierea cadavrului s-a făcut în subsolul unui spital din Azuga. Anchetatorii au refuzat să aducă corpul la Brașov, pentru a nu produce panică.
15 ani de cercetări
Nici până astăzi, adevăratul criminal nu a fost descoperit, cu toate că a fost căutat cu multă încrâncenare de milițieni. Cetățenii din Brașov și Predeal erau terorizați. „Dacă vrei să scapi de soție, trimite-o cinci zile în Poiană”, spuneau glumeții. În anul 1972, la un an de la comiterea ultimei crime asupra Mariei Blănaru, colonelul Ceacanica și echipa lui de anchetatori au părăsit Brașovul, lăsând ancheta pe mâna criminaliștilor brașoveni. Cercetările au continuat până în 1986. Trecuseră 15 ani de la ultima crimă. Cazul a fost închis, fapta fiind prescrisă. Cele patru fișete de documente și probe adunate „la dosar” au fost duse la topit.
Victime hipnotizate?
Unul dintre anchetatori a lansat ideea că singura modalitate prin care criminalul ar fi putut să convingă victimele să-l urmeze fără a opune rezistență era hipnoza. Deși ideea era ciudată, anchetatorii au primit ordin de la superiori să cerceteze pista. A fost contactat chiar și celebrul magician Josefini, care a participat la cercetări. A fost interogat doctorul Levon Mirahorian, care fusese condamnat în anii ’50 tocmai pentru practicarea hipnozei. Doctorul avea 76 de ani și s-a stabilit că i-ar fi fost imposibil să comită acele crime din cauza stării precare a sănătății. Chiar și un student la Medicină din Timișoara, care amenințase o colegă că o va seduce folosind hipnoza a căzut pe mâna anchetatorilor. Nu era vorba, însă, decât de o bravadă nefericită.
Legiștii brașoveni anchetați
Pe baza datelor strânse la dosar, anchetatorii au reușit să schițeze un portret al criminalului. Ei căutau un bărbat de 30-35 de ani, cu o constituție atletică. Înălțimea criminalului a fost apreciată la 1,70-1,75 m.
Conform anchetatorilor, era un psihopat sexual, fără căpătâi. Acționa repede și era extrem de prudent. Medicii legiști care s-au ocupat de caz, au ajuns la concluzia că era vorba de un profesionist pentru că victima nu avea timp să opună rezistență și nu lăsa niciodată urme la locul faptei. În 1972, înainte ca anchetatorii veniți de la București să părăsească Brașovul, medicul legist șef Alexandru Oros și adjunctul său, Alexandru Moga (foto), au fost de două ori audiați. Prima dată au fost supuși unui interogatoriu la Procuratura Generală, apoi la cea militară. Rapoartele lor se pare că au deranjat unii șefi din Ministerul de Interne.
Mușamalizarea Securității
Un serial de dezvăluiri despre „Operațiunea Bradul”, având ca sursă tot documentele CNSAS, au apărut sub semnătura cercetătorului Ovidiu Hodor, în revista „22”, între anii 2015 – 2016. Bine documentate, cele patru articole, intitulate „Anatomia unei anchete trucate de Securitate”, arată că, în cazul celei de a treia victime, anchetatorii au avut numeroase date pentru a-l incrimina pe soțul acesteia, colonelul de securitate Stelian Perianu. Acesta a fost chiar arestat pentru scurt timp. Influența acestuia printre șefii Securității și chiar, după unele aparențe, la însuși dictatorul Nicolae Ceaușescu, au obligat Securitatea să mușamalizeze cazul.
Enigmele celei de-a treia crime
Felul în care victima Ana Perianu fusese găsită ridica mari semne de întrebare, părând ca o scenă aranjată artificial. Era aşezată într-o poziţie ginecologică, care sugera explicit violul. Dispunerea meticuloasă a obiectelor în jurul cadavrului era identică cu cea din cazul Borman. Victimei i se scosese un inel din deget şi fusese aşezat lângă poşetă, partea pubiană fusese acoperită cu un şal, dar i se lăsaseră lănţişorul de la gât, inelele şi cerceii, toate din aur. Lângă cadavru au fost găsite resturi de floricele de porumb, dar nu și sub cadavru, atunci când l-au ridicat, lucru neverosimil. Unele detalii nu se legau. Celelalte victime erau mult mai tinere decât Ana Perianu, care avea 51 de ani. Examenul medicilor legişti, a arătat că victima nu fusese violată. Nu existau nici urme de violenţă.
Ghetele lui Perianu
Atunci când a raportat dispariția soției, Perianu era surescitat și tot repeta „să n-o găsim ca pe nemțoaică”. Pentru că, la acel moment, era o ipoteză puțin probabilă, multora li s-a părut ciudat. Fiind însă o persoană importantă din DIE, serviciul de securitate externă, a fost inițial ocolit de cercetări. S-a aflat însă, de la vecinii din strada Schitul Maicilor, că Perianu se certa des cu soția și, imediat după moarte ei, în apartamentul său s-a mutat o amantă tânără. Lângă cadavrul Anei Perianu s-au găsit, în zăpadă, mai multe seturi de urme: unele mai mici, de cizmă de damă, altele mai mari, de cizme bărbăteşti. Cu ajutorul unui câine dresat, s-a constatat că urmele duceau până pe culoarul din faţa toaletelor Hotelului Teleferic, unde aceasta era cazată cu soțul ei. S-a stabilit că urmele semănau cu cele ale cismelor lui Perianu. Cum declaraţiile martorilor arătau că Perianu se întorsese de la Bucureşti, cu alte încălțări, doi anchetatori zeloși i-au întocmit dosar. Au descoperit, în plus, că purta un ceas care apărea pe lista obiectelor sustrase victimei.
Scăpat de Doicaru și Pacepa
La 4 august 1971, cu adresa numărul 009478, dosarul a fost înaintat Direcţiei Procuraturii Militare. Câteva zile mai târziu, colonelul Perianu a fost convocat la sediul Procuraturii Militare şi a fost arestat preventiv. La percheziţia la domiciliul acestuia au fost găsite perechea de ghete cu model atipic pe talpă, haina de piele cu care fusese îmbrăcat colonelul DIE în ziua crimei, dar şi suma de 426 de dolari. Deși probele erau zdrobitoare, iar Perianu arestat, protectorii lui, generalii Doicaru și Pacepa, îl transferă la Spitalul Văcărești, apoi într-un birou al Direcției de Anchete Penale. Ulterior, Stelian Perianu a întocmit un memoriu adresat „Tovarăşului Secretar General al CC al PCR“ – pe care lăsa să se înţeleagă că îl cunoştea personal – plângându-se că este arestat pe nedrept şi bătut de anchetatori. Ca să fie mai convingător, s-a tăiat pe faţă cu lama de ras. Nicolae Ceaușescu a cerut să fie informat direct de mersul anchetei, iar cei doi procurori zeloși au fost scoși din caz. Perianu a fost, în final, scăpat. Șefii DIE care au acoperit presupusa crimă a lui Perianu au avut o soartă la fel de enigmatică. În 1978, Pacepa a fugit în SUA, fiind considerat trădător și condamnat la moarte în contumacie. Doicaru este degradat și anchetat. Moare în 1990, împușcat la o partidă de vânătoare.
Ancheta în date statistice
Conform evaluărilor făcute în anul 1978, când cazul a fost redeschis, în prima perioadă a anchetei, în municipiul Braşov, staţiunile Poiana Braşov şi Predeal fuseseră verificate 71.000 de locuinţe, cu aproximativ 200.000 persoane, 250 de cămine şi internate, fiind identificaţi 400 de suspecţi. Personalul hotelurilor, campingurilor şi restaurantelor a fost verificat la sânge, iar posesorii celor 1.247 de autoturisme identificate în zonă în zilele critice au fost chestionaţi. Până în anul 1978, peste 4.400 de persoane fuseseră anchetate direct în legătură cu evenimentele de la Poiana Braşov şi alte câteva mii fuseseră introduse în bazele de lucru. Deși cheltuielile au fost substanţiale, nu s-a obținut niciun rezultat concret.
Asasin nedovedit
În 1974, a fost prins autorul a două crime. Una se petrecuse la marginea cartierului Bartolomeu, iar alta la ieșirea din Sânpetru. La expertiză s-a constatat că ucigașul, Mihai Ursache, acționase la fel ca în cazul celor patru crime mai vechi. Avea 38 de ani și semăna cu descrierea anchetatorilor. Era muncitor necalificat și locuia într-un vagon CFR tras pe o linie moartă din Triaj. A fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Nu a recunoscut crimele vechi. În anchetă s-a implicat și Securitatea. Procesul nu a fost public.
Securitatea și „Cerbul de Aur”
RĂCIREA RELAȚIILOR CU URSS. Din rapoartele Securității reies nu doar temerile legate de crimele în serie, dar și consemnarea pe linie informativă a comentariilor invitaților străini și români despre modul de desfășurare, despre „risipa” pentru mesele festive, despre consumul de băuturi, dar și despre faptul că atât invitații străini cât și unii angajați ai Radioteleviziunii române au considerat neparticiparea niciunui reprezentant al muzicii ușoare sovietice drept un indiciu de răcire a relațiilor țării noastre cu URSS.
CÂNTEC INTERZIS LUI ENRICO MACIAS. De asemenea, se mai arată în documente că un cântec era considerat „propagandă la adresa Israelului”, iar cântarețul francez Enrico Macias ar fi refuzat inițial să „scoată” cântecul din concert, însă până la urmă a acceptat.
IMPRESAR ITALIAN COMUNIST. În notele Securității se mai precizează faptul ca Ivano Burani, impresar italian, „într-o discutie cu o sursa a noastră, a mărturisit că este membru în Partidul Comunist Italian, dar, de fapt, simpatizează noile grupări de stânga din Italia desprinse din P.C.I. Ivano Burani face propagandă în favoarea acestor grupari, fapt pentru care i-a dat sursei un număr special din publicația Il Manifesto”.
DISPUTE ANGLIA-IRLANDA. În raportul Securității, se mentionează scandalul care a survenit între concurenții din Anglia și Irlanda. „Kiki Dee, concurenta engleză și Dikie Rock, concurentul irlandez, s-au certat pe chestiuni politice (privind realațiile dintre Anglia și Irlanda), incident soluționat numai prin intervenția impresarului David Stones”.
NUNTĂ CU STRIGĂTURI. Raportul precizează cum a rezolvat Tudor Vornicu, directorul de programe al TVR, un incident în care un organizator a propus „aranjarea tragerii la sorți”.
„Pentru a atenua incidentul, Tudor Vornicu a invitat la tragere o tânară pereche (miri) care își avea nunta în acea seară în restaurantul Carpați pentru a elimina orice insinuări ce ar fi putut apare ulterior. Evenimentul a fost organizat penibil, animatorul, sub influența băuturilor alcoolice, striga și gesticula ca un clown”.
Tragedie. A fost bătută! Chiar dacă rămâne în continuare zâna cea bună, a trecut prin momente grele în viață
Permanent, Andreea Marin vorbește despre violența în familie, dar puțini sunt cei care știu că și ea ar fi trecut prin asemenea episoade. Vedeta spune că nicio femeie nu ar trebui să accepte să fie insultată, umilită sau bătută de partenerul ei. Potrivit viva.ro, o cunoștință apropiată a brunetei a spus recent prin ce nenorocire a trecut aceasta. Pentru că Andreea Marin a fost lovită de partenerul ei. „Nu sunt de acord că trebuie să stai cu un om bun, rău, care te umileşte, care te loveşte… Nu cred în aşa ceva. De asta violenta ajunge prea departe. Dacă ajung în punctul în care nu mă mai simt protejată, dacă relaţia nu mă mai face să mă simt bine, respectată, atunci relaţia nu îşi mai îndeplineşte rolul. Nu poţi să clădeşti ceva dacă lipseşte încrederea”, a mărturisit vedeta într-un interviu mai vechi.
A făcut parte dintre cele care știu ce înseamnă violența domestică
Un prieten de-al Andreei a făcut niște dezvăluiri cu adevărat uluitoare, în care a prezentat cât de greu i-a fost vedetei să stea lângă un om violent. „Știu că o jignea şi o umilea pe Andreea Marin pe unde apuca. El, când nu mai avea replică în faţa ei, începea şi o umilea. Şi dacă ea îi răspundea la jigniri, pac!, o lovea. Deci, toţi prietenii ştiau, dar nimeni nu a spus nimic până acum. Dacă ar fi tăcut şi nu ar fi ieşit cu minciunile acelea la Antenă, probabil că nu aş fi spus niciodată că o bătea pe nevastă-sa. Dar aş vrea să ştie lumea cât de ipocrit este“.
Plângea de față cu noi. Spunea că divorțează
„El, ca să îmi răspundă mie, a făcut interviul ăla în care şi-a băgat familia în faţă. I-am făcut de atâtea ori morală, eu, între patru ochi. Sunt amănunte nesemnificative. Am văzut-o plânsă. Săraca, era o victimă. Plângea de faţă cu noi, am văzut-o de nenumărate ori plânsă şi când venea acasă spunea că divorţează. Problemele cu agresivitatea faţă de Andreea au fost dintotdeauna. Am fost într-o vacanţă la Madrid în 2007. Ei s-au căsătorit în 2005. Eu cu soția mea am fost la muzee iar Andreea era singură pe stradă, plângea. El era la sală, îl durea în fund“, a mărturisit bărbatul, potrivit impact.ro. Conform Wikipedia, în acea perioadă (2007) Andrea Marin era căsătorită cu Ștefan Bănică jr.
Pandemia nu a lăsat-o să divorțeze: „Am făcut un contract de separare”
Andreea Antonescu a dezvăluit care a fost motivul pentru care nu a mai divorțat, deși toate drumurile acolo duceau. Artista este încă măritată cu Traian, alături de care o are pe fiica ei Sienna.
De nu mai puțin de 14 ani sunt cei doi împreună, dar nu reușesc să se despartă oficial. Care este motivul? De doi ani se chinuie Andreea să divorțeze, dar nu reușește sub nicio formă. Jumătatea brunetă a trupei Andree explică. „Aș vrea să mergem frumos la notar, să semnăm actele, aici în România. Am tot amânat din cauza pandemiei, el dacă a tot fost plecat, nu s-a putut întoarce aici, am rămas așa. Am făcut un contract de separare de bunuri, ce a fost al meu, muncit de mine, am luat eu, ce a fost al lui, și-a luat înapoi. Traian este un om foarte civilizat, cu mult bun-simț. Nu mi-a cerut cadourile înapoi. Ne-am cunoscut la o vârstă fragedă, am crescut împreună, avem un respect foarte mare unul față de altul. De doi ani și jumătate nu a mai venit în România”.
Andreea a mai spus că Traian a încercat o împăcare, dar multe nu s-ar fi schimbat în relația lor, lucruri care au dus, de altfel, la separare. „El a mai încercat o împăcare, dar am fost foarte maturi când am luat această decizie. Eu eram aici concentrată pe proiectele mele din România, el pe munca lui din State, deci nu ar mai fi mers. A fost omul cu care mi-am împărțit viața 14 ani”, a mai adăugat vedeta.
Daniela Crudu și-a schimbat silicoanele
Daniela Crudu a început noul an cu o altă modificare. Aceasta nu a fost mulțumită de vechile implanturi mamare, așa că a dat fuga la cabinetul medicului estetician preferat și și-a pus unele noi. Ce mesaj le-a transmis fanilor de pe patul de spital?
Cunoscuta fostă asistentă păcătoasă adoră intervențiile estetice și e curioasă să încerce orice noutate. Acum, a decis să-și schimbe implanturile mamare. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că ar fi avut o problemă cu ele, ci pentru că a nemulțumit-o forma lor.
Așa cum și-a obișnuit fanii, bruneta s-a pozat în fiecare moment și le-a arătat tuturor cum se simte înainte de operație, dar și care au fost primele gânduri după intervenție. „M-am trezit și eu. Nu mai știu de câți ani nu m-am mai trezit la 06:00, dar vreau să spun că mi-am schimbat implanturile și mi-am pus o formă superbă“, a transmis Daniela Crudu pe o rețea socială.
Cunoscuta vedetă a recunoscut întotdeauna care au fost operațiile la care a apelat sau pe care le-ar face în viitorul apropiat. Dorința sa de a se modifica a început încă de la 17 ani, iar până în zilele acestea nu a încetat să apeleze la măestria medicilor esteticieni. De asemenea, Daniela Crudu apelează deseori și la terapii estetice pentru întinerirea pielii, tratamente care să-i amelioreze cearcănele și pungile de sub ochi.
„Nu mi-am făcut aşa multe operaţii, cum se scrie peste tot. Mai contează şi… de exemplu, dacă îţi schimbi forma sprâncenelor, dacă te machiezi în alt fel de cum ai obişnuit oamenii. Înainte mă machiam, îmi făceam ochii aşa ascuţiţi, dar eu nu am ochii ascuţiţi, îi am rotunzi şi am zis să merg pe forma mea“.
Calendar religios: 5 februarie
Ortodox
†) Sfânta Muceniţă Agata.
Greco-catolic
†) Sf. m. Agata.
Romano-catolic
†) Sf. Agata, fc. m.
S-a întâmplat la 5 februarie
1601: Baba Novac, vestit haiduc sârb, căpitan al lui Mihai Viteazul, este ars pe rug, în piața Clujului, de către magnați maghiari
1690: Este încheiat la Sibiu tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685-1693), și Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial Donat Heissler
1859: Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei, este ales ca domnitor și al Țării Românești, săvârșind mica Unire a Principatelor Române (24 ianuarie pe stil vechi – calendarul Iulian)
1887: Se naşte Corneliu Dragalina, general român, fiul generalului Ion Dragalina (d. 1949)
1945: Demonstrații împotriva guvernului Rădescu organizate și plătite de bolșevici.
1953: Moare Iuliu Maniu, politician român, președinte al Partidului Național-Țărănesc, prim-ministru al României în mai multe rânduri (n. 1873)
1963: Moare Ion Mihalache, politician român, ministru în mai multe guverne
Rețeta zilei
Alviţă
Ingrediente: 1 1/2 pahar zahăr, 1 pahar miere, 5 albuşuri, 1 lămâie sau portocală, 150 g nuci, 2 blaturi din comerţ.
Mod de preparare: Se toarna mierea şi puţină apă peste zahăr în cratiţă în care se va lucra. Se pune la foc potrivit şi se bate până se topeşte. Se amestecă cu albuşurile bătute spumă şi se continuă să se bată la foc pânâ se îngroaşă. Se adaugă nuci întregi, zeama de lămâie, coaja de portocală şi se răstoarnă peste un blat din comerţ. Se intinde repede cu un cutit în mod egal pe toată suprafaţa, se aşaza al doilea blat şi se pune o greutate deasupra. Se taie bucăţi când încă este călduţ.
