Hărman a ajuns astăzi la o incidență de 2,22 cazuri la mia de locuitori, iar acum 14 zile avea 3,34. Ghimbavul a scăzut la 1,05 de la 3,15, acum 14 zile.Astfel încât, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a decis: „Ca urmare a scăderii ratei de incidență cumulată calculată la 14 zile a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 sub valoarea de 3/1000 de locuitori, în unitățile administrativ-teritoriale Ghimbav și Hărman se vor aplica prevederile H.G. nr. 35 din 10.02.2021 pentru rata de incidență corespunzătoare”. Respectiv trecerea în scenariul galben.
În schimb, municipiul Brașov este în a 12 zi consecutivă de creștere a incidenței de infectare cu Covid-19, ajungând la o rată de 3,76/1000 locuitori după ce alți 125 de pacienți au fost depistați. La nivel de județ incidența este de 2,62/1000. În ultimele 24 de ore s-au înregistrat încă 2 decese, în urma cărora numărul celor care și-au pierdut viața de la începutul pandemiei a ajuns la 703 în tot județul.
UPDATE / Hărman și Ghimbav au ieșit din scenariul roșu, la Brașov crește incidența
De Dragobete – amenzi în valoare de 49.000 de lei
În ultimele 24 de ore, polițiștii brașoveni au verificat 126 de locații, 61 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu privire la respectarea măsurilor impuse în perioada stării de alertă și 4 operatori economici cu privire la organizarea programului de muncă. Totodată, au fost legitimate aproximativ 2.600 de persoane, verificate 90 de mijloace de transport persoane și peste 240 autovehicule.
Pentru abaterile constatate au fost aplicate 178 de sancțiuni contravenționale, dintre acestea 175 fiind aplicate pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală și 3 aplicate persoanelor fizice pentru nerespectarea interdicțiilor privind deplasarea/libera circulație, valoarea totală a acestora fiind de 49.000 lei.
Totodată, polițiștii au verificat peste 2.500 de persoane cu privire la respectarea măsurilor de izolare/carantină.
Ce este iubirea? Unghiuri din care trebuie privită iubirea
l Iubirea de sine face diferența!
Multe persoane sunt confuze în privința relației de cuplu sau chiar a iubirii însăși. Pe măsură ce creștem și ne dezvoltăm, puține persoane au ocazia să afle despre ce înseamnă iubirea cu adevărat, iar o parte dintre ele nici măcar nu au parte de ea.
Potrivit psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), vom experimenta iubirea dacă o privim din trei unghiuri diferite: (1) iubirea, ca stare de spirit pe care o trăim zi de zi (starea „gazoasă”), (2) relația de cuplu prin prisma tiparelor (starea „lichidă”) și (3) iubirea de sine (starea „solidă”).
1. Iubirea, ca stare de sine stătătoare (starea „gazoasă”, pe care o respirăm dar nu o vedem). „Iubirea reprezintă un termen care este greu de definit, chiar dacă toți îl trăim și ne putem conecta cu aceasta. Pe de-o parte, avem perspectiva spirituală care o descrie ca fiind «îndelung răbdătoare, plină de bunătate, etc». Pe de altă parte, avem studiile științifice care privesc iubirea prin „microscop» care a constatat faptul că «…se poate vorbi de fenomene neuroendocrine sub coordonarea diencefalului, luând naștere în hipofiză opiate endogene”(sursa:wikipedia), fenomen corelat cu modificări biochimice care determină reacții biologice tot mai intense. Din experiența umană, este descrisă ca o stare resimțită în întreaga ființă, o atitudine și un fel de a fi, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă“, explică psihologul Andra Tănăsescu.
2. Relația de cuplu din prisma tiparelor (starea „lichidă”, care curge de la o generație la alta). „În general, tindem să luăm același tipar relațional de la părinții noștri sau să căutăm opusul complet al acestuia. Ceea ce învățăm despre iubire și relații de la persoanele importante din viața noastră determină ceea ce o să ajungem să trăim în relația de cuplu adultă. Astfel că, dacă nu suntem învățați să avem discuții deschise, sincere, fără judecată, vom trăi într-o relație cu multe goluri și neajunsuri de care este posibil să nici nu fim conștienți că există. Am fost întrebată «cum fac să îi arăt cât de mult o iubesc?». În toate ședințele de terapie în care am lucrat cu cupluri sau pe tema asta, am descoperit că majoritatea nici măcar nu discutau între ei provocările. Veneau să caute o soluție din afară, fără să fi avut întâi o discuție în cadrul cuplului. Din acest motiv, încurajez discuțiile deschise, lăsând prejudecățile din ambele părți. Cu toții suntem oameni: predispuși la a face greșeli, predispuși la a răni prin acele greșeli, cu un trecut în spate, cu un bagaj emoțional despre care poate nu vorbim sau îl facem să pară mai mic decât este. Evident că putem să ne judecăm, este cea mai simplă și rapidă acțiune. Însă, pentru o relație sănătoasă și echilibrată este mai util să trecem peste primul impuls și să ne privim pe noi înșine, apoi relația, să căutăm să înțelegem înainte de a judeca”, afirmă psihologul Andra Tănăsescu.
3. Iubirea de sine face diferența! (starea „solidă”, fundamentul iubirii). „Atunci când suntem încrezători, fericiți, împliniți și bine cu noi înșine, cu tot ce înseamnă asta, putem să construim un alt fel de relație. Relația de cuplu cu o persoană care nu își acordă suficientă atenție, care nu are grijă de propriile nevoi și pe deasupra, cere să fie salvată de propria «demoni» este foarte dificilă. Această relație este mai degrabă focusată pe împlinirea nevoilor, decât pe a se cunoaște și a clădi o fundație sănătoasă care să dureze în timp. Asta nu înseamnă neapărat că dacă începe astfel, o relație nu poate evolua și crește. Oricând se poate schimba dinamica relației, cu condiția ca ambii să își dorească și să se implice în mod egal în proces. Asta ar implica, evident, ca ambele persoane să își ofere mai întâi ce au nevoie – spațiu, timp, atenție, iubire – pentru ca mai apoi să învețe unul de la altul cum să își ofere reciproc. În iubire fiecare are un limbaj propriu. Pe de altă parte, dincolo de limbajul personal de iubire – moduri în care ofer și aștept să primesc iubirea – fiecare dintre noi avem nevoi diferite în raport cu noi înșine și cu ceilalți. Și acestea sunt importante atunci când vorbim despre modurile în care relaționăm. Așadar, cred că iubirea de sine este piatra de temelie a oricărei relații și atâta timp cât este făcută conștient, asumat și susținut, nu este egoism, ci altruism – o faci pentru binele tău și inevitabil impactează pozitiv propria relație de cuplu”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).
Luna îndrăgostiților: Povești de amor
l Frumoasele Brașovului de altădată au rupt inima unor scriitori celebri
Februarie, luna în care sărbătorim Ziua îndrăgostiților și Dragobete, oferă cea mai potrivită ocazie pentru a rememora câteva dintre celebrele povești de amor petrecute în orașul de sub Tâmpa.
Ibovnica lui Anton Pann
PRIMA CĂSNICIE. Scriitorul, muzicianul și tipograful Anton Pann s-a născut în târgul bulgăresc Sliven, în 1796. Adevăratul său nume era Antonie Pantaleon. S-a stabilit cu mama sa în București, în 1812, când bântuia în oraș „ciuma lui Caragea“. Anton vorbea turcește, grecește, rusește și românește. Cântăreț de strană și profesor de muzică, la început, se afirmă apoi ca scriitor, traducător, editor și culegător de folclor. în 1820, se căsătorește cu o fată săracă, pe nume Zamfira Agurezan. Din această căsătorie va avea un fiu, Lazăr.
FUGA PESTE MUNȚI. În 1827, divorțează și este trimis la Mânăstirea Dintr-un Lemn pentru a da lecții călugărițelor. Aici o cunoaște pe Anica, o fetișcană de 16 ani, nepoata stareței Platonida. Iubirea care se înfiripă între chipeșul profesor de muzică de 32 de ani și sora Anica, nu scapă vigilenței stareței. Anton Pann o cere în căsătorie, dar este refuzat, iar fata este pedepsită. După următoarea lecție de muzică, se fac nevăzuți. Cei doi fug peste munți, la Brașov. Pentru a trece neobservată, Anica s-a deghizat în băiat.
ÎNTOARSĂ LA MĂNĂSTIRE. Au locuit într-o chilie mică din curtea bisericii „Sfântul Nicolae” din Șchei. Anton Pann n-a reușit niciodată să legalizeze legătura cu Anica, deși, dintre toate femeile cu care a trăit, pe ea a iubit-o cel mai mult. Au avut trei copii împreună. Primul lor copil, Gheorghiță, a murit la trei ani. Au mai avut o fată, Tinca, și un băiat care se pare că a trăit și el foarte puțin. După șase ani, relația lor a început să șchioapete, din cauza intrigilor. Rudele femeii au reușit s-o convingă să se întoarcă la mănăstire, în anul 1834. Mai târziu, tot rudele au convins-o să se mărite cu boierul Alecu Milcoveanu. N-au stat împreună decât un an. Restul vieții l-a petrecut în singurătate. A murit la 70 de ani.
ULTIMA SOȚIE. Anton Pann s-a mai căsătorit la 44 de ani cu o tânără de numai 18 ani, pe nume Ecaterina, fiica Aniței a lui Asanache, fost vinicer domnesc. În ciuda opoziției părinților, care vedeau diferența mare de vârstă dintre cei doi, căsătoria a avut loc la data de 10 februarie 1840, naș fiindu-i pitarul Tudorache Sfetescu. În toamna lui 1854, Anton Pann s-a îmbolnăvit de pneumonie, apoi de tifos. La înmormântare, l-au bocit trei femei, două neveste și Anica.
Idila părinților lui Caragiale
MAMA LUI CARAGIALE. Deși puțină lume știe, mama celebrului scriitor Ion Luca Caragiale, era brașoveancă. Provenind dintr-o familie bună de negustori greci, ea s-a îndrăgostit de un actor a cărui trupă a dat reprezentații și la Brașov. Deși el era căsătorit, ea l-a urmat în sud, unde au trăit împreună și au avut trei copii. Conform documentelor găsite în arhive de istoricul Nicolae Iorga, Ekateriana, mama lui I.L. Caragiale, a fost botezată la 26 septembrie 1815, la biserica grecească din Brașov. Este menționată ca doua fiică a negustorului grec Lukas Kyryaco Karaboua, negustor companist și a Elenei, una dintre fiicele negustorului Mihail Alexovici. Alexovici, al cărui nume apare pe un document negustoresc din 1769, făcea comerț cu „marfă brașovenească” în Turcia, fiind foarte bogat. Lukas, la rândul său negustor și membru al companiei de comerț oriental din Brașov, este asociat cu un alt negustor brașovean Velicu Obrescu. Partenerul său, împreună cu soția sa Eudoxia sunt nașii viitoarei mame a celebrului dramaturg. Ekaterina a primit o educație aleasă, fiind știutoare de carte.
REPREZENTAȚII LA REDUTA. Tatăl scriitorului, Luca, era unul dintre cei trei fii ai bucătarului domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caragea. Împreună cu frații săi, Iorgu și Costache, toți trei născuți la Constantinopol, și-au urmat părinții în Valahia, împreună cu curtea domnitorului. Luca Caragiale a urmat o pregătire avocățească, dar, în tinerețe fusese actor. S-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropoulos, dar s-au despărțit repede, fără însă să divorțeze vreodată. Pe Ekaterina a cunoscut-o ulterior, fără să se știe exact când și unde. Împreună cu trupa fraților săi, Luca, a plecat în mai multe turnee, care au ajuns și la Brașov. Aici, reprezentațiile aveau loc pe scena teatrului „Reduta”. Probabil că, după unul dintre spectacole, cei doi s-au întâlnit pentru prima oară.
TREI COPII. Unii autori consideră că, atunci când s-au cunoscut, Ekaterina era văduvă, având cu primul bărbat o fetiță. Lucru însă nedovedit de vreun document clar. Oricum, cei doi, firi blânde și înțelegătoare, s-au îndrăgostit și au rămas împreună până la moartea lui Luca, în 1870. Chiar dacă nu a fost consfințită legal, legătura a fost foarte puternică, brașoveanca urmându-l pe Luca în Valahia. Luca a renunțat la actorie și s-a angajat mai întâi copist la Tribunalul Prahova, apoi, împreună cu Ekaterina, s-a stabilit la Haimanale, aproape de Ploiești, unde a ajuns administrator de moșie. Au avut trei copii: unul mort de tânăr, Ion Luca și Lenci. Toți au fost recunoscuți de tatăl lor la starea civilă.
Șcheianca din umbra istoricului Iorga
PATRU COPII DIN PRIMA CĂSNICIE. Celebrul istoric Nicolae Iorga a cunoscut marea iubire a vieții în casa aflată acum la nr. 8, pe strada Constantin Brâncoveanu. Pe atunci, se numea str. Cacova de Sus. După studii strălucite la Paris, Berlin și Leipzig, își obținuse doctoratul (1893) și devenise la 23 de ani membru corespondent al Academiei. Deși cariera lui prindea contur, viața persoanlă era un fiasco. S-a căsătorit prima oară la 15 aprilie 1890 cu Maria Tasu cu care a avut 4 copii. Fericirea celor doi era aparentă. Profesorul, în loc să-și plimbe soția, studia la arhive și biblioteci. Divorțul s-a produs la inițiativa soțului, care invocase „traiul rău“, „abaterile de la datoriile conjugale“ și „insulte grave“ ce i s-au adus. Procesul a avut loc în 16 octombrie 1900. Dar Iorga mai avea un motiv de divorț: Catinca din Brașov.
FRUMOASA ȘCHEIANCĂ. Încă din vara anului 1899, Iorga se afla la Brașov, lucrând asiduu în arhive, pentru elaborarea volumului de Istoria literaturii române din sec. XVIII. Vizita des casa părintească a slavistului Ioan Bogdan. Aici o descoperă pe Ecaterina (Catinca), una dintre fiicele gazdei, recent întoarsă acasă din Budapesta, unde absolvise Institutul Pedagogic Erzsébet. Dar frumoasa șcheiancă nu i-a răspuns de la început cu aceleași sentimente. Contracandidat la mâna Catincăi era Aurel Bunea, fratele canonicului Augustin Bunea. Iorga o cucerește însă cu o lungă serie de scrisori dar și ajutat de intervențiile familiei. Se logodesc la 17 februarie 1901, în biserica Sfântu Nicolae din Scheii Brașovului.
CAPCANA RIVALILOR. Catinca l-a însoțit pe Iorga în călătorii, ajutându-l să-i facă traduceri. S-a ocupat de tipărirea cărților soțului ei în condițiile în care avea de îngrijit și cei 7 copii. Dar și fidelitatea lui Iorga a devenit aproape o legendă. Câțiva rivali i-au pregătit o capcană, folosindu-se de frumoasa actriță Mărioara Voiculescu. Aceasta, la sfatul complotiștilor, îi telefonează lui Iorga că dorește să-l întâlnească la el acasă. Pretextul, rolul principal într-o piesă. Acasă la ea, actrița îl aștepta într-o rochie bleu, exagerat de decoltată și transparentă. Pregătise chiar și o sticlă de șampani. Numai că, din pragul ușii, arătând spre persoana care-l însoțea,
ASASINAT DE LEGIONARI. Catinca a fost alături de soțul ei până la asasinarea acestuia, în 27 noiembrie 1940, sub persecuția și amenințarea legionarilor. Trăiau despărțiți dar își scriau foarte mult. Ea la București, el în casa din Vălenii de Munte. Atunci când a fost ridicat de un grup de legionari, sub pretextul că trebuie să dea la București unele declarații, nu s-a opus. Știa că va fi ucis. Trupul lui ciuruit de gloanțe a fost găsit, a doua zi, pe marginea drumului dintre Ploiești și Strejnic. Catinca n-a putut supraviețui mult timp cumplitei dureri. La nici un an de la dispariția soțului, la 24 noiembrie 1941, s-a stins și ea. Mormintele lor sunt unul lângă altul, în cimitirul Bellu.
Aventura lui Octavian Goga cu Aurelia Rusu
PASIUNE PUTERNICĂ. Înainte de a se căsători, Octavian Goga a avut și el o aventură în Brașov. În 1900, s-a întâlnit aici cu Aurelia Rusu, la o nuntă. Fata avea doar 18 ani și era elevă la Seminarul Pedagogic din Blaj. Cât a ținut petrecerea, două zile, cei doi au fost împreună. Poetul a făcut o pasiune atât de puternică pentru Aurelia încât s-a hotărât să se însoare cu ea. Au făcut planuri să urmeze aceeași facultate, apoi să călătorească împreună ca poet și pictoriță. Relația lor a durat aproape trei ani, mai mult prin intermediul scrisorilor. Cu gândul la ea, Goga a scris poeziile „Dorință“, „Pribeag“, „Noapte“.
52 DE SCRISORI. Octavian Goga a cunoscut-o pe Aurelia Rusu (foto) la Tohanul Vechi, lângă Braşov, în anul 1900, la vârsta de 19 ani, când împreună au fost „paranimfi”, adică „domnişori de onoare”, la nunta fratelui ei mai mare, notarul Romul Rusu. Idila înfiripată în acele împrejurări a durat trei ani. A urmat plecarea lui Goga la studii la Budapesta, la Facultatea de Litere şi Filosofie. Aurelia Rusu visa să studieze şi ea tot la Budapesta artele plastice, însă intenţiile i-au fost zădărnicite de probleme de ordin personal. Au schimbat 52 de scrisori. După căsătoria poetului cu Hortensia Cosma, în 1906, Aurelia Rusu s-a retras pentru un timp la o mănăstire de lângă Sibiu, devenind apoi învăţătoare. Nu s-a căsătorit.
DRAGOSTE DE ADOLESCENT. Înainte de idila cu Aurelia, adolescentul Octavian Goga s-a amorezat de Leniţa Cernea, sora colegului său de clasă Octavian Cernea, de la liceul braşovean „Andrei Şaguna”, la 18 noiembrie 1899. A cunoscut-o în sala festivă a hotelului Europa din centrul oraşului de la poalele Tâmpei, cu prilejul „Convenirii” – „întâlnirea sărbătorească a intelectualilor români, urmată de dansurile tinerilor.” Iubirea pentru „Leniţa-Loreley”, cum o dezmierda poetul, frumoasa lor poveste de dragoste au fost însă brutal curmate de mutarea familiei Cernea la Făgăraş, iar, cum „ochii care nu se văd se uită…”
Domnița lui Blaga, soția prim-procurorului din Brașov
GHIOCELUL NEGRU. În perioada 1906-1914, scriitorul Lucian Blaga a studiat la Brașov, la liceul Andrei Șaguna, unde era profesor unchiul său, Iosif Blaga. La ultima „petrecere cu dans“, din mai 1913, pe Schutzenhaus (Poligonul de Tir) din Brașov, a văzut-o prima oară pe Cornelia Brediceanu, „ghiocelul negru“ cu care avea să se căsătorească mai târziu. În timp ce studia filosofia și biologia la Viena, i-a expediat Corneliei, nenumărate cărți poștale cu nuduri. Ciudatul mod de a-i face curte nu a fost pe placul părinților fetei, o familie de intelectuali din Banat. Era fiica lui Coriolan Brediceanu, jurist și deputat în Dieta ungară, și sora avocatului Tiberiu, fost director al Băncii „Albina“ din Brașov. Cu toată împotrivirea familiei Brediceanu, după o legătură de 3 ani, Cornelia și-a impus voința, oficializând legătura cu Blaga, la 16 decembrie 1920, la Cluj, în prezența familiei și a câtorva prieteni.
SINDROFIILE DE PE STRADA CRIȘAN. După 20 de ani de căsnicie, pasiunea pentru soție s-a stins și inima lui Blaga a fost furată de o altă femeie. O brașoveancă măritată care, după cum recunoștea Blaga, îi stimula creația poetică. Domnița Gherghinescu-Vania (foto), soția prim-procurorului general din Brașov, era la rândul ei o intelectuală care se făcuse remarcată prin câteva traduceri filosofice. De asemenea, era amfitrioana manifestărilor literare pe care le organiza la ea acasă. Casa de pe strada Crişan din Braşov, unde locuia familia Gherghinescu, era vizitată des de mari personalități ale timpului.
SOȚIE DISCRETĂ. Soția Cornelia a dat dovadă de maximă înțelegere, alegând să nu-și exteriorizeze suferința. A acceptat legătura extraconjugală a lui Blaga, încercând în același timp să țină aventura soțului sub control. Legătura amoroasă cu soția prim-procurorului n-a intrat în gura lumii, astfel că Domnița nu s-a simțit niciodată vinovată față de soțul ei, iar onoarea și poziția socială a acestuia nu au fost afectate. În 1995, Simona Cioculescu a adunat scrisorile dintre Blaga și Domnița în volumul „Domnița Gherghinescu-Vania, Domnița nebănuitelor trepte“. Filosoful o numea pe Domnița „femeia zeiță“. După acest episod, Blaga va avea o nouă aventură cu Eugenia Mureșanu din Cluj, soția unui preot. Dar nu pentru mult timp. Neglijată mai apoi de Blaga, preoteasa a divorțat, recăsătorindu-se cu filosoful D. D. Roșca, pentru câțiva ani.
Idila lui Jules Verne
CĂSNICIE NEFERICITĂ. În urmă cu 120 de ani, celebrul scriitor Jules Verne a avut, conform istoricului Viorel Tigu, o idilă cu o săsoaică măritată din Viscri. Verne s-a căsătorit la 29 ani cu Honorine Morel. Căsnicia lor a fost presărată cu multe certuri. Soția nu era de acord cu călătoriile scriitorului prin lume și nu i-a înțeles spiritul de aventură. L-a părăsit de multe ori, plecând la Amiens cu fiul lor, Michel. Era convinsă că Jules o înșeală.
TREI SOȚI. Louise Teutsch era cu 17 ani mai tânără decât Jules Verne. Conform arhivelor bisericii evanghelice s-a născut în 16 martie 1845, la Viscri. S-a măritat prima oară cu un sas, Bratski, cu care a avut un băiat numit Ludwig. Dar, a rămas curând văduvă. S-a recăsătorit cu elvețianul Oscar Fabre, un om de afaceri care avea rude în Franța. După 1880, soții Fabre au făcut numeroase vizite la Amiens, orașul în care se mutase familia Verne. Între cele două familii s-a legat o strânsă prietenie. Oscar a murit înainte să vină pe lume Eugenie. Săsoaica și-a refăcut viața alături de Gustave Müller cu care a avut două gemene, pe Angelle și Georgette. Vizitele în Franța au continuat. Louise l-a invitat pe Jules Verne să vadă Transilvania.
SCRISORI INTIME. Iubirea secretă dintre cei doi a ieșit la iveală abia după ce un nepot al Louisei a dezvăluit niște scrisori care au circulat între Amiens și Homorod. Conform acestora, Jules Verne a venit în Viscri de mai multe ori, între 1882 și 1892. Alături de văduva de lângă Rupea a vizitat mai multe locuri aflate astăzi pe teritoriul actualei Românii. A trecut prin Dobrogea, Valea Jiului, Brașov. Oamenii și întâmplările de aici l-au inspirat pentru cinci romane științifico-fantastice. Idila celor doi a fost trecută cu vederea la Nantes. Dar în Viscri a făcut mare vâlvă atunci când Louise și-a vândut casa pentru că era hotărâtă să se stabilească în Franța. Dar valul vieții a readus-o în Transilvania, apoi la București. Corespondența intimă a fost păstrată în casa unei fiice a Louisei din București, Margareta Barbier, pe Strada Moșilor nr. 137. Aici, printre mai multe lucruri rămase după Louise se afla și o pendulă dăruită de celebrul scriitor SF.
DOAR O LEGENDĂ? Conform scriitorului Jean Yves Paumier, secretar general adjunct al „Societăţii Jules Verne” din Franţa, mai multe cercetări făcute de istorici nu au reușit să confirme povestea. „S-a vehiculat ipoteza unei aventuri, ba chiar a unui copil. Dar nu avem nicio certitudine şi nicio dovadă în acest sens. Pe de altă parte, câteva dintre obiectele care i-au aparţinut lui Jules Verne au fost găsite în România. Deci o legătură există de vreme ce tânăra (n.r. – Luiza Teutsch) a venit la Amiens cu părinţii săi, l-a cunoscut pe Jules Verne, s-au întâlnit, asta este sigur. Dar, de aici şi până la o poveste de dragoste, nu ştim nimic sigur”, spune Paumier. Au rămas, totuși, câteva romane ale căror acțiune se petrece pe teritoriul actualei Românii. Despre Loise se mai spune că semăna cu eroina romanului „Claudius Bombarnac”, domnişoara Klork.
Blestemul iubirii lui Șt. O. Iosif
ÎNDRĂGOSTIT DE STUDENTA LUI. Ștefan Octavian Iosif s-a născut în 11 septembrie 1875, la Brașov. A studiat la Brașov și Sibiu. A fost unul din fondatorii Societății Scriitorilor Români. Este considerat cel mai cunoscut poet brașovean. Bustul său se află în Parcul „Nicolae Titulescu”. Poetul a cunoscut-o pe Natalia Negru în 1903, la Bilblioteca Fundației Carol I, unde el era custode. Natalia era studentă. Peste un an s-au căsătorit și au avut o fetiță, Corina. Aceasta a murit tragic, în timpul unui bombardament al unui Zepelin german, la 13 septembrie 1916. Ușuratica femeie l-a făcut gelos pe Iosif, făcându-i avansuri celui mai bun prieten al său, poetul Dimitrie Anghel.
TRIUNGHI AMOROS. Brașoveanul Șt. O. Iosif era un tip interiorizat, un poet al duioșiei și sincerității. Dimitrie Anghel, Mitif, cum îi spuneau prietenii, era exuberant. Ca poet, era un simbolist atât în versuri, cât și în proză. Avea o alură de dandy și un simț exacerbat al cavalerismului. Natalia credea că Iosif e o fire prea visătoare pentru ea. În scurt timp, Anghel a făcut o pasiune pentru pragmatica soție a prietenului său.
FEMEIE FATALĂ. Relațiile dintre cei doi poeți se răcesc. Natalia divorțează de Iosif și se recăsătorește cu Anghel, în 1911 . Iosif a iubit-o atât de mult încât, la câțiva ani după divorț, în 1913, căzut într-o depresie adâncă, s-a stins îndurerat. Nici soarta lui Anghel nu a fost mai bună. În 1911, în timp ce se afla la Paris cu Natalia, i-a ars casa. În cercurile de scriitori și de prieteni era ostracizat pentru drama lui Șt. O. Iosif. A fost internat cu o depresie nervoasă. Brașoveanca s-a dovedit a fi femeia fatală pentru amândoi.
TENTATIVĂ DE CRIMĂ ȘI SINUCIDERE. Scandalul care a dus la tragicul său sfârșit a pornit în trenul care-i ducea către Roman. Anghel i-a dat o palmă Nataliei și a început s-o înjure, după ce aceasta i-a reproșat atitudinea prea apropiată față de o actriță de la Teatrul Nottara, întâlnită în călătorie. La întoarcerea din Moldova, pentru că îl amenința cu plecarea, Anghel a scos un pistol. „«Dacă faci un pas te împușc!». Am crezut că glumește și am continuat să merg spre ușă. El a scos revolverul și a tras. Eu am căzut. Impresionabil cum era, a crezut că m-a omorât, de aceea glonțul următor și l-a tras în piept“, a povestit ulterior Natalia. După trei săptămâni de chin, înspăimântat și de gândul că ar putea face pușcărie pentru tentativă de omor, Anghel a trecut în lumea umbrelor.
ROMAN NESCRIS. Liviu Rebreanu a intenționat să scrie un roman inspirându-se din această dramă a triunghiului cu dragoste si moarte. Îi dăduse titlul „Șarpele“ și avea 13 capitole. Din păcate, proiectul a fost abandonat. După moartea lui Anghel, fără prea multe remușcări, Natalia a trăit câțiva ani cu V. Gh. Morțun, pentru ca în perioada interbelică să se recăsătorească cu G. Savin, profesor la facultatea de teologie. S-a stins din viață în 1965, la 83 de ani.
Își dă Bac-ul la 44 de ani: Nadine – o copilărie de coșmar
l Învață cu fiul ei
Devenită faimoasă după participarea sa de la Școala Vedetelor în anii `90, Nadine a împlinit, acum 2 zile vârsta de 44 de ani. Deși are o carieră în film, teatru și muzică, actrița își dorește cel mai mult ca anul acesta să ia examenul de Bacalaureat.
Nadine declară că învățatul pentru Bac este o experiență unică și frumoasă pentru că studiază alături de fiul său, în vârstă de 11 ani. Cei doi au o relație foarte apropiată.
„Eu învăț pentru BAC și el își face lecțiile lângă mine. În fiecare zi venim cu caietele aici. Eu învăț la ale mele și el învață la ale lui”, a spus Nadine, la Antena Stars.
Nu regretă nimic din ce a făcut până acum
Chiar dacă viața ei nu a fost tocmai una foarte ușoară, Nadine mărturisește că nu are niciun fel de regret legat de trecut. Ba mai mult, de când a dispărut de pe sticlă, viața ei s-a schimbat radical.
„E minunat să ai 44 de ani. Sunt recunoscătoare că am vârsta asta și îmi place să număr ani prin care am trecut pentru că nu e ușor să trecem prin viață.
M-am îndepărtat foarte mult de ideea cu care am plecat la drum atunci când am început în profesia asta – să fiu sexy, să nu cumva să trec și să nu mă observi, să nu cumva să nu-ți placă de mine – și am ajuns în direcția opusă, în care sunt extrem de relaxată cu cele 85 de kilograme ale mele”,a mai spus Nadine.
O copilărie de coșmar
Copilăria fără părinţi a afectat-o mult pe Nadine, dar, din fericire, până la urmă, fericirea a venit și pe strada ei.
„Tatăl meu era african şi mama româncă. Pe vremea lui Ceauşescu nu se puteau căsători, era un fel de concubinaj al comunismului. El a plecat în ţara lui, iar ea a rămas cu noi, doi copii negri şi fratele meu alb. Mama a murit tot din cauza sistemului, la un chiuretaj. Bunica a luat decizia de a ne duce la casa de copii.
Pe fiecare ne-a dus în altă casă de copii din cauza vârstei. Cel mai traumatizant a fost în prima zi, când mi-au luat hainele de pe mine şi mi-au dat hainele căminului.
Am simţit o cumplită umilinţă, furie, nesiguranţă”, povestea Nadine, în 2013.
Serghei Mizil – bișnițar în comunism
Dacă acum apare ca un excentric, la vârsta de aproape 70 de ani, în tinerețe, Serghei Mizil semăna mult cu un membru al trupei Led Zeppelin. Avea părul lung și o mustață deasă. O imagine de pe acea vreme îl arată într-o ținută mai degrabă elegantă – cu o cămașă încheiată până sus și un sacou.
Serghei Mizil este unul dintre copiii lui Paul Niculescu Mizil, fost înalt demnitar comunist, care a avut, printre altele, funcțiile de ministru al educației și învățământului în Republica Socialistă România și ministru al Finanțelor Publice. Printre apropiați lui se numărau Nicu Ceaușescu și Jean Maurer.
Cu ce se ocupa Serghei Mizil în tinerețe
Omul de afaceri Serghei Mizil câștiga mulți bani în tinerețe. Conform cancan.ro, în vremea comunismului, el se ocupa cu bișnița. Mai exact, aducea în România diverse produse din alte țări, pe care apoi le vindea pentru sume importante. El reușea să aducă în țară aproximativ orice, de la electrocasnice, la haine ce nu puteau fi cumpărate din țară.
Serghei Mizil, care a studiat artele plastice, dar fără să activeze în domeniu, și-a deschis două restaurante italienești în București. Unul deschis în Constanța n-a fost cu noroc și a trebuit să-l închidă, după care s-a axat pe imobiliare. A construit un bloc în nordul Capitalei, cu o investiție de 700.000 de euro, iar apartamentele s-au vândut rapid. „Am vrut să investesc într-o afacere stabilă și transparentă. Cu restaurantele ai multă bătaie de cap, e greu să găsești personal bun în ziua de astăzi. Nu mai vor oamenii să muncească. Am încredere în business-ul acesta și merg mai departe”, a spus el.
Serghei Mizil: „La mine banii nu prea au avut valoare”
În ciuda faptului că a dus-o excelent în plan financiar, Serghei Mizil a declarat, la începutul acestui an, că pentru el banii nu prea au avut valoare. El și-a prezentat familia la televizor – cele două fiice ale lui, Smaranda și Ana, și nepotul lui și a dezvăluit ce dorință are în plan personal.
„La mine banii nu prea au avut valoare, eu am fost la fel tot timpul. Revoluția m-a prins cu niște vile și cu ajutorul cui, nu mai spun cui, am stat vreo 7 ani fără adresă! Nu mă interesează aspectul material. Vreau să-și facă o familie și Ana, să facă un copil… familie nu prea mă interesează! Să aibă și ea un copil”, a spus Serghei Mizil.
Elena Cârstea. „Am rămas fără dinți. Și nu pot să vorbesc”
Elena Cârstea a părăsit România în urmă cu 14 ani și s-a stabilit în America. Artista s-a căsătorit cu Glenn Muttart. Elena Cârstea are două fete adoptate, Sanda și Adriana. În America, vedeta a lăsat deoparte muzica și este agent imobiliar. Pe o rețea de socializare, solista a stat de vorbă cu fanii săi. Aceasta le-a mărturisit că, în ultima perioadă de timp, a avut probleme cu dantura. „Am fost un pic bolnăvioară lunile astea, dar mi-a trecut, nu a fost nimic grav. Am rămas fără dinți. Și nu pot să vorbesc, pentru că mă pregătesc de implanturi și m-au chinuit aștia ca pe hoții de cai”, a spus Elena Cârstea.
Artista a mărturisit că îi este dor de locurile natale și de public. De asemenea, ea a mai spus că una dintre fetele sale se va muta cu serviciul aproape de casă. „Mi-e dor de Mediaș. Mi-e dor tare. Mi-e dor de public, de cântat, de toată lumea, pe plictiseala asta ce vrei să faci? Copila mea a venit acasă, se va muta aici cu serviciul sper cât de curând”, a afirmat vedeta.
Elena Cârstea are cetățenie americană
Elena Cârstea și-a luat cetățenia americană în urmă cu doi ani. „M-am trezit că îmi expiră rezidenţa în doi ani şi am zis hai să depunem odată actele, că cine ştie ce se mai întâmplă. Şi totul a mers foarte repede, iar în şase luni mi-au dat cetăţenia. Fiicele mele au deja cetăţenia americană”, afirmă ea. Vedeta explică și cum au decurs probele:
„După ce autorităţile te cheamă la trei interviuri preliminare, îţi iau amprentele şi toate datele personale, îţi dau o carte pe care trebuie să o înveţi. Apoi te întreabă la întâmplare din această carte. Dacă nu ştii răspunsurile, reiei toată procedura de la capăt. Sunt informaţii despre guvern, organizaţii, legi, preşedinţi, cine conduce ţara dacă se întâmplă ceva cu preşedintele, elemente de geografie şi de istorie…
Am învăţat aceste lucruri cu mult timp înainte, când făceam teste online, să văd dacă ştiu ceva. Şi necitind cartea, făceam mereu 90-95 de puncte din 100. Chiar nu am fost stresată, dar m-a ţinut două ore la interviul final. M-a întrebat de toate. Vorbesc cursiv engleză şi i-am convins că ştiu”, adăuga artista.
Calendar religios: 26 februarie
Ortodox
Sfântul Porfirie
Greco-catolic
Sf. ep. Porfirie al Gazei. Harţi
Romano-catolic
Sf. Alexandru, ep
S-a întâmplat la 26 februarie
1802: Se naşte Victor Hugo, scriitor francez (d. 1885)
1815: Napoleon Bonaparte a evadat de pe Insula Elba, unde fusese exilat cu un an în urmă
1940: Moare Nicolae Tonitza, pictor, grafician și critic de artă român (n. 1886)
1940: Se naşte Alexandru Repan, actor român de teatru și film
1947: Se naşte Irina Gărdescu, actriță română
1962: Se naşte Elena Cârstea, compozitoare și interpretă română de muzică ușoară
1969: Se naşte Maria Buză, actriță și cântăreață română de muzică ușoară și populară
1999: Moare Cristian Popișteanu, istoric român (n. 1932)
2013: Moare Naarghita, cântăreață română de muzică indiană (n. 1939)
2020: Moare George Anca, scriitor român (n. 1944)
