În ultimele 24 de ore, polițiștii brașoveni au verificat 131 de locaţii, 63 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu privire la respectarea măsurilor impuse în perioada stării de alertă și 4 operatori economici cu privire la organizarea programului de muncă.
De asemenea, au fost legitimate peste 2.600 de persoane, 100 mijloace de transport persoane și aproximativ 220 de autovehicule.
Pentru abaterile constatate au fost aplicate 178 de sancțiuni contravenționale, dintre acestea 175 fiind aplicate pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală și 3 aplicate persoanelor fizice pentru nerespectarea interdicțiilor privind deplasarea/libera circulație, valoarea totală a acestora fiind de 5.500 lei.
Totodată, polițiștii au verificat aproximativ 2.300 de persoane cu privire la respectarea măsurilor de izolare/carantină.
175 nemascați, amendați
Este obligatoriu: Recensământ de probă în 856 de locuințe din municipiul Brașov
l Doar 13 străzi selectate
Reprezentanții Primăriei Brașov au anunțat joi că 856 de locuințe din municipiu au fost selectate pentru a participa la recensământul de probă efectuat de Institutul Național de Statistică și Direcția Județeană de Statistică Brașov în această lună, o etapă de pregătire a Recensământului Populației și Locuințelor care va avea loc în semestrul I al anului viitor.
Brașoveni care locuiesc pe străzile următoare vor fi contactați zilele următoare cu informații în legătură cu obligativitatea de a participa la recensământ: Al. I Cuza, Bisericii Române, Col. Ion Buzoianu, Colinei, De Mijloc, Dealul Cetății, Dealul de Jos, Dr. Gheorghe Marinescu, Dr. Ion Rațiu, Lungă, Maior Cranța, Mihai Eminescu și Simion Bărnuțiu.
Recensământul de probă se va desfășura, pentru prima dată în România, preponderent online, în trei faze: Faza 1: până în 9 martie 2021 – pregătirea bazei de date cu
variabilele de recensământ preluate din surse administrative și precompletarea chestionarelor individuale; Faza 2: 10 – 16 martie 2021 – auto-recenzarea (completarea
chestionarelor online de către persoanele din gospodăriile cuprinse în eșantion); Faza 3: 22 – 31 martie 2021 – deplasarea recenzorilor în teren pentru realizarea interviurilor față în față în cazul persoanelor/gospodăriilor unde, din motive obiective, nu s-a putut efectua autorecenzarea. Participarea la recensământ și furnizarea de informații corecte și complete sunt obligatorii. Refuzul de a furniza informațiile solicitate sau de a primi vizita recenzorului, precum și furnizarea de informații incorecte constituie contravenții și se sancționează cu amenzi cuprinse 1.000-5.000 lei.
La nivelul județului Brașov, în cadrul recensământului de probă au fost incluse, pe lângă cele 856 locuințe din municipiu și 518 de locuinţe din comuna Hălchiu.
La nivel național, la recensământul de probă vor fi incluse aproximativ 50.000 de gospodării alese aleator.
Spitalul Regional Braşov, de la 300 de milioane la 600 de milioane de euro?
Primarul Braşovului, Allen Coliban şi preşedintele Consiliului Judeţean Braşov nu prea reuşesc să se pună de acord, cel puţin la nivelul declaraţiilor, atunci când vine vorba despre una dintre cele mai importante investiţii ale judeţului, respectiv Spitalul Regional. Astfel, într-o publicaţie naţională cu profil economic, primarul Allen Coliban a declarat zilele trecute că Braşovul pregăteşte investiţii de 1,5 miliarde de euro, una dintre acestea fiind tocmai în spitalul regional. Valoarea proiectului, aşa cum a fost ea înaintată de Coliban, în interviul respectiv, din data de 3 martie, este de 600 de milioane de euro. Restul până la 1,5 miliarde de euro ar urma să fie investiţi în proiectul trenului metropolitan şi în diferite proiecte menite să protejeze mediul, să atragă investitori sau să crească competitivitatea universitară.
Cifrele lui Coliban nu „bat” cu cele ale lui Veştea
Sumele anunțate de primarul Brașovului sunt total diferite de cele prezentate de președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, în 10 februarie, la dezbaterea pe tema actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) organizată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Astfel, în 10 februarie 2021, Adrian Veștea a propus alocarea prin PNRR a sumei de 300 milioane de euro pentru Spitalul Regional Braşov (proiect aflat în stadiul elaborării studiului de fezabilitate, care va stabili valoarea investiției). Practic, având în vedere sumele anunțate de președintele Consiliului Județean Brașov și de primarul Brașovului, rezultă că în câteva săptămâni, valoarea investiției s-a dublat.
Şi totuşi, câte paturi va avea spitalul, după „îmbunătăţirea proiectului”, anunţată de Allen Coliban?
Pe de altă parte, neclar este şi numărul de paturi al spitalului. Astfel, prin ordinul Ministrului Sănătății din 1 noiembrie 2018 (care este și acum în vigoare), noul spital al Brașovului ar urma să aibă 849 de paturi pentru spitalizare de continuă și 64 pentru spitalizare de zi. În 9 februarie, printr-un comunicat transmis presei locale, Allen Coliban a anunțat că „spitalul ar urma să aibă o capacitate aproape 1.000 de paturi, dintre care 912 paturi pentru serviciile de urgență (spitalizare continuă – n.n.) și 56 pentru spitalizare de zi”. În ediția din 3 martie a cotidianului național, primarul a amintit de „spital regional cu 900 de paturi”, pentru prima etapă, numărul de locuri urmând a fi crescut în timp. (M.P.)
DSU înfiinţează o bază pentru intervenţie montană cu elicopter uşor, în zona Braşov – Sibiu
Trei noi baze pentru intervenţie montană vor fi create în România, după ce Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a achiziţionat şase elicoptere uşoare care vor fi folosite în aceste baze. Una dintre ele va fi înfiinţată pentru a deservi zona Braşov – Sibiu, a anunţat Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă Braşov.
DSU a recepţionat ieri primele trei din cele şase elicoptere uşoare. Cu această ocazie Raed Arafat a declarat că vor fi amenajate trei baze de intervenţie montană, în cadrul programului „Viziune 2020”.„Rolul lor va fi, în principal, de creare a trei baze noi pentru intervenţie montană – (…) una în zona Caransebeş, Caraş, una în zona Braşov, Sibiu şi una în zona Suceava”, a precizat Arafat, la evenimentul de recepţionare a celor trei elicoptere. În cadrul programului „Viziune 2020” vor fi achiziţionate şi elicoptere medii sau grele pentru înlocuirea celor care „nu mai fac faţă” din cauza vechimii. Licitaţia este într-un stadiu avansat, a adăugat secretarul de stat. Programul „Viziune 2020” are şi o componentă terestră în desfăşurare, spun reprezentanţii DSU. „IGSU se dotează cu echipamente şi cu tot ce trebuie pentru diferite tipuri de intervenţie, am văzut echipamentele de intervenţie pentru căutare-salvare în caz de cutremur, am văzut maşinile care au sosit, autoscările, absolut tot ce a intrat în dotarea inspectoratului, dar acum continuăm şi poate cea mai importantă licitaţie care este în curs este cea pentru 500 de maşini de pompieri, pe care sper să reuşim să le achiziționăm cât mai rapid”, a explicat Raed Arafat.
Municipiul Brașov rămâne în „scenariul roșu“ pentru încă minim 14 zile
Având în vedere că rata de incidență cumulată la 14 zile a îmbolnăvirilor cu SARS CoV 2 nu a scăzut sub 3/1.000 de locuitori (ieri rata de infectare a fost 4.77‰), Brașovul menține restricțiile prevăzute în H.G nr. 35 din 10.02.2021.
Astfel, vor rămâne deschise creșele și grădinițele, iar la școală vor merge doar elevii din ciclul primar (clasele 0 – IV), la celelalte clase școala urmând a se desfășura integral on-line.
Instituțiile de cultură, cinematografele, restaurantele și cafenelele, sălile de jocuri de noroc rămân închise.
În ultimele 24 de ore au fost depistate 214 cazuri noi în județ, astfel încât s-a ajuns la o incidență de 3,14/1000 de locuitori. Înca 5 brașoveni și-au pierdut viața ca urmare a complicațiilor generate de infectarea cu virusul SarsCov-2, ducând numărul deceselor în județul Brașov la 723, dintr-un număr total de 33.034 îmbolnăviri de la începutul pandemiei.
Cetăţenii din Fundata vor primi pubele de gunoi cu CIP
Autor: M.P.
Gospodăriile din comunele Fundata, Bran şi Moieciu vor primi pubele noi de gunoi, însă unele moderne care vor uşura efortul de colectare al cetăţenilor dar şi munca operatorilor de salubritate. Cele trei comune, care fac parte dintr-un Grup de Acţiune Locală (GAL) au obţinut o finanţare nerambursabilă de 30.000 de euro pentru achiziţia de pubele noi, a anunţat primarul comunei Fundata, Marian Pâtea. Acesta spune că, cel puţin în localitatea sa, fiecare gospodărie va primi patru pubele noi, pentru colectarea selectivă a deşeurilor, împărţindu-le pe menajere şi reciclabile. Printr-o investiţie cu fonduri de la bugetul local vor fi achiziţionate cipuri care vor fi ataşate fiecărui recipient. „Practic, lucrătorii operatorului de salubritate nu vor mai scrie pe caiet de unde a luat gunoiul, ci aceste date vor fi înregistrate, automat, în sistem, printr-o simplă scanare. Acum căutăm soluții pentru cântărirea deșeurilor, ca să se poată aplica principiul plătești cât arunci”, a spus primarul comunei Fundata, Marian Pâtea.
Dosar clasat definitiv: Klaus Iohannis, mesaj către ministrul Justiției
l Românii au dreptul să știe care este adevărul despre evenimentele din 10 august 2018
Klaus Iohannis a transmis ieri , pe propria pagină de socializare, un mesaj în care îi cere ministrului Justiției să explice situația dosarului „10 August ”.
„Solicit ministrului Justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici.
Lucrurile nu se pot încheia aici și de aceea am cerut ministrului Justiției și ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”, a scris Klaus Iohannis într-un mesaj postat pe Facebook.
Decizie finală luată în dosarul 10 august
Tribunalul București a respins marți, 2 martie, solicitarea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei în dosarul 10 august.
Decizia vine după ce dosarul a fost plimbat șase luni între instanţe, deoarece magistraţii nu s-au hotărât cine are competenţa să soluţioneze acest caz.
Astfel, pe 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului „10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
Decizia trebuia aprobată de un judecător, iar cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa care hotăra pe 10 august 2020 că nu are competenţa materială de a soluţiona cererea procurorilor şi a trimis dosarul la Tribunalul Bucureşti.
Dosarul nu a ajuns însă direct la Tribunalul Bucureşti, fiind trimis la Instanţa supremă, pentru soluţionarea unei cereri formulate de colonelul Sebastian Cucoş privind sesizarea Curţii Constituţionale, care a fost respinsă de magistraţi.
Drama unui comunist: Secretarul general al PCR din Tărlungeni
l Ştefan Foriş a fost ucis cu o rangă la ordinul lui Gheorghiu-Dej
Ştefan Foriş a fost al şaselea secretar general al Partidului Comunist din România şi ultimul care a activat în ilegalitate. S-a născut la 9 mai, 1892, într-o familie de maghiari din Tărlungeni. Părinţii săi, István Fóris şi Anna Kocsis, aveau o făbricuţă de cărămizi şi ţigle. Foriş a fost, timp de patru ani, şeful comuniştilor din România. A fost ales de Comintern şi recomandat de zelul cu care respecta prescripţiile Moscovei. La ordinele lui Gheorghiu-Dej, a fost ucis cu o rangă şi îngropat sub o placă de beton, într-un garaj. La rândul ei, mama lui, Anna, a dispărut. Devenise prea insistentă în căutarea fiului ei.
A făcut liceul în Braşov
Istvan a absolvit şcoala elementară în Tărlungeni, după care a urmat liceul comercial din Braşov. Şi-a desăvârşit studiile la Budapesta, la o facultate de fizică-matematică. S-a înrolat voluntar în Primul Război Mondial în armata austro-ungară, fiind locotenent. Atras de ideile comuniste, imediat după război aderă la Partidul Comuniştilor din Ungaria şi activează în regimul Republicii Sovietice Ungare. Îl cunoaşte pe Bela Kuhn, şeful efemerului guvern comunist din Ungaria. Kuhn era şi el de origine transilvăneană, fiind născut în Bistriţa. Participă la luptele conduse de regimul bolşevic maghiar împotriva trupelor române şi cehoslovace. Regimul comunist de la Budapesta este înlăturat după numai patru luni de intervenţia armatelor române.
Jurnalist comunist
Foriş reuşeşte să se întoarcă la Oradea, aflată deja în Regatul României, unde este timp de un an profesor de matematică. Revine la Braşov, unde îşi reia activitatea politică în calitate de membru al Partidului Socialist. În 1921 aderă la nou înfiinţatul Partid Comunist Român, care în 1924 este interzis de autorităţi. Ajuns în Bucureşti, devine unul dintre cei mai activi jurnalişti şi propagandişti comunişti. A fost arestat de mai multe ori pentru activitate comunistă, începând cu 1926. După ultima condamnare, în 1932, a petrecut trei ani la Doftana. Atunci a făcut un gest care i-a determinat pe tovarăşii săi să-și piardă încrederea în el. A semnat o declaraţie de renunţare la propaganda comunistă. Chiar dacă a revenit la scurt timp asupra ei, ulterior a fost bănuit de trădare de rivalii săi.
Fuga în URSS
În 1928, Tribunalul Militar din Cluj îl condamnă la zece ani închisoare, însă scapă fugind în URSS. Un timp a locuit la Moscova, apoi la Viena şi Berlin. Devine unul dintre cei mai bine pregatiţi agenți ai Cominternului, organizaţia internaţională comunistă condusă de la Moscova. Întors în România în 1930, se căsătoreşte. Este arestat în 1932 la Bucureşti, împreună cu soţia sa, Lotti, şi este judecat în baza Legii Mârzescu, care scotea Partidul Comunist în afara legii. Stă închis până în 1935, perioadă în care divorţează.
Instruit la Moscova
În mai 1940, împreună cu Teohari Georgescu, a reuşit să treacă clandestin graniţa în URSS. După mai multe luni petrecute sub ancheta funcţionarilor cominternişti, cei doi au fost anunţaţi că Foriş a fost investit de conducerea Internaţionalei Comuniste în fruntea PCdR. Este instruit să organizeze sabotaje, acțiuni subversive, să folosească cifruri şi tehnici de spionaj. În acelaşi an, trece clandestin Dunărea pe la Tulcea într-o barcă, întorcându-se în ţară. Concubin pentru o perioadă cu Tatiana Bulan, o evreică din Basarabia pe care sovieticii au paraşutat-o în România pentru a executa acte de sabotaj, s-a căsătorit apoi cu activista Victoria Sîrbu. De la plecarea sa în URSS şi pe întreaga perioadă a mandatului său, rămâne aproape neremarcat în rapoartele Siguranţei, care îl credea fie mort, fie refugiat pe teritoriul sovietic.
Nepopular şi fără carismă
Ştefan Foriş nu a dovedit calităţi de conducător. Rigid, cu un spirit exagerat al disciplinei de partid, vanitos şi impulsiv, va intra în conflict cu o bună parte dintre membrii de partid care mai rămăseseră în libertate. Nepopular, fără charismă şi autoritate, este contestat de comuniştii din închisoare, al căror lider neoficial era Gheorghiu-Dej. Din multe puncte de vedere, Ştefan Foriş a fost exact opusul lui Gheorghiu-Dej. Avea pregătire intelectuală şi vorbea mai multe limbi: română, maghiară, germană şi franceză. În plus, avea deja o carieră revoluţionară impresionantă. Deşi Dej era în închisoare, iar Foriş liber, primul a reuşit să facă mai multe alianţe şi să pună la cale înlăturarea lui Foriş. Iniţial, ajutorul i-a venit din partea lui Emil Bodnăraş. Acesta era un fost ofiţer de artilerie din armata română, care dezertase în 1932 şi fugise în URSS.
Bănuieli nedovedite
După prăbuşirea închisorii Doftana, la cutremurul din 1940, penitenciarul Caransebeş devenise principalul centru de detenţie al comuniştilor. Aici domnea o atmosferă de suspiciune, iar noii veniţi erau chestionaţi despre cei care îi trădaseră. Astfel, asupra lui Foriş s-au abătut mai multe bănuieli, niciodată dovedite, că s-ar afla la originea descinderii Siguranţei la o tipografie clandestină şi la o casă conspirativă. Emil Bodnăraş, reîntors în ţară ca spion, este arestat şi încarcerat. Aici ia legătura cu Gheorghiu-Dej. Eliberat în 1942, Bodnăraș s-a deplasat la București și a luat legătura cu alţi doi, Constantin Pârvulescu și cu Iosif Rangheț – doi membri ai conducerii clandestine comuniste – pentru a complota pentru înlăturarea din funcția de secretar general al PCR a lui Foriș, acuzat că ar fi trădător și agent al Siguranței.
Destituit cu un document fals
După bombardamentul de aviație asupra Bucureștiului din 4 aprilie 1944, Bodnăraș și Rangheț l-au capturat pe Foriș și l-au forțat cu pistolul la tâmplă să-și semneze demisia. Ajuns la casa conspirativă unde se afla Ștefan Foriș, Bodnăraș i-a prezentat acestuia un mesaj falsificat ca venit din partea Internaționalei Comuniste, prin care conducerea partidului era destituită, iar toate legăturile, inclusiv cifrul conspirativ – adică numele membrilor și casele conspirative, trebuiau predate noii conduceri. De asemenea, conducerea veche trebuia să se pună la dispoziția conducerii desemnate. Foriş este totuşi lăsat să lucreze în redacţia clandestină a ziarului România Liberă. O scrisoare cifrată a lui Bodnăraş trimisă la lagărul de la Târgu Jiu, unde se afla Dej, confirma îndeplinirea acţiunii. După lovitura de stat din 23 august 1944, Foriş este lăsat să se plimbe prin oraş, dar numai însoţit. Practic, timp de doi ani este sechestrat. În 1945, conferinţa naţională a PCR a consfinţit o nouă conducere a partidului: Ana Pauker, Vasile Luca, Gheorghiu-Dej şi Teohari Georgescu. La o şedinţă secretă din 1946, la propunerea lui Dej, cei patru hotărăsc suprimarea lui Foriş.
„Fă-l să tacă!”
În 1946, Foriş era sechestrat în fostul sediu al Gestapoului din Bucureşti, de pe Aleea Alexandru, preluat între timp de comunişti. Aici, la ordinul lui Gheorghiu-Dej, a fost asasinat de Bodnarenko Pantelei Pantiuşa, alias generalul locotenent Pintilie Gheorghe, ofiţer NKVD, care ulterior a devenit primul şef al Securităţii. „Fă-l să tacă!”, i-ar fi ordonat Dej, cu acordul tovarăşilor săi, lui Pantiuşa. În luna februarie 1945, pentru a executa ordinul, a apelat la şoferul său, Mitea, ofiţer NKVD, paraşutat de ruşi, în iarna anului 1944, în munţii Predealului.
O anexă a clădirii se afla în acea perioadă în construcţie. În întunericul din magazie, se afla o groapă adâncă de 3-4 metri. După ce fusese ţinut prin beciuri şi alte subterane, Foriş a fost adus cu forţa în locul care avea să-i fie mormânt. În dreptul uşii, şoferul lui Pantiuşa, Dumitru Neciu, l-ar fi izbit cu o rangă în moalele capului. Să fie sigur că nimereşte, pentru că victima era înaltă, bărbatul se urcase pe un scaun aşteptând să dea lovitura finală. În aceeaşi groapă au mai fost aruncaţi doi foşti comunişti ilegalişti asasinaţi pentru că erau bănuiţi de legături cu fosta Siguranţă a statului. Fără proces, fără condamnare.
Insistenţele mamei
În 1942, mama lui Foriş vânduse cărămidăria şi-i dăduse banii fiului său pentru a putea susţine partidul. La 5 decembrie 1944, Foriş scrie CC al PCdR : „Mama mea, din cauza amânărilor, şi-a pierdut orice răbdare şi vrea să meargă la personalităţi străine în chestia mea. Dânsa a devenit foarte nervoasă şi mi-e tare frică nu cumva să-mi facă vreun mare bucluc“. În primăvara anului 1946, după asasinarea băiatului ei, disperată că nu primeşte nicio veste de la el, pleacă din Tărlungeni la Bucureşti să-l caute. Pentru că nimeni nu-i dădea informaţii, timp de mai multe zile, s-a aşezat la intrarea sediului central al partidului, făcând gălăgie. Pantiuşa a încercat s-o liniştească, spunându-i să revină după câteva săptămâni. Povestea s-a repetat, iar bătrâna a devenit din ce în ce mai disperată, strigând în stradă că fiul ei a fost omorât.
Asasinată la Oradea?
Într-una din zile, când bătrâna, venită din nou din Tărlungeni, făcea scandal, în clădire se afla şi un secretar de partid din Oradea. Pantiuşa a discutat cu el s-o ia in maşină şi s-o facă să tacă. A reuşit s-o convingă să se urce în maşină, spunându-i că omul care pleacă cunoaşte precis locul unde se află fiul ei şi o va duce la el. E purtată de la Bucureşti la Oradea, apoi la Băile Felix şi iar la Oradea, pe strada Cuza Vodă nr. 20. Aici şi-a găsit şi sfârşitul. Activistul Adolf Fogel, în casa căruia femeia s-a prăpădit, susţine că aceasta ar fi murit de moarte bună: era bolnavă de inimă, nu prea mânca şi postea des. Totuşi, rămâne deschisă varianta asasinatului. Se întâmpla în vara lui ’47. Pentru că nu puteau s-o îngroape creştineşte, patru comunişti au învelit cadavrul fără niciun fel de îmbrăcăminte într-un covor şi l-au aruncat în Crişul Repede. Cadavrul ei a fost descoperit eşuat pe malul râului.
Reabilitat la ordinul lui Ceauşescu
Douăzeci de ani mai târziu, Nicolae Ceauşescu, noul secretar general PCR după moartea lui Dej, a redeschis cazul Foriş. Nu pentru că ar fi dorit prea mult să se facă dreptate. Dar, în acest fel, putea să-i înlăture pe cei aflaţi în conducerea partidului care i se opuneau. În special pe Alexandru Drăghici, ministrul de Interne, implicat cu ani în urmă în arestarea și interogarea mai multor tovărăşi suprimaţi de securitate. Plenara CC al PCR din aprilie 1968 a făcut o analiză a așa-numitor „greșeli comise de partid în trecut”. Această reglare de conturi a fost o operaţiune „strict secretă”, cunoscută doar de liderii Biroului Politic al partidului. Deshumarea oaselor lui Foriş s-a realizat cu mare greutate deoarece clădirea în care fusese îngropat în ciment, situată pe Aleea Alexandru din Bucureşti, primul sediu al Partidului Comunist, devenise sediul Ambasadei Poloniei. Ancheta a stabilit că mama lui Ştefan Foriş a murit de moarte naturală.
Mărturii sinistre
Cercetările au adus la lumină fapte sinistre. „Eu am săpat groapa, eu personal am făcut totul, nu am vrut să amestec pe nimeni […] Am făcut-o mai adâncă. Dacă cineva va schimba podeaua să nu dea peste el, cam 2-3 metri adâncime“, declara Paniuşa. Iniţial a recunocut că el ar fi fost autorul crimei, dar apoi lasă ranga în mâna lui Neciu. Fost ministru de Interne în timpul operaţiunii, Teohari Georgescu, îşi aminteşte, la 17 ianuarie 1968, în faţa aceleiaşi comisii de partid: „Nu a putut fi omorât cu o singură lovitură şi a trebuit să-i dea mai multe lovituri. […] Nu a fost împuşcat pe motivul ca să nu facă gălăgie. […] După câte ştiu, deasupra s-a turnat o placă de beton“. Pantiuşa confirmă: „Am pus pământ, apă, am lăsat 2-3 zile până s-a bătut şi iar am pus apă şi singura grijă a fost ca să se aşeze pământul. Podeaua era de scândură albă, nevopsită şi m-am preocupat s-o vopsesc, dar nu am găsit vopsea şi am lăsat-o la fel. Apa cu care udam locul era luată de la chiuvetă“, declara Pantiuşa în faţa comisiei de partid.
Soţia lui şi-a pierdut minţile
Tovarăşii nu au fost mai umani nici cu familia fostului lor secretar general. În 1949, şi Victoria Sîrbu (foto, împreună cu copilul) va fi arestată, anchetată şi condamnată la opt ani muncă silnică şi confiscarea întregii averi. Singura ei vină a fost că a convieţuit cu „duşmanul Partidului”. A fost graţiată la 10 octombrie 1955 din lagărul Miercurea-Ciuc. Albise complet şi avea grave probleme psihice. A ajuns acasă cu un şobolan mort într-un pantof. Nimeni nu-i spusese în ce împrejurări i-a dispărut soţul, nici ce s-a întâmplat cu fetiţa lor, Vera Victoria, născută în 1945. Şi-a găsit copilul, care fusese îngrijit de nişte rude, dar nu şi-a revenit niciodată, până la moartea ei din 1987. După reabilitarea lui Foriş, fiica sa a primit o pensie specială. S-a sinucis în 1989.
Pintilie Gheorghe, ofiţer NKVD, primul şef al Securităţii:
„Am găsit singur soluţia şi i-am spus lui Ghiţă (n.r. – Gheorghe Gheorghiu-Dej) că am terminat şi m-a felicitat. Mi-a spus:«Bravo, bine că ai terminat. Dă-l în … mă-sii». După aceea s-a făcut o masă mai mică. M-a întrebat încă o dată: «Mă, ai terminat? Bine că ai terminat şi tu, şi noi». […] Vă spun sincer că am făcut din convingere în momentul acela“.
Teohari Georgescu, ministru de Interne în 1946:
„M-am dus la secretarul general al Partidului şi l-am întrebat:«Ce facem cu Foriş, îl ţinem de mult, îl suprimăm?». Faţă de propunerea mea, secretarul general al Partidului mi-a spus că este de acord să-l suprimăm. După aceea i-am căutat pe Vasile Luca şi Ana Pauker – i-am găsit împreună într-o cameră a lui Ana Pauker de la etajul I […]. Amândoi au fost de acord. […] După aceasta, generalul Pintilie mi-a confirmat că a fost executat“.
Comunistele de lângă Braşov
Foriş şi-a atras două verişoare din Tărlungeni, Kati şi Iluş, în mişcarea comunistă. Şi ele proveneau dintr-o familie bună, care avea o bucată de pământ în sat şi mai multe animale. Kati Feher a devenit soţia unui alt mare activist communist, Grigore Preoteasa. Sora ei, Iluş, a fost arestată de Siguranţă după ce a pus un steag roşu pe biserica din sat, în data de 1 mai 1935. Torturată de Siguranţă, după ce a fost eliberată a renunţat la activismul comunist, devenind secretară la un ziar în Braşov.
Amantele lui Dej şi Foriş, surori
La 10 noiembrie 1938, în timpul detenţiei de la Doftana, Gheorghe Gheorghiu-Dej a primit o telegramă specială, păstrată în arhive: „Sunt de acord. Stop. Introduce cererea direcţiei generale pentru cununia noastră. Stop. Eu fac la fel. Stop.“ Autoarea este o anume Elena Sârbu din Soroca (actualmente, în Republica Moldova), studentă la Medicină, comunistă închisă la penitenciarul din Dumbrăveni, în aceeaşi celulă de partid cu Ana Pauker. Căsătoria nu a avut loc, până la urmă, dar Elena Sârbu a fost amanta oficială a liderului comunist până în 1939. Elena Pavel era sora Victoriei Sârbu, asistenta şi amanta lui Ştefan Foriş în acea vreme.
Căsătoriți din 1968: Cine este soția lui Alexandru Arșinel și cât de frumoasă era în tinerețe
l Acum a ajuns în scaun cu rotile!
Pe Alexandru Arșinel îl cunoaște toată lumea, dar puțini știu cum arată partenera lui de viață. Marilena era de-o frumusețe răpitoare în tinerețe, astfel că nu e de mirare faptul că a reușit să-i cucerească iremediabil inima marelui artist. Din păcate, soarta nu a fost blândă cu ea, fiind acum imobilizată într-un scaun cu rotile. Iată care e motivul dureros!
Alexandru Arșinel este unul dintre cei mai mari artiști ai țării noastre cu care ne putem lăuda în toată lumea. Celebrul actor are o carieră la care mulți nici măcar nu îndrăznesc să viseze, talentul său fiind inegalabil. El și colega lui de breaslă, Stela Popescu, au fost aproape nedezlipiți pe scenă, astfel că moartea regretatei artiste l-a marcat profund, izbucnind în plâns la parastasul ei.
Cine este Marilena, soția lui Alexandru Arșinel
Așadar, Alexandru Arșinel și Stela Popescu au avut o relație atât de strânsă de prietenie, încât unii dintre fani au crezut la început că formează un cuplu, lucru infirmat ulterior de ei. Soția faimosului actor este Marilena Arșinel, cei doi fiind căsătoriți din anul 1968. Fiind de o frumusețe răpitoare, Marilena Arșinel l-a cucerit imediat pe marele artist. Cei doi au împreună doi băieți, Bogdan și Cristian. Chiar dacă niciunul dintre ei nu i-a călcat pe urme celebrului lor tată spre o carieră în lumea artistică, Alexandru Arșinel este extrem de mândru de ei. Cel dintâi este de meserie inginer constructor, iar mezinul s-a orientat către agricultură.
De ce a rămas partenera artistului imobizilată în scaunul cu rotile?
Din păcate, soția lui Alexandru Arșinel a trecut în urmă cu câțiva ani printr-un incident care i-a marcat viața. Marilena a rămas imobilizată într-un scaun cu rotile, după ce tocul pantofilor i s-a blocat în scări și a căzut direct în cap. Deși a ajuns de urgență pe mâinile medicilor pentru a fi operată, aceasta a rămas cu sechele, având în permanență nevoie de îngrijiri.
Cei doi sunt căsătoriți din 1968
Marilena Arșinel are mare noroc de soțul ei, având în vedere că actorul îi este alături în permanență. Anul trecut, Alexandru Arșinel a dat un interviu emoționant în timp ce o îngrijea la munte pe soția lui spunând că partenera lui este foarte optimistă în ciuda problemelor de sănătate.
„Nu știu sigur, dar ea ne transmite foarte mult optimism. O întreb ce face, ea zice bine, „ți-a plăcut mâncarea?”, ea zice da. Eu nu o aud niciodată că ar trebui să fie așa, așa. Nu că e docilă, e foarte optimistă”, a declarat Alexandru Arșinel în urmă cu câteva luni pentru Antena Stars.
Laura Lavric nu-și iartă sora care a acuzat-o public de ”prostituție”
Celebra solistă de muzică populară Laura Lavric nu își dorește să îngroape securea războiului cu sora ei, Ecaterina Traian, de la care are de primit daune morale de 10.000 de euro pentru că a distrus imaginea artistei.
În 2012, Ecaterina a susținut, în cadrul emisiunii „Acces direct”, de la Antena 1, că celebra ei soră, Laura Lavric, „mergea cu bărbați pe cadouri și bani”, dar și că fostul soţ al cântăreței, care a fost un om minunat şi care o aştepta din turnee cu flori şi cu mâncare, a divorţat din cauza infidelităţilor şi relaţiilor ei extraconjugale:
„Sunt plecată din ţară din ’90, am întâlnit-o la New York, iar din multe surse am aflat că ea cânta la un restaurant, iar colateral mergea cu orice bărbat care îi oferea cadouri sau bani”, a fost declarația care a costat-o pe Ecaterina 10.000 de euro, în instanță, după ce Laura a dat-o în judecată.
Laura Lavric, despre sora ei: „Pe Ecaterina am găsit-o la matrimoniale. Ei îi tropăiau hormonii”
Dar nici Laura Lavric nu s-a lăsat mai prejos: „Pe Ecaterina am găsit-o la matrimoniale. Şi atunci eu fac o socoteală, a avut o apariţie cât era mama în spital, şi a doua apariţie la două săptămâni după ce am înmormântat-o. Ei îi tropăiau hormonii de supărare că a murit mama ei şi era pe Internet. Atâta perversitate şi nesimţire, n-am văzut”, povestea, în acea perioadă, cântăreață de muzică populară.
Laura Lavric și-a dat sora în judecată, astfel că, după opt ani, de termene, reprezentanții instanței au executat-o silit pe Ecaterina Traian. În termen de 16 ani, femeia trebuie să îi achite 10.000 de euro, drept daune morale.
Laura Lavric nu caută împăcare cu sora ei: „Pentru mine, ea nu mai există. Am avut colegi, din breasla mea de artiști, care m-au întrebat când se termină tam-tam-ul ăsta. Acum, ea își cere iertare, astea nu sunt lucruri de iertat. Eu, în fața lui Dumnezeu, am iertat-o, dar nu vreau să reiau relația cu ea. Este o femeie periculoasă”, a mai declarat Laura Lavric.
Laura Lavric, afectată dur de pandemia de coronavirus
Perioada de pandemie a afectat-o grav și pe ea, pe plan profesional și financiar: „Am evenimente pe care deja le-am amânat de anul acesta pe anul viitor. Îmi este foarte dor de scenă, de public, de emoția publicului. Acum mă simt inutilă, nu mă simt folosită! A fost o perioadă proastă, nu doar pentru mine, ci pentru toată lumea din acest domeniu, însă m-au salvat foarte mult afacerile pe care le am, dar și chiriile.
Acum, de 8 Martie, o să mai am câteva filmări, pentru diverse emisiuni de televiziune, și cam atât. În rest, nimic. Aștept să își revină lucrurile, mă uit la televizor, la știri, și zic poate de mâine se schimbă ceva. În perioada asta m-au salvat mult afacerile pe care le am. Am apartamente închiriate și mi-au venit de acolo banii, de asemenea am și spații comerciale închiriate, plus că am și o pizzerie în Iași, care mi-a mers destul de bine”, s-a mai confesat Laura Lavric.
