Autor: Andra Odiru
l Traseu: Plaiul Foii-Zărnești
Carieră de piatră, la poalele Pietrei Craiului. Camioane de mare tonaj, încărcate cu piatră din carieră, pe drumul de la Plaiul Foii și pe străzile orașului Zărnești. Acestea sunt datele unui proiect care a aprins spiritele în rândul localnicilor din Zărnești și iubitorilor de natură din Piatra Craiului. O companie din Zărnești are o licență legală de exploatare într-un deal de pe Valea Bârsa Fierului și singura cale pentru transportul pietrei este prin Zărnești. Autoritățile locale încearcă să blocheze acest proiect, de teama impactului negativ pe care transportul greu l-ar putea avea pentru comunitatea din Zărnești și pentru farmecul naturii de pe munte.
Cum a început totul?
Povestea carierei este legată de o zonă numită Dealul Blidarului. Acolo a fost descoperit un zăcământ dintr-o rocă numită granodiorit. Zona este situată la aproximativ opt kilometri de limita Parcului Național Piatra Craiului, în direcția nord, pe Valea Bîrsa Fierului.
În 2001, Guvernul României a adoptat Hotărârea 402, prin care a aprobat o licență de concesiune a activității miniere de exploatare, în favoarea societății de construcții CCCF SA. „Se aprobă licența de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea de Construcții CCCF S.A., în calitate de concesionar, în perimetrul Dealul Blidarului-Zărnești din localitatea Zărnești, județul Brașov, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre”, se arată în Hotărârea 402, din 2001. Documentul este semnat de premierul din acea vreme, Adrian Năstase. De la CCCF SA, licența de exploatare pentru granodioritul de la Dealul Blidarului a ajuns la Morani Impex SRL, o societate din Zărnești. Iar această societate vrea să înceapă exploatarea rocii, pe un front de lucru inițial de 0.98 hectare.
Cu legea în mână
Licența societății Morani a fost emisă pe 20 de ani și a fost prelungită cu cinci ani. Este valabilă până în 2026. Pentru ca exploatarea să poată începe, legislația silvică prevede că terenul zonei pe care va începe exploatarea rocii trebuie scos din fondul forestier. Iar proprietarul terenului este Zărneștiul. Așa că începerea exploatării în această carieră depinde de Consiliul Local Zărnești: dacă aleșii locali nu scot din fondul forestier suprafața de 0,98 hectare, cariera nu se poate deschide.
„Dacă discutăm din punct de vedere al oportunității deschiderii unei astfel de investiții în orașul Zărnești, Consiliul Local a spus bun, e-n regulă, carieră, dar ce facem cu traficul? Pentru că automat, o astfel de carieră ar genera un trafic de mare tonaj foarte ridicat, care ar traversa tot orașul Zărnești, pe străzi care nu sunt pregătite, ca și infrastructură, pentru un tonaj foarte mare”, spune Alexandru Igrișan, primarul orașului Zărnești. Cu legea în mână, Morani încercă acum să oblige în instanță consilierii locali din Zărnești să scoată din fondul forestier terenul necesar pentru carieră.
Semne de întrebare
Singura cale pentru ca granodioritul să fie scos din zona de exploatare este traseul Bârsa Fierului – drumul care coboară dinspre Plaiul Foii și apoi străzile Zărneștiului. Acest lucru ar însemna că vehiculele de mare tonaj, încărcate cu piatră, ar circula pe drumul care încinge versantul vestic al Pietrei Craiului și apoi străzile dintre casele și blocurile Zărneștiului. Este motivul pentru care o parte a localnicilor refuză cu orice preț să accepte deschiderea carierei. „Nu putem vorbi de exploatare minieră și de dezvoltare turistică, în aceeași propoziție. Vă dați seama că ar fi două noțiuni total distincte și cumva diametral opuse”, spune primarul Alexandru Igrișan.
Cariera de la Dealul Blidarului este contestată și de administrația Parcului Național Piatra Craiului. „Problema, dacă se deschide această carieră, o să fie transportul cu camioanele de 40 de tone, care o să treacă chiar aici, prin fața sediului parcului, pe limita parcului și apoi prin orașul Zărnești. Nu știu dacă drumurile existente rezistă la asemenea încărcătură. Toată această activitate de transport nu se potrivește cu ceea ce dorim să facem aici, în dezvoltarea ecoturismului”, spune Mircea Vergheleț, directorul Parcului Național Piatra Craiului.
Ce spune deținătorul licenței
Frontul inițial de lucru este de 0,98 hectare, dar planurile pe termen mediu vorbesc despre o suprafață totală de aproximativ 60 de hectare, pentru exploatarea rocii. Reprezentantul Morani susține că are dreptul legal să folosească rețeaua de drumuri din apropierea limitei Parcului Național Piatra Craiului și din orașul Zărnești, câtă vreme niciun vehicul cu rocă nu va depăși tonajul legal de transport. Nicolae Movileanu, reprezentantul societății, susține că, de la preluarea licenței, Morani a cheltuit aproximativ 200 de mii de lei, pe taxele plătite Agenției Naționale a Resurselor Minerale (ANRM), în contul acestei licențe. „Noi deținem un teren de cinci hectare, cumpărat în mod expres, care îndeplinește toate condițiile, pentru a se efectua schimbul cu unitatea administrativ – teritorială Zărnești. Noi intenționăm să scoatem din fondul forestier 0,98 hectare, urmând să dăm în compensare și să fie împădurită, pe costurile noastre, o suprafață de cinci hectare”, spune Neculae Movileanu, reprezentantul Morani.
Acum, instanța de judecată trebuie să facă dreptate între localnicii din Zărnești și firma care vrea să deschidă cariera.
Rocă pentru construcții
Granodioritul este o rocă granulară, cu structură intermediară între granit și diorit. Este folosită ca piatră de pavaj și de construcție, pentru ziduri de sprijin sau fundații. Are o culoare alb cenușiu sau cenușiu cu nuanțe verzui ori roșcate , în general mai inchisă decât culoarea granitului. Granodioritul este răspândit, în România, mai ales în Munții Dobrogei, Retezat, Parâng, Surduc și Vlădeasa.