Acasă Blog Pagina 4316

Biletele se pot plăti cu cardul în trei tipuri de autobuze RATBV

0

Operatorul de transport public din Braşov pune în aplicare primul serviciu de plată din România cu tehnologie EMV Tranzit destinat transportului public. Mai exact, este vorba despre un sistem de plată a călătoriei cu autobuzul sau troleibuzul în care, la aceleași validator, se pot folosi atât cardurile bancare contactless, cât și cardurile de transport emise de societate. Pentru validare, călătorii vor trebui să cauze aparatele marcate în autobutobuze și troleibuze, cu siglele Mastercard sau Visa.

Plata cu cardul se poate face în trei tipuri de mjloace de transport

În acest moment, sistemul funcţionează în toate autobuzele Menarini, la validatorul din zona uşii 1, în toate autobuzele electrice SOR, atât la validatorul din zona uşii 1, cât şi la alte validatoare marcate cu siglele Mastercard sau Visa, şi în toate troleibuzele Solaris, la validatoarele din zonele uşilor 1 şi 2. Fiecare autobuz și troleibuz în care este posibilă plata cu cardul contactless este inscripționat şi pe exterior, cu un colant ce prezintă siglele Mastercard sau Visa.
Prin utilizarea cardului bancar contactless, călătorii pot achiziționa de la validator bilete cu câte o călătorie pe orice traseu operat de RATBV S.A. în Municipiul Brașov, însă doar pentru linia pe care o folosesc în acel moment.

Un bon, pe post de bilet

După realizarea plății călătoriei, prin apropierea cardului bancar contactless de validator, este emis un bon, pe care sunt înscrise următoarele date: numărul mijlocului de transport în care a fost achitat biletul de călătorie, data și ora emiterii, textul „Valabil 50 de minute de la ora…”, valoarea și tipul biletului achiziționat (exemple: urban / Poiana Brașov / Bod / Cristian etc.), ultimele patru cifre din numărul cardului cu care s-a făcut plata, mesajul „Tranzacție acceptată” și textul „Păstrați copia pentru verificare. Mulțumim pentru călătoria cu RATBV S.A”. În cazul în care serviciul de transfer bancar nu este funcțional, validatorul va afișa un mesaj de atenționare și de recomandare a serviciului alternativ de plată prin aplicația pentru smartphone „24pay”. În situația în care validatorul este funcțional, însă, din cauza unei erori, plata nu se finalizează, acest lucru va fi semnalat călătorului prin emiterea unui bon cu mesajul „Tranzacție neacceptată”. Procesul de autorizare a plății va fi de maxim șase secunde.

Hoț de anvelope, prins de polițiști

0

Un tânăr în vârstă de 22 de ani din județul Brașov a fost reținut ieri pentru 24 de ore de către polițiștii din Făgăraș. El este acuzat că în perioada 11.03.2021 – 07.04.2021 ar fi sustras mai multe componente auto, respectiv mai multe roți ale mașinilor parcate în Făgăraș. Polițiștii de la Biroul de Investigații Criminale au probat până acum 3 fapte de furt calificat. În urma probatoriului administrat, tânărul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Brașov.
Magistrații vor decide soluția în acest dosar penal.

Bodenii, rugaţi să renunţe la cotele de drum, pentru reparaţii

0
Foto: facebook.com/primaria.bod.brasov

Locuitorii comunei Bod sunt rugaţi de autorităţile locale să renunţe la cotele de drum, astfel încât arterele să poată fi modernizate sau reparate, după caz, din bani publici. Bogdan Pleşean, viceprimarul comunei Bod, spune că localnicii care sunt dispuşi să renunţe la cota de drum pe care o deţin nu trebuie să facă foarte multe demersuri. „Documentaţia se poate face la notar şi poate fi depusă apoi la Primărie. Este nevoie de aceste acte pentru a putea realiza investiții în infrastructura rutieră”, a precizat viceprimarul Bogdan Pleşean. Pentru a le explica cetăţenilor importanţa documentaţiilor pentru renunţarea la cota de drum, administraţia locală va face o campanie de informare, atât online, cât şi „la firul ierbii”. „Campania se va face online, dar și prin intermediul fluturașilor, în zonele în care nu este cedat tot drumul. Este nevoie de acest demers şi pentru că avem mai multe PUZ-uri. Sunt zone de dezvoltare spre Sânpetru sau Hărman unde nu sunt cedate toate cotele de drum şi nu putem avansa”, a mai spus viceprimarul comunei Bod.

Doar într-un cartier, deocamdată: Făgărăşenii schimbă tactica deşeurilor

0

Autor: M.P.

l Vor plăti cât vor ”produce”

De la 1 iunie, Făgăraşul va pune în aplicare un nou sistem de reciclare, care include costul pe cantitatea de deşeuri generată de fiecare cetăţean. Proiectul „Făgăraşul reciclează” este menit să îi facă pe cetăţeni să aducă la platformele de gunoi o cantitate cât mai mică de deşeuri menajere, iar în paralel, reciclabilele să fie adunate separat, pe categorii. Pentru început, proiectul va fi aplicat într-un cartier al municipiului, pe parcursul a patru luni, urmând să fie extins apoi în restul localităţii.

Colectare selectivă pe cinci categorii

Proiectul va fi asemănător cu cel al „eco-insulelor” din Braşov, funcţionând pe principiul „plătești pentru cât arunci”. Cetățenii vor avea posibilitatea să controleze costurile de eliminare a deșeurilor din propria gospodărie, prin achiziționarea sacilor de la operatorul de salubritate. Sacii vor fi inscripționați cu coduri QR, care vor permite identificarea utilizatorului în sistemul de gestionare a datelor, care vor fi numele și prenumele utilizatorului; adresa exactă a imobilului de care aparține; tipul, volumul și culoarea recipientului; seria recipientului. Selectarea deșeurilor se va face pe 5 categorii: rezidual, biodegradabil, hârtie/carton, plastic/metal și sticlă. Gunoiul rezidual, cel mai costisitor, va fi singurul care va mai fi transportat la groapa de gunoi.Cantitatea totală scade astfel, iar costurile pentru gestionare vor fi reduse considerabil.

Ținta finală: colectare maximă și taxă cât mai mică pentru gunoi

În final, dacă fiecare cetățean va respecta regulamentul de colectare selectivă, se va ajunge la eliminarea taxei de salubritate, iar singurul cost pe care îl vor suporta făgărășenii va fi prețul sacilor, spun reprezentanţii administraţiei locale. „Costurile pentru gestionarea, transportul și depozitarea gunoiului au crescut anul acesta în România și au dus la majorarea taxei de salubritate, inclusiv la nivelul municipiului Făgăraș. Începând din luna ianuarie, am analizat mai multe variante pentru reducerea sumei plătite de către cetățeni. Am ajuns la concluzia că realizarea unui nou sistem de colectare a deșeurilor va permite nu doar reducerea, ci chiar eliminarea acestei taxe la nivelul municipiului. În perioada iunie – septembrie 2021 vom observa ce funcționează și ce nu, vom lua în considerare sugestiile și obiecțiile cetățenilor, pentru a îmbunătății procesul și regulamentul de colectare selectivă a deșeurilor”, spune primarul Gheorghe Sucaciu.
Campania de informare a fost lansată în mediul online ieri, iar proiectul intră în dezbatere publică pe 19 aprilie 2021. La începutul acestui an, taxa specială de salubritate din Făgăraș a fost majorată la 16 lei/persoană/lună, din cauza costurilor suportate de operatorul de salubritate pentru gestionarea, transportul și depozitarea deșeurilor. Firma de salubritate se află în subordinea Consiliului Local.

Comuna Sânpetru a ieșit din carantină aseară la ora 22.00

0

Membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Brașov au adoptat ieri o hotărâre privind încetarea aplicabilității Ordinul Șefului Departamentului pentru Situații de Urgență nr. 6837 din 01.04.2021, privind prelungirea carantinei zonale în unitatea administrativ-teritorială Sânpetru, județul Brașov. Incidența infectărilor cu SarsCov-2 în comuna Sânpetru a scăzut, dupa 3 săptămâni de carantină, la 5,51 cazuri la 1.000 de locuitori. Astfel încât, începând de aseară, comuna a intrat în scenariul 4-7,5 /1000. „Având în vedere propunerile Direcției de Sănătate Publică Brașov nr. 3488/07.04.2021 și nr. 3526/07.04.2021, privind evaluarea riscului de răspândire a virusului SARS-CoV-2 în unitatea administrativ-teritorială Sânpetru, începând cu data de 08.04.2021, ora 22:00 încetează aplicabilitatea măsurii de carantină zonală în unitatea administrativ-teritorială Sânpetru. Începând cu data de 08.04.2021, ora 22:00, la nivelul unității administrativ-teritoriale Sânpetru se vor aplica măsurile prevăzute în H.G. nr. 293 din 10.03.2021, privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 martie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, modificată și completată prin H.G. nr. 348 din 25.03.2021, corespunzătoare limitelor de incidență între 4 și 7,5/1000 de locuitori”, se precizează în hotărârea CJSU adoptată ieri.

Decizie clară! România continuă vaccinarea cu AstraZeneca

0

l Pentru toate grupele de vârstă

În lipsa unei decizii clare și unitare la nivel european privind serul AstraZeneca, autoritățile sanitare din România – Ministerul Sănătății, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Agenția Națională a Medicamentului – s-au întrunit joi într-o ședință pentru o hotărâre privind viitorul acestui vaccin în România. Specialiștii români au decis continuarea vaccinărilor cu acest ser.
„Situația epidemiologică este îngrijorătoare. La 100 de oameni diagnosticați, 2,5 persoane decedează. În ultimul timp s-a observat o tendiță de creștere a gravității cazurilor. Ca atare, având în vedere contextul epidemiologic, este foarte important să se continue vaccinarea cu toate vaccinurile disponibile. Evenimentele trombotice sunt posibile în cazuri foarte rare, iar beneficiile vaccinării depășesc cu foarte mult riscurile”, a declarat coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță. Acesta a anunțat că se continuă vaccinarea cu AstraZeneca pentru toate grupele de vârstă, în contextul în care rata trombozelor apărute după vaccinarea cu acest ser a fost de doar 0,65 la 100.000 de oameni. „În urma ședinței de lucru care a avut loc joi s-a decis continuarea vaccinării pentru toate grupele de vârstă. Persoanele imunizate cu doza unu, rapelul va fi făcut cu același vaccin. Cei care dezvoltă tromboze după prima doză, nu vor mai fi vaccinate la rapel. Vom elabora un material informtiv pentru toate persoanele care doresc să se vaccineze”, a precizat medicul Valeriu Gheorghiță.
Gheoghiță spune că renunțarea la vaccinare poate compromite atingerea imunității de grup. „Renunțarea la vaccinare ne poate aduce în fața unor forme severe de îmbolnăvire și poate fi compromisă atingerea imunității de grup”, a mai declarat Gheorghiță.
Până acum, în România s-au vaccinat 400.000 de persoane cu prima doză din acest vaccin anti-Covid, iar săptămâna viitoare va începe rapelul.

Restricțiile de circulație, ridicate în noaptea de Paște. Magazine deschise până la ora 20:00 în Vinerea Mare

0

Guvernul a prelungit joi starea de alertă pentru 30 de zile și a adăugat noi prevederi pentru perioada Sărbătorilor de Paște. De asemenea, Hotărârea de Guvern prevede limitarea gradului de ocupare în stațiunile de pe litoral la 70%.
Potrivit documentului adoptat de Guvern, în noaptea de Înviere sunt ridicate restricțiile de circulație. Astfel, românii vor putea merge la slujbă și pot circula până la ora 5 dimineața. Totodată, Guvernul a prelungit programul magazinelor până la ora 20:00 în localitățile unde rata de incidență nu ar fi permis ca acestea să fie deschise după ora 18:00, însă doar pentru zilele de vineri 23 aprilie și în Vinerea Mare, pe 30 aprilie.
„Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), în zilele de 23 aprilie și 30 aprilie 2021, operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, îşi pot organiza şi desfăşura activitatea în intervalul orar 5,00-20,00. În intervalul orar 20,00-5,00, operatorii economici pot activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la
domiciliu.”, se arată în anexa Hotărârii de Guvern. De asemenea, în toate localităţile se permite circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei, în perioada 8 mai-9 mai 2021, în intervalul orar 20,00-5,00 pentru deplasarea şi participarea la sărbătoarea religioasă specifică lunii Ramazan.

Transport urban: Cu ce se plimbau bunicii

0
"Cărăbușul" în Piața Sfatului

l Primul tramvai de pe teritoriul actual al României a funcționat în Brașov

În Brașov, primele mijloace de transport în comun intraorășenești, trăsuri sau vagoane cu unul sau doi cai erau construite de meșteri sași. Aceștea își așteptau în mod regulat clienții în Piața Sfatului și puteau transporta până la patru persoane cu bagaje, către celelalte trei zone principale ale orașului: Blumăna, Brașovechi și Șchei. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, trăsurile, căruţele şi diligenţele erau singurele mijloace de transport din oraş. Presa vremii relata despre conflictele clienţilor cu birjarii. Nu de puţine ori se păruiau şi se înjurau ca la uşa cortului. La sfârşitul secolului XIX, închirierea unei trăsuri costa costa 40 de coroane pe oră. În primul deceniu interbelic existau în Braşov 115 birjari şi 450 de cai.

Cu diligența pe Valea Prahovei

În 1866, este terminat Drumul Brașovului, între Câmpina, în Țara Românească și Brașov, pe atunci în Austro-Ungaria. Primul transport public interurban peste Carpați este organizat de Franz Körner din Brașov, în 1849. Diligențele urmau o rută de transport rapid între Brașov și București. Zece ani mai târziu, legătura se prelungește până la Dunăre, la Giurgiu. Cursele erau săptămânale şi puteau transporta 8-10 călători cu bagajelor lor.

Două gări

La 1 iunie 1873 a fost tăiată panglica inaugurală a gării Braşov, iar de pe peron a plecat primul tren de pasageri, tren care făcea legătura cu cele mai importante oraşe din Transilvania: Sighişoara, Mediaş, Cluj, Oradea, dar şi cu marile capitale ale Europei, începând cu Budapesta, Viena şi Paris. O parte din clădirea fostei gări există şi astăzi pe strada Hărmanului. La momentul inaugurării se afla lângă șoseaua ce lega Brașovul de Sfântul Gheorghe. În 1879, calea ferată e prelungită până la Predeal, făcându-se joncțiunea la graniță cu rețeaua din Regatul României. Gara veche va rămâne în funcțiune până în 1962, suferind mai multe modernizări și reamenajări, mai ales după distrugerile grave suferite la bombardamentele din Al Doilea Război Mondial. În 10 iunie 1891 s-a născut cea de-a doua poartă de intrare în Braşov, Gara Sf. Bartolomeu.

Tramvai din Centru până în Săcele

În anii ’70 ai secolului XIX, apare ideea unirii Brașovului de Șapte Sate – denumire pe care o purta Săcele în acele timpuri. În 1889, inginerul șef al orașului, Christian Kertch publică broșura „Tramvaiul cu abur și introducerea sa în Brașov”. Lucrarea, publicată în „Kronstadter Zeitung”, provoacă o adevărată dezbatere publică. Mai ales că, înființarea căii ferate implica demolarea Porții Vămii, aflată la capătul actualei Mureșenilor. Un an mai târziu, o grupare de investitori, organizată în jurul contelui Janos Nemes, autorizează o societate care concesionează calea ferată suburbană dintre Brașov și Săcele, care urma să fie construită și exploatată exclusiv, timp de 90 de ani. În 1891, șinele, fabricate la Anina și Reșița, sunt montate pe strada Vămii (actuala Mureșenilor) urmând să continue lucrările pe strada Lungă, până în Bartolomeu în locul numit Târgul Cailor. În același an se demolează Poarta Vămii. Somptuasa poartă de intrare în oraș fusese construită în 1838, înlocuind fosta poartă medievală.

„Cărăbușul”

Deschiderea oficială a traficului pentru călători are loc în 7 martie 1982 stârnind reacții diferite în presă. Vremea deosebit de aspră și troienele înlăturate cu greu de pe șine duc la deraierea trenului în Dârste, în dreptul fabricii de spirt a fraților Czell. „Gazeta de Transilvania” ignoră evenimentul, iar „Kronstdater Zeitung” îl ridiculizează, acuzând zgomotul și fumul înecăcios al locomotivei. Singurul articol favorabil apare în „Brasso”, consacrând și porecla pe care o va primi noul mijloc de transport, „Cărăbușul”. În 1892, tramvaiul cu aburi legă Promenada – zona în care se află astăzi Parcul Titulescu – de Gara centrală şi, apoi, se extinde până la Noua şi Săcele. Acesta nu funcţiona decât până la ora 20.00. Tramvaiul circula numai ziua, cu 10 km/h în oraş si 20 km/h în afară, iar în zilele de târg circula în oraş numai după ora 15. Linia trenului cu abur avea o lungime de aproape 17 km. După Primul Război Mondial, toate căile ferate din Transilvania trec în administrarea statului român, care stabilește tarife în lei.

Trenul galben

Mecanicul putea să utilizeze fluierul locomotivei numai în cazuri extreme, în rest avertizarea sonoră fiind făcută cu clopoţelul de către şeful de tren. Trenul avea doar 2 sau 3 vagoane, de clasa a III-a, construite din lemn decorat cu basoreliefuri interioare şi pe dinafară. Locomotiva pe bază de aburi, avea putere mică, şi se alimenta cu lemne. Din 1947, a trecut pe cărbuni. A rămas în amintirea celor în vârstă legenda „Trenul galben”, numit astfel de localnici după culoarea primelor vagoane de călători. După Primul Război Mondial, din cauză că poluau şi încurcau circulaţia, mai multe porţiuni ale liniei de tramvai au fost desfinţate. Vechiul tramvai a circulat însă până în 1960, când Regionala C.F. Braşov, devenită proprietara liniei, l-a desfiinţat.

Protestul anti-autobuze al birjarilor

În anul 1925 s-a introdus transportul cu autobuze. Primele patru sunt închiriate de compania Decei-Blaga, cu sediul în Cluj și circulau pe două linii, între Piața Unirii – Gara (14 stații), și Piața Unirii – Gara Bartolomeu (9 stații). Autobuzul era în acea vreme un vehicul cu 15, maxim 20 de locuri. Iarna autobuzele nu puteau urca străzile în pantă, locuitorii fiind obligaţi să apeleze tot la trăsuri. Preţul biletelor şi al abonamentelor era menţinut scăzut, îndeosebi pentru funcţionari şi elevi. Reacţii de împotrivire la extinderea transportului auto aveau şi birjarii, reuniţi în sindicatul „Fulger“. Ei au cerut, în 1926, limitarea numărului de autobuze.

Doar 30 de autobuze

În 1926, erau nouă proprietari de autobuze care au obținut contractul de închiriere pentru transportul public. Consiliul municipal a limitat numărul de autobuze la 30, pentru a evita accidentele de circulație. Prețul unui bilet a fost de 5 lei. Au fost stabilite trasee către Băile Zizin și Băile Vâlcele, de trei ori pe săptămână, cu plecare din Piața Sfatului. De asemenea, două camioane transportau persoane și marfă către și dinspre Bran, cu două plecări pe zi. În 1928, Prefectura și poliția orașului reglementează și circulația autobuzelor. În anul următor, în urma reclamațiilor din partea locuitorilor din apropiere, stația autobuzelor cu curse externe din Piața Sfatului a fost mutată în Livada Poștei.


Planuri pentru transport electric

În 1930, în oraș circulă 100 de taxiuri și peste 40 de autobuze. Opt ani mai târziu, în asociere cu primăria, se înființează „Regia Întreprinderilor din Municipiul Brașov” (R.I.M.B.). În cadrul acesteia, exista o secțiune de transport public, care era echipată cu 35 de autobuze care deserveau trei rute, însumând 17 km. Vor transporta 5,4 milioane de pasageri pe an. Din 1940 datează primele planuri pentru transportul electric în comun, din Brașov. În 1943, în oraș au fost aduse chiar troleibuze din Cernăuți, dar proiectul a fost ulterior abandonat.

Arestări și naționalizări

Lipsurile războiului au făcut ca atât societatea RIMB, cât și Căile Ferate Locale Brașov (CFLB), societatea anonimă care administra calea ferată urbană, să renunțe la modernizări. Principalul acționar și director al CFLB, av, dr. Valeriu Roman este arestat politic în 1946, sub pretextul unor acuzații economice.

În ’48, societățile de transport sunt naționalizate. Deceniul următor, Brașovul, transformat în orașul Stalin, trece printr-o perioadă gri, în care transportul cu trenul urban nu este dezvoltat. Totuși flota de autobuze a crescut, la începutul anilor ’50, la 33, fiind folosită pe patru rute. În plus, erau folosite două camioane pe ruta Prund – Poiana Brașov și 10 taximetre, evident de stat. De altfel, și în perioada interbelică taxi-ul era serviciu public. Garajul vechilor maşini ale municipalităţii, aflat la colţul dintre actualele străzi Maniu şi Iorga, s-a transformat după război în „Garajul Partidului”.


Troleibuze în loc de tren urban

Abia în 1961, transportul public între centru și cartierul rebotezat „Steagul Roșu” este complet restructurat și electrificat. În 1963, este dată în folosință și linia de troleibuz de pe strada Lungă, reconstituind, după decenii de absență, legătura cu cartierul Bartolomeu asigurată cândva de tramvaiul cu aburi. Un alt trolibuz va lua călătorii pe ruta Pe Tocile – Centru – Gara Veche. Toate aceste restructurări duc, din păcate, și la desființarea vechiului tren urban.

Transport pentru turiști

Până în 1970, când este dat în folosință drumul asfaltat spre Poiana Brașov, transportul spre această destinație se făcea cu tramcarul. Semișenilatele rusești erau descoperite, iar oamenii se așezau pe două bănci lungi paralele, în spatele cabinei. Vara, cele două osii din spate erau dotate cu anvelope, iar traseul pornea din Prund și continua cu Pietrele lui Solomon și Poiana Mică, având capătul în Poiana Brașov. Liberalizarea de după 1965, aduce o droaie de turiști în autobuzele de Poiană, dar și frumoasele autocare ale ONT-ului în parcarea din fața Hotelului „Carpați”.

Șine date la fier vechi

În 1989, rețeaua de troleibuze a ajuns la o lungime totală de peste 32 de kilometri. Din 1987 a funcționat al doilea tramvai din Brașov. Circula pe linia 101, pe traseul Rulmentul – Gară – Saturn. A fost desființat în 2007. Motivul invocat de Primărie a fost că reabilitarea sa era costisitoare, iar șinele împiedică o refacere trainică a asfaltului stradal. Șinele metalice au fost scoase de pe tot traseul și au fost vândute, printr-o firmă intermediară, la fier vechi. Subiectul, considerat de unii ziariști un act de corupție, a stârnit la respectiva vreme un scandal. După desființare, tramvaiul a fost înlocuit de linia de troleibuz 8. Din noiembrie 2017, lungimea totală a rețelei de transport electric în comun a rămas de 18,2 kilometri.

Comerț cu maşini


În perioada interbelică, automobilele nu erau privite cu ochi prea buni de către braşovenii conservatori. În Braşov exista şi o reprezentanţă care vindea maşini Buick , iar o altă reprezentanţă, de pe Strada Ferdinand 15, vindea autoturisme Cadillac şi Chevrolet. Prima şcoală de şoferi din Braşov, care îşi avea sediul pe Strada Neagră, era condusă de Ion Albu. În 1930, Fabrica de Oglinzi Oscar Wolff, de pe Strada Scăldătoarei, producea, printre altele, şi parbrize.

Pericol pe drum


În presă se făceau frecvent referiri la numărul accidentelor, iar amenzile contravenţionale erau aplicate pentru „excesul“ de viteză, atunci când şoferii atingeau 20-30 km pe oră. Viteza legală pe străzile oraşului, în anul 1924, era de 6 km pe oră. Încă de la începutul secolului trecut, poliţia atenţiona directorii de şcoli să nu mai lase elevii să joace fotbal pe străzi. Şi tramvaiul putea fi periculos pentru neatenţi. În toamna anului 1908, o fetiţă de 4 ani, ieşită la joacă, a fost surprinsă de tramvaiul cu aburi şi omorâtă pe loc. Cele mai multe accidente s-au înregistrat, conform documentelor vremii, pe strada Porţii (Republicii de astăzi), din cauza traficului intens de birje, automobile şi trecători.

Traseul vechiului tramvai

Pornind din gara Bartolomeu, unde exista şi o mică remiză aflată vizavi de clădirea de călători, linia urca pe strada Lungă, până în Piaţa Sfatului, de unde cobora apoi pe strada Mureşenilor, cotea la dreapta în dreptul Hotelului Aro de astăzi şi, prin actualul parc, ajungea în faţa Primăriei, unde se afla staţia Promenadă. Din acest punct, linia cobora pe actualul Bulevard 15 noiembrie, până la staţia Schiel (denumită ulterior Ramificaţie, apoi Strungul), în Piaţa Hidromecanica, de unde se făcea legătura cu vechea gară CFR de pe Hărman, iar o altă linie se continua pe sub Dealul Melcilor, prin Poiana Honterus şi Noua, trecea prin Dârste, unde traversa la nivel calea ferată Predeal – Braşov şi, trecând prin marginea satelor Baciu, Turcheş şi Cernatu, ajungea la staţia Satulung.

Surpriza lui Marcel Toader: Din mormânt, îi ia mașina înapoi

0

l Și cheltuieli de judecată

Se știe că Gabriela Cristea nu l-a mai avut deloc la inimă pe Marcel Toader după divorț, că l-a acuzat că i-a furat din bani și drept urmare nici măcar nu a mers la înmormântarea acestuia.
La aproape doi ani de la moarte, afaceristul i-a pregătit o nouă surpriză Gabrielei Cristea, una deloc plăcută. Gabriela Cristea este chemată să predea cheile și actele automobilului său marca Volvo, înregistrat pe numele firmei lui Marcel Toader. Societatea este în acest moment în insolvență, iar lichidatorul judiciar i-a deschis o acțiune civilă Gabrielei Cristea prin care este somată să predea autoturismul pe care-l are în folosință. Ea a folosit mulți ani mașina fostului soț, după divorț și chiar după decesul lui Marcel Toader. În cazul în care nu există posibilitatea predării mașinii, Cristea va trebui să achite contravaloarea ei: 42.500 de euro. Aceasta este suma care apare pe factura mașinii, la data la care aceasta a fost achiziționată, adică în anul 2009. De asemenea, Gabrielei Cristea i se cer și cheltuieli de judecată.
Primul termen al procesului între Gabriela Cristea și firma lui Marcel Toader (reprezentată prin lichidatorul judiciar) a avut loc la sfrșitul lunii martie, ocazie cu care Judecătoria Sectorului 2 și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București, datorită sumei mari puse în joc. La acel moment, Gabriela Cristea nu s-a prezentat la proces și nici nu a depus întâmpinare.

Cristea l-a acuzat pe Toader că i-a furat 400.000 de euro

Gabriela Cristea are însă șanse mari să rămână fără mașină sau fără bani dacă nu se va apăra în acest proces, în condițiile în care se confirmă faptul că automobilul aparține în acte firmei lui Marcel Toader. Pe de altă parte, Cristea s-a judecat ani de zile cu firma fostului soț, pe care l-a acuzat că i-a umblat în conturi fără acordul ei și că i-a scos de acolo în jur de 400.000 de euro pe care i-a mutat în contul societății sale. Deși spunea că are dovezi în acest sens, Gabriela nu și-a putut recupera banii pentru că societatea și-a declarat insolvența iar procesul a fost suspendat. Marcel Toader a murit în 2019, la 56 de ani, din cauza unui infarct. Decesul fostului sportiv a fost una cu adevărat surprinzătoare, mai ales că acesta era un tip în putere.

Prima soție a lui Dan Petrescu, expertă în psihosexologie!

0

Dana Petrescu, prima soție a lui Dan Petrescu, „dă peste nas” femeilor din viețile fotbaliștilor. În timp ce altele au saloane și magazine de haine, aceasta este specialistă în terapie psiho-sexuală si de cuplu.
Fosta soție a „Bursucului” este expertă în psihosexologie, practicantă activă de Tao (arta tăioasă a iubirii) și instructor certificat de Yoga. Mai exact, Dana tratează în cabinetul ei persoane care suferă de frigiditatea, absența totală a orgasmului la femei, vaginism, impotența, ejaculare întârziată sau prematură.
„Alte soţii de fotbalişti şi-au făcut saloane de frumuseţe, magazine cu haine, dar eu am fost pasionată de psihologie”, a dezvăluit Dana.

Și-a înșelat fostul soț cu Radu Niculescu

Soții Petrescu au fost căsătoriți timp de 11 ani, însă timp de 3 ani soția a avut o aventură cu Radu Niculescu. Divorțul a avut loc în 2003 la cererea acesteia.
„Când m-am despărţit sufleteşte de Dan, a apărut Radu, care mă urma efectiv ca un căţeluş. Mă aştepta cu buchete de câte 100 de trandafiri şi îmi vorbea irezistibil la telefon. M-am simţit frustrată să renunţ la dorinţele mele pentru a-l urma peste tot pe Dan. Nu am mai putut să îl fac fericit. Am văzut despărţirea ca pe o echilibrare, ca o împăcare cu sine”, mărturisea Dana.
Cuplul Dan – Dana au împreună două fete, Rebecca şi Chelsea. După divorț, „Bursucul” și-a găsit fericirea în brațele Adrianei, femeia cu care a mai făcut o fetiță (Jennifer Anne Marie).
Dana l-a dat în judecată pe Dan în anul 2012, considerând că pensia pe care o încasau cei doi copii este prea mică. La acea vreme, fostul ei soț se afla în Rusia pe un salariu de 2 milioane de euro anual.