Denisa Dedu va juca pentru Rapid București din sezonul următor al Ligii Naționale de handbal feminin. Denisa Dedu (26 de ani) se desparte de CSM București după două sezoane. „Încă 2 transferuri importante pentru echipa noastră! Denisa Dedu și Gabriela Perianu, jucătoare de bază ale echipei naționale, vor îmbrăca tricoul alb-vișiniu începând din sezonul viitor”, a anunțat gruparea din Giulești. Denisa Dedu a început handbalul la Dinamo Brașov după care a trecut la Corona Brașov (2010-2017). În ultimii ani, Dedu a jucat la Siofok KC (2017-2019) și CSM București din 2019.
112,5 milioane pentru spitale / CJ Braşov, buget 2021: investiții de peste 500 de milioane
l Aeroportul, drumuri județene, finanțare spitale
Conform proiectului Bugetului Județean pentru 2021 prezentat ieri, în dezbatere publică online, Consiliul Județean va avea un buget total de 776,223 milioane lei, din care 236,003 milioane lei pentru funcționare, reprezentând 30,41% din total, și 540,220 milioane lei, reprezentând 69,59% pentru dezvoltare. Președintele Consiliului Județean a declarat : ”Așadar, alocăm investițiilor sume istorice, pe care ar fi fost imposibil să le obținem fără accesarea fondurilor europene. Conform priorităţilor noastre, formulate încă din primul meu mandat şi care sunt continuate şi dezvoltate în mandatul 2020-2024, ne axăm pe trei domenii principale:
• Operaţionalizarea, certificarea şi punerea în funcţiune a Aeroportului Internaţional Braşov;
• Dezvoltare prin mobilitate. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri judeţene;
• Profesionalism în sănătate. Îmbunătăţirea infrastructurii sanitare prin reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente, aparatură şi mobilier a celor şase spitale de interes judeţean.”
Aeroportul, drumurile judeţene şi spitalele, principalele investiţii ale CJ
Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, spune că principalele proiecte de investiții aeroportulul, drumurile și sănătatea. „În ceea ce privește fondurile pentru aeroport, anul acesta, de la Guvernul României a fost alocată suma de 30 milioane de lei. Anul trecut, Guvernul a alocat pentru acest obiectiv de investiții 75 de milioane de lei. Practic, în doi ani, putem spune că am primit de la Guvernul României 105 milioane de lei, bani pe care i-am folosit pentru a duce la bun sfârșit o mare parte a lucrărilor la acest obiectiv”, a declarat preşedintele CJ Adrian Veștea. În acest an, proiectul Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav are o alocare bugetară de 188,295 milioane lei, din care 156,448 milioane lei dintr-un credit, iar 31.847 milioane lei, de la bugetul judeţului.

Trei drumuri judeţene în prim-plan
Pentru infrastructura rutieră, în acest an este alocată suma de 282,523 milioane lei, din care 43,552 milioane lei din credite bancare, 114,722 milioane lei din fonduri europene, 54.892.000 lei din finanțări de la bugetul de stat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) și 94,882 milioane lei de la bugetul județului. Principalele trei proiecte de investiţii, în acest an, sunt „drumul pe sub munte” Șinca-Lisa, drumul judeţean Măieruș – Ormeniș-Augustin – limita cu județul Covasna și drumul județean Dacia-Viscri-Bunești. Există însă şi alocări pentru reparaţii şi întreţinere în valoare de 18,087 milioane lei.
Investiţie de 1,103 milioane lei în digitalizarea spitalelor
Pentru Sănătate, judeţul Braşov va rula în acest an de 112,540 milioane lei, dintre care 71,509 milioane lei din fonduri europene, iar 41,031 milioane lei de la bugetul judeţean. Adrian Veștea a declarat : ”Avem un buget extrem de mare pentru sănătate, respectiv 112.540.000 de lei, din care 41.031.000 lei sunt din bugetul propriu al Consiliului Județean și 71.509.000 lei din fonduri europene, în baza proiectelor accesate ”. Din această sumă totală, 22,046 milioane lei, de la bugetul judeţului, sunt destinate investiţiilor, 11,716 milioane lei sunt pentru reparaţii curente la spitale, iar 720.000, pentru stimulentele personalului din sistemul public de sănătate din Braşov. Din fonduri europene, CJ va folosi în acest an 1,103 milioane lei pentru digitalizarea spitalelor, 8,805 milioane lei pentru modernizarea și eficientizarea energetică a corpului nou al Maternității, iar 10,482 milioane lei pentru dotările necesare Ambulatoriului Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie. Noua Unitate de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean, care va fi finalizată în acest an şi pusă în funcţiune, va beneficia de 6,688 milioane lei, pentru aparatură şi echipamente. De asemenea. Tot în echipamente şi dotări, pentru Ambulatoriului Integrat al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov este prevăzută suma de 10,699 milioane lei. Cea mai mare sumă – 33.632 milioane lei, va merge spre gestionarea crizei COVID în judeţ.
2,2 /1000 alcoolemie, 12 mașini lovite
Un bucureștean în vârstă de 31 de ani a provocat haos ieri seara pe strada Nucului din cartierului Noua. După o ceartă cu iubita lui, tînărul beat mort s-a urcat la volanul unui bolid Range Rover și în încercarea de a pleca din zonă a lovit 12 mașini care erau parcate pe stradă. Cu mare greutate, într-un moment în care șoferul nu mai știa de el, locuitorii din zonă care au fost martori la incident au reușit să îl tragă afară din mașină și să il culce pe trotuar. Șoferul era atât de beat încât polițiștii nu au reușit să îl convingă să sufle în etilotest. După primul ajutor acordat odată cu sosirea ambulanței, bucureșteanul și-a smuls gulerul cervical instalat de medici pentru a-l proteja în cazul în care avea vreo fractură de coloană. Până la urmă, șoferul a fost dus la spital pentru recoltarea de probe biologice iar rezultatul a fost 2,2/1000. Aproape de comă alcoolică. Polițiștii au descoperit, în timpul cercetărilor, că soferul avea permisul suspendat, în urma altor abateri la Regimul Rutier. Martorii oculari spun că numele tânărului este Adrien Stephane Mureșan și este fiul controversatului om de afaceri Sever Mureșan, fost proprietar al Bancii Dacia Felix. În 2017, Stephane Mureșan a fost protagonistul unui alt episod constroversat, în cartierul Militari din Capitală, când s-a urcat pe o macara și a amenințat că se sinucide. Bărbatul, nemulțumit că nu primise banii de la cei pentru care executase lucrări de construcții, a coborât, după 10 ore de negocieri. Procurorii se ocupă acum se dosarul penal constituit pentru infracțiunile de conducere sub influența alcoolului și fără permis.
Stingătoare „fake“
Ieri dimineață, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Mureș, sub coordonarea Direcției de Investigare a Criminalității Economice, au efectuat 218 percheziții domiciliare, în București și în 28 de județe, la persoane bănuite de înșelăciune, evaziune fiscală, spălare a banilor, complicitate la spălare a banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. Dintre acestea, 8 percheziții s-au desfășurat în județul Brașov. Din cercetări a reieșit că o societate comercială din București, având ca obiect principal de activitate „activități de luptă împotriva incendiilor și de prevenire a acestora”, începând din 2019, a încheiat numeroase contracte cu instituții publice și private pentru ca să presteze servicii de mentenanță (verificare, încărcare, reparare) a echipamentelor de protecție (extinctoare, hidranți). Aceste servicii s-ar fi realizat fără verificarea efectivă a bunei funcționări, astfel s-ar fi înlocuit sigilii, etichete de conformitate și de valabilitate. Gravitatea este dată de amploarea actelor materiale care vizau inclusiv spitale, școli, unități militare, penitenciare, sedii ale unor instituții publice, stații de alimentare cu carburant, companii de transport public, companii de transport aeriene, companii de producere a energiei termice, electrice și nucleare, combinat chimic etc. Beneficiarii au crezut tot timpul ca la funcționalitatea și calitatea echipamentelor de stingere a incendiilor este verificată, fapt pentru care ar fi achitat sume considerabile pentru aceste servicii. Printre firmele înșelate se află și RAT Brașov.
Un fost manager de la Braşov va conduce CFR Călători
Autor: M.P.
Ovidiu Vizante va prelua conducerea CFR Călători, din data de 20 aprilie, înlocuindu-l pe Dan M. Costescu, a anunţat compania. Managerul va avea pe mână în 2021 un buget pentru investiţii în infrastructură feroviar, de 4,2 miliarde lei.„Din data de 20 aprilie, conducerea companiei CFR Călători va fi preluată de Ovidiu Vizante, un profesionist cu experienţă vastă în logistică şi operaţiuni feroviare. Absolvent al unui master în transport şi logistică la Universitatea Politehnică Bucureşti, Vizante a lucrat în domeniul feroviar atât în companii private, cât şi în sistemul public, când activat ca manager de trafic la regionala Braşov a CFR SA”, anunţă CFR Călători, într-un comunicat de presă.
Specialităţile sale sunt managementul operaţiunilor, al bugetelor şi dezvoltarea de procese pentru creşterea vânzărilor. În domeniul privat, Ovidiu Vizante a fost director general al companiei Rail Cargo. „Compania CFR Călători are nevoie de o viziune de dezvoltare modernă, adaptată acestui deceniu. Transportul feroviar trebuie să redevină atractiv pentru români şi trebuie să poată reprezenta o alternativă ecologică la transportul auto”, precizează compania.
Printre obiectivele noului manager sunt digitalizarea proceselor companiei, simplificarea proceselor de achiziţionare a biletelor, extinderea serviciilor adiţionale transportului de călători, de exemplu transportul de biciclete, creşterea parcului de vagoane-cuşetă şi de dormit, suplimentarea veniturilor din publicitate, elaborarea de pachete de călătorii pentru facilitarea transportului lucrătorilor către centre industrial, precum şi revitalizarea imaginii companiei.
Dan M. Costescu, pe care îl va înlocui Ovidiu Vizante, este considerat un apropiat al fostului ministru al Transporturilor, Lucian Bode, ajuns între timp la Interne. Costescu a fost ministru al Transporturilor timp de jumătate de an în guvernul Cioloș (2016), fiind remaniat din cauza întârzierii marilor proiecte de infrastructură.
Luat cu mascații: Primarul din Comăna, noapte în arest
Autor: Andra ODIRU
l „Am fost un pic supărat”
Primarul comunei Comăna și-a petrecut noaptea de miercuri spre joi în arest, după ce a amenințat cu moartea doi polițiști de la Investigarea Fraudelor. Oamenii legii au închis magazinul soției acestuia, pentru abateri repetate de la legislația fiscală. Edilul a devenit furios la auzul veștii că, în plină carantină, magazinul soției ajunge cu lacătul pe ușă.
Fără bonuri fiscale
Nu e prima oară când polițiștii de la Investigarea Fraudelor au constatat că la magazinul din Comăna, al soției primarului, clienții nu primesc bonuri fiscale. De această dată, sancțiunea a fost mai dură: tot numerarul găsit în magazin – confiscat, amendă de aproximativ 20 de mii de lei și magazinul închis. „Ofițerii de Poliție au aplicat o sancțiune contravențională, iar măsura suspendării activității este o măsură complementară, care este prevăzută de lege, în cazul săvârșirii unei abateri repetate“, spune procurorul Adrian Aldea, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov.
Încătușat de mascați
Decizia închiderii magazinului a fost motivul pentru care primarul Viorel Grusea a devenit agresiv cu ofițerii de Poliție. Comuna Comăna este în carantină din seara zilei de 6 aprilie, de la ora 22. Iar edilul nu a putut suporta gândul că, în aceste condiții, magazinul soției se închide. „S-a stabilit că (…) primarul comunei, care este și soțul administratoarei unui magazin din acea localitate, i-a amenințat cu moartea pe cei doi polițiști“, spune procurorul Adrian Aldea.
Martorii oculari susțin că primarul din Comăna era sub influența alcoolului, în momentul săvârșirii celor două fapte de ultraj împotriva polițiștilor. O grupă de luptători ai Poliției a fost mobilizată la fața locului, pentru încătușarea edilului șef. Viorel Grusea a fost imobilizat și dus de mascați la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă, al Inspectoratului Poliției Județene Brașov.
Nota de plată
„Am fost un pic supărat“. Aceasta este explicația dată jurnaliștilor de edilul din Comăna joi, la intrare în sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov. După audierea în fața procurorului de caz, Viorel Grusea și-a recunoscut faptele. Și a încheiat cu magistrații un acord de revunoaștere a vinovăției, pentru cele două fapte de ultraj. Alesul localnicilor din comuna Comăna și-a asumat o pedeapsă de opt luni de închisoare, cu suspendare. Parchetul va înainta Tribunalului Brașov acest acord și pedeapsa propusă. Procurorii spun că edilul șef își va putea continua mandatul la Primăria Comăna, dacă Tribunalul pronunță condamnarea în forma asumată prin „Acordul de recunoaștere a vinovăției”.
Cel mai înalt dinozaur din Sud-Estul Europei este expus la Dino Parc Râşnov
Autor: M.P.
Începând cu această săptămână, la Dino Parc Râșnov este expus cel mai înalt dinozaur din Sud-Estul Europei. Este vorba despre un Diplodocus de 11 metri înălțime, aproximativ cât două girafe puse una peste cealaltă. Diplodocus face parte din familia sauropodelor, cele mai înalte creaturi care au existat vreodată pe Pământ.
Cel mai nou exponat de la Dino Parc Râșnov
Diplodocus a fost un dinozaur erbivor din familia sauropodelor, cele mai mari creaturi care au existat vreodată pe Pământ și a trăit, mai exact, cu 150-147 de milioane de ani în urmă, într-o zonă din nord-vestul Americii actuale, intens populată cu dinozauri de dimensiuni colosale. El se hrănea cu plante, în special cu frunzele din copaci, iar pentru asta avea un gât extrem de lung ce-l ajuta să ajungă la ele. Diplodocus avea și o coadă foarte lungă, compusă din 80 de vertebre, probabil, cea mai lungă din toate timpurile, pe care o folosea pentru a-și menține echilibrul când se ridica pe picioarele din spate ca să ajungă la coronamentul copacilor pentru a se hrăni. În această ipostază este reconstituit și noul exponat, pe care vizitatorii îl pot vedea la Dino Parc Râșnov. „Ne-am propus ca în fiecare an să aducem câte un exponat excepțional. În urmă cu doi ani l-am adus pe Hatzegopteryx thambema, cel mai mare animal zburător ce a existat vreodată, descoperit chiar la noi, în România. În 2019 am profitat de extindere și de dublarea suprafeței parcului și am adus unul dintre cei mai mari dinozauri care a trăit vreodată, Seismosaurus, un gigant de 45 de metri. Anul acesta l-am adus pe Diplodocus, un dinozaur foarte înalt, de peste 11 metri înălțime. Iar planul nostru este să continuăm să investim în astfel de exponate, astfel încât vizitatorii noștri să poată vedea cu ochii lor aceste animale extraordinare care au trăit pe Pământ în urmă cu zeci de milioane de ani” a spus Adrian Apostu, Manager Dino Parc Râșnov.
100 de dinozauri în aer liber, la Dino Parc
Dino Parc Râșnov este, în acest moment, cel mai mare parc cu dinozauri din Sud-Estul Europei și un muzeu în aer liber, unic în România. Parcul găzduiește peste 100 de dinozauri atestați științific, reproduși în mărime naturală, conform ultimelor descoperiri paleontologice. Printre cei 100 de dinozauri, la Dino Parc Râșnov este expusă reproducerea celui mai mare animal zburător din lume, Hatzegopteryx thambema, care putea face ocolul pământului în zbor fără oprire, dar și un meteorit real, extrem de rar, descoperit în România. Tot aici, vizitatorii îl pot găsi și pe Seismosaurus, uriașul sauropod de 45 de metri lungime, care crea un mic cutremur la fiecare pas.
Pe lângă dinozauri, în parc există un vulcan interactiv ce simulează o erupție și o platformă care exemplifică trei tipuri de cutremure: unul provocat de o erupție vulcanică, unul provocat de o turmă de Seismosauri care aleargă și un cutremur provocat de mișcarea plăcilor tectonice. Vizitatorii pot descoperi și 5 dinozauri animatronici care scot sunete terifiante, un cinematograf 360 de grade, o fereastră interactivă cu realitate augmentată și multe alte zone interactive, atât pentru cei mici cât și pentru adulți.
Dosar penal pentru „zădărnicirea combaterii bolilor”
În ultimele 24 de ore, polițiștii brașoveni au verificat 1.045 de locații, 52 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu privire la respectarea măsurilor impuse în perioada stării de alertă și apoximativ 110 de mijloace de transport persoane. Pentru abaterile constatate au fost aplicate 130 de sancțiuni contravenționale, dintre acestea 121 fiind aplicate pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală, 8 aplicate persoanelor fizice pentru nerespectarea interdicțiilor privind deplasarea/libera circulație și 1 pentru nerespectarea măsurilor privind carantina/izolarea, valoarea totală a sancțiunilor contravenționale aplicate fiind de 8.500 lei. De asemenea, polițiștii brașoveni au verificat peste 2.515 de persoane cu privire la respectarea măsurilor de izolare/carantină și au întocmit 1 dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de “zădărnicirea combaterii bolilor”.
5.500 locuri libere la Brașov: Ce se întâmplă în centrele de vaccinare cu AstraZeneca?
l O româncă din Italia a profitat
În centrele de vaccinare cu AstraZeneca e aproape pustiu, după publicitatea proastă de care a avut parte acest vaccin, în ciuda succesului evident din Marea Britanie. În România, sunt și centre de vaccinare unde a început încă de marți procedura de imunizare fără programare pe platformă. Acolo oamenii se prezintă doar cu buletinul și se pot vaccina. Unii profită de această oportunitate. Livia Opriș locuiește în Italia de 18 ani. Își dorea să facă vaccinul încă de când a apărut, dar în Italia e mai greu să ajungi la orice ser. Imediat ce a aflat că în România se poate imuniza fără programare, s-a prezentat la centrul de vaccinare din Baia Mare. Femeia nu are dubii în privința serului AstraZeneca. S-a imunizat cu speranța că totul va fi bine și că vom reveni la normalitate.
„Mama de 75 de ani a făcut AstraZeneca. A făcut puțină febră, 37. Fiica mea, în schimb, a făcut Pfizer și a făcut febră mai mare ca de la AstraZeneca”, spune Livia Opriș.
Și nici numărul celor care vin să facă a doua doză a vaccinului nu este prea mare. Sunt persoane care au renunțat.
„Nu mi s-a întâmplat nimic după prima doză, așa că nu avea ce să se întâmple la a doua”, spune un bărbat venit să facă rapelul cu AstraZeneca. Întrebat ce sfat ar avea pentru oamenii care nu s-au vaccinat, este categoric: „Să se vaccineze, să scăpăm odată și să revenim la normal”.
La Brașov, din cauza lipsei de interes, 4 fluxuri de vaccinare cu serul de la Astra Zeneca au fost transformate în fluxuri Moderna. În acest moment, în județul Brașov sunt disponibile peste 5.500 de locuri de vaccinare cu AstraZeneca dar nu prea sunt doritori, chiar dacă se pot prezenta la vaccinare doar cu buletinul, fără o programare in prealabil. De asemena, peste 15.000 de brașoveni se află pe listele de așteptare, dar cu alte vaccinuri.
Angela Merkel va primi astăzi o primă doză de vaccin de la AstraZeneca
Cancelarul german Angela Merkel va primi astăzi o primă doză de vaccin împotriva COVID-19. Cancelarului îi va fi administrată o doză de vaccin de la AstraZeneca, a scris joi cotidianul german Die Welt, dar fără a-şi preciza sursa.
Întrucât Angela Merkel are peste 60 de ani, ea se încadrează în grupa de vârstă pentru care vaccinul de la AstraZeneca este folosit în continuare în Germania. Persoanelor de sub 60 de ani le-a fost interzis acest vaccin, dacă nu există o indicaţie specifică din partea unui medic.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Seibert, afirmase în această săptămână că Angela Merkel va primi prima sa doză de vaccin „în curând”.
Germania traversează un al treilea val al pandemiei COVID-19, descris de Merkel drept „poate cel mai dur” de până acum. La fel ca în multe alte ţări, utilizarea vaccinului de la AstraZeneca a fost mult dezbătută în Germania din cauza unei posibile legături cu formarea unor cheaguri de sânge, în cazuri rare. Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, în vârstă de 65 de ani, a primit în ziua de 1 aprilie o primă doză din vaccinul de la AstraZeneca împotriva COVID-19, în conformitate cu recenta decizie a Germaniei de a rezerva acest ser pentru persoanele de peste 60 de ani, a informat la momentul respectiv biroul preşedintelui.














