Acasă Blog Pagina 4296

Primăria propune ca facilităţile instituite de administraţia Scripcaru să continue

0

Autor: M.P.

Braşovenii vor beneficia și în 2022 de o serie de facilităţi la plata impozitelor locale. Potrivit proiectului de hotărâre care va fi dezbătut de Consiliul Local în şedinţa de mâine, vor fi scutiţi total de la plata impozitului auto, proprietarii maşinilor electrice, iar cei care deţin o maşină hibrid vor primi un discount de 95%. Scutiri de impozite primesc şi proprietarii care au investit în clădirile lor. Impozitele se vor menține la aceeași nivel ca și anul acesta, dar cu o ajustare (creștere) de 2,6%, conform evoluției inflației. Această creștere/ajustare este obligatorie, conform Codului Fiscal.

Scutire totală de impozit pentru proprietarii de maşini electrice

Facilitatea acordata proprietarilor de „maşini verzi” este un sprijin instituit de mai mulţi ani la Braşov. Pe lângă aceasta, există şi altele care vor continua în acelaşi regim. De exemplu, vor fi scutiţi de impozitul auto si proprietarii de mijloace de transport utilizate exclusiv în domeniul agricol. Alte facilităţi care vor continua şi în acest an sunt cele destinate proprietarilor de clădiri care au făcut lucrări ambiental-arhitecturale. Aceştia primesc o scutire de impozit pe o perioadă de cinci ani de la executarea intervenţiilor. Și cei care execută lucrări de eficientizare energetică a clădirii beneficiază de o reducere a impozitului cu 20%, tot pentru o perioadă de 5 ani. Nu în ultimul rând, clădirile și terenurile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale, cu excepția celor care sunt folosite pentru activități economice, sunt scutite de la plata impozitului.

Impozit cu 500% mai mare pentru cei care îşi neglijează proprietăţile

Și pentru agenții economici sunt prevăzute scutiri de impozit în anul 2022. Pentru ca aceștia să beneficieze de aceste facilități, executivul va iniția, în următoarele luni, o schemă de minimis în conformitate cu legislația în domeniul ajutorului de stat, astfel încât cei care vor investi în Brașov și vor crea locuri de muncă să beneficieze de scutire de impozit.
La polul opus, cei care îşi lasă proprietăţile neîngrijite riscă să plătească impozite de cinci ori mai mari. Mai exact, se propune majorarea cu până la 500% a impozitului pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilanul Municipiului Brașov. De asemenea, începând cu al treilea an, se aprobă majorarea cu până la 500%, a impozitului pentru terenul agricol neîngrijit timp de doi ani consecutivi.

142 amenzi Covid

0

În ultimele 24 de ore, polițiștii brașoveni au verificat 1.090 de locații, 59 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu privire la respectarea măsurilor impuse în perioada stării de alertă și 113 de mijloace de transport persoane.
Pentru abaterile constatate au fost aplicate 142 de sancțiuni contravenționale, dintre acestea 136 fiind aplicate pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală și 6 aplicate pentru nerespectarea măsurilor de diminuare a impactului riscurilor, valoarea totală a sancțiunilor contravenționale aplicate fiind de 8.100 lei. De asemenea, polițiștii brașoveni au verificat peste 2.730 de persoane cu privire la respectarea măsurilor de izolare/carantină.

CJSU a cerut prelungirea carantinării zonale a comunei Comăna

0

Prefectura Brașov a anunțat că, dată fiind propunerea Direcției DE Sănătate Publică (DSP) Brașov cu nr. 3913/19.04.2021 și avizul nr. 6032/19.04.2021 al Institutului Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere și Combatere al Bolilor, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Brașov a hotărât, prin vot, să solicite Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI) emiterea Ordinului Șefului Departamentului pentru Situații DE Urgență privind prelungirea măsurii de carantină zonală pentru comuna Comăna, pe o perioadă de 7 zile, începând cu data de 20 aprilie, ora 22.00.
Incidența era ieri de 7,29 cazuri la mia de locuitori, dar la momentul instituirii carantinei zonale pentru 14 zile, în 6 aprilie, era DE 12,38 și a ajuns la un moment dat la peste 15.

Negociator cu noroc!

0

Ieri în jurul orei 17.40, Poliția Municipiului Brașov – Secția 2 Poliție a fost sesizată prin apelul unic de urgență 112 cu privire la faptul că, o persoană de sex masculin s-a urcat pe un stâlp publicitar situat pe raza municipiului Brașov și amenință că se sinucide. La fața locului s-au deplasat polițiști, pompieri cu autospecială cu scară specială, echipaje SMURD și un negociator din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Brașov. În urma intervenției negociatorului din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Brașov, persoana în cauză a revenit pe sol, fiind preluată de către echipajul medical sosit la fața locului.

În județul Brașov: Trebuie investite 100 de milioane de euro pentru managementul deşeurilor

0

Autor: Mihaela Parghel

l În căutare de terenuri propice

Depozitul ecologic regional de deșeuri, gestionat de operatorul privat Fin Eco, va fi integrat în Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor (SMID) pentru o perioadă de cel puțin patru ani, au precizat reprezentanții Consiliului Județean Brașov, care au prezentat ieri stadiul în care se află acest proiect estimat la peste 100 de milioane de euro. În paralel, CJ caută locație nouă pentru un viitor depozit ecologic, când cel actual nu va mai putea prelua deșeurile din județ, dar şi locaţii pentru staţii de transfer, stații de sortare şi tratare mecano-biologică, precum şi pentru centre de colectare prin aport voluntar (CAV). Prin punerea în aplicare a SMID, obiectivul principal este ca, în final, doar 10% din deşeurile produse în judeţul Braşov să mai ajungă la depozit, iar restul să fie sortate pe fracţii, tratate şi valorificate.

Un depozit nou de deşeuri, doar când cel existent va ajunge la 75% grad de umplere

La nivelul județului există deja un depozit municipal conform, gestionat de un operator privat, astfel că s-a ales varianta de a transmite autorităților naționale și locale de specialitate, un raport cu două variante: integrarea Depozitului ecologic operat de Fin-Eco, în proiectul SMID, sau realizarea unuia nou. Legal însă, un nou depozit nu poate fi amenajat până când cel existent nu ajunge la un grad de minim trei sferturi. Astfel încât s-a decis construirea unui Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, cu un depozit ecologic. Toate investiţiile necesare au fost identificate şi puse în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, ca etapă preliminară a proiectului SMID. La Centrul de Management Integrat al Deşeurilor vor fi transportate, sortate şi prelucrate deşeurile din toate localităţile, iar de aici doar cantitatea care urmează să fie depozitată va fi transportată la depozitul ecologic al Fin Eco. „CMID va fi ca o fabrică, în care toate procesele din cadrul fluxului tehnologic să fie desfăşurate în hale închise şi inclusiv compostarea să fie realizată în tunele de compostare. De asemenea, aici nu va fi depozitare, nici măcar temporară. Deşeurile vor fi recepţionate într-o hală complet închisă, nu pe platforma deschisă, şi introduse direct pe fluxul tehnologic”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Szenner Zoltan. Printre cerinţele specifice unui CMID sunt un teren de minim 15 hectare, la o distanţa de minim 30 de kilometri faţă de municipiul Braşov, acces uşor pentru transportul deşeurilor şi acces la utilităţi. Până acum au fost analizate mai multe variante, în care Centrul să fie amenajat la Săcele, Tărlungeni, Budila, Dumbrăviţa, Codlea, Vulcan, Feldioara şi Prejmer.

Staţii de transfer la Rupea şi Făgăraş

Managementul deşeurilor în judeţul Braşov implică şi investiţii pentru realizarea unor staţii de transfer, de sortare şi de tratare mecano-biologică. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor prevede crearea unei staţii de transfer la Rupea, unde a fost deja identificat un teren şi au început demersurile pentru obţinerea dreptului de folosinţă asupra suprafeţei respective. O a doua staţie de transfer sau de sortare şi tratare mecano-biologică este prevăzută la Făgăraş. Aici, discuţiile pentru un teren propice sunt încă în desfăşurare, după ce Primăria municipiului a propus o suprafaţă aflată de o platformă industrială, care are însă dezavantajul că apare ca potenţial contaminată. „Am identificat, însă, la Făgăraş şi un teren în afara limitei de localitate, pentru care în mandatul anterior a fost dat drept de administrare Consiliului Judeţean, iar autoritatea judeţeană a întocmit PUZ-ul pentru Staţie de sortare şi TMB, şi ulterior a fost realizat şi PUG-ul în care pentru terenul respectiv este menţionată Staţie de sortare şi TMB. Am verificat zona care are destinaţie de zonă industrială, nu au fost eliberate niciun fel de autorizaţii de construcţie pentru case de locuit în zonă şi există hotărâri de consiliu local pentru acordarea dreptului de administrare, aprobarea PUZ şi PUG, deci suntem foarte avansaţi cu această locaţie. În prezent, purtăm discuţii cu Primăria Făgăraş pentru finalizarea demersurilor legate de acest teren”, explică vicepreşedintele CJ Szenner Zoltan.

Municipiul Braşov nu a pus încă la dispoziţie teren pentru Centrele de Aport Voluntar

Un punct „sensibil” în gestionarea deşeurilor din judeţul Braşov rămân Centrele de Colectare prin Aport Voluntar (CAV-uri), acolo unde cetăţenii vor veni ei înşişi să depună deşeuri voluminoase, cum sunt piesele de mobilier sau resturile din construcţii. Până acum au fost identificate terenuri pentru CAV-uri la Codlea, Predeal, Râşnov, Victoria, Zărneşti şi Rupea. Municipiul Braşov a rămas în schimb, în urmă. Aici ar trebui să fie amenajate două Centre de Colectare prin Aport Voluntar, însă până acum nu au fost identificate terenurile necesare.

Cererea de finanţare va fi depusă până în iulie 2022

Toate aceste investiţii necesare managementului deşeurilor din Braşov costă peste 100 de milioane de euro. Cererea de finanţare va fi depusă pe Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), cel târziu până în iulie 2022, cu implicarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI ISO Mediu, din care fac parte primăriile localităţilor din judeţul Braşov. Până atunci, reprezentanţii CJ vor să identifice o nouă locaţie pentru un depozit ecologic de deşeuri. „Găsirea unei locaţii care să fie acceptată de populaţie este extrem de dificilă, iar construirea şi autorizarea unui nou depozit este un proces care se întinde pe o durată de aproximativ 5 ani. Dacă încercăm să legăm proiectul SMID de construirea unui nou depozit, va trebui ca la depunerea solicitării de finanţare să avem locaţia disponibilă (pentru asta este necesară şi modificarea Legii exproprierii), obţinută derogarea pentru autorizarea depozitului şi modificarea documentaţiei deja întocmite, PJGD, Masterplan, SF etc., ceea ce va duce la pierderea finanţării pentru proiectul SMID”, a spus Szenner Zoltan.

Membrii ADI ISO MEDIU și-au ales alt președinte

Membrii Asociaţiei Intercomunitare ISO Mediu au votat noua conducere a asociaţiei, respectiv preşedintele şi componenţa consiliului director. Pentru funcţia de preşedinte al asociaţiei au existat două propuneri, una făcută de vicepreşedintele CJ Braşov, Şerban Tudorică, respectiv   Butnariu Liviu Călin, primarul de la Râşnov, şi a doua a fost autopropunerea primarului Făgăraşului, cel care a deţinut funcţia în ultimii 4 ani. În urma votului a fost ales în funcţia de preşedinte Butnariu Liviu Călin, primarul Râşnovului, cu 32 de voturi, faţă de al doilea candidat care a întrunit doar 18 voturi. ,,Asociaţia s-a constituit în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului de salubrizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia” . Fiecare primărie din judeţ plăteşte acestei asociaţii o cotizaţie însemnând 0,5 lei/locuitor în cazul comunelor şi 1 leu/locuitor în cazul municipiului Braşov şi CJ Braşov. De exemplu, CJ Braşov virează în contul asociaţiei suma anuală de 635.861 lei, Făgăraşul peste 18.000 lei, Mândra peste 1.500 lei, etc. ,,Ce am primit în schimbul acestor cotizaţii?“ s-au întrebat, înainte de vot, primarii din judeţ.

„Pașaportul verde”: Țările care impun turiștilor carantinare vor trebui să dea explicații

0

l Facilitator al călătăriilor

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat, marți, că, în momentul în care va fi utilizat certificatul digital verde, țările care vor continua să impună carantina sau testarea pentru turiști vor trebui să notifice Comisia Europeană, dar și celelalte state membre, și să explice decizia.
„În cazul în care o țară continuă să impună carantina sau testarea suplimentară pentru deținătorii acestor certificate, respectiva țară trebuie să notifice Comisia și celelalte state membre și să explice această decizie, să furnizeze baza științifică pentru asemenea decizie”, a declarat Adina Vălean la o dezbatere despre adeverinţa electronică verde, organizată de Biroul din România al Parlamentului European.
Comisarul european a spus că cetățenii europeni care dețin certificatul digital verde (adeverința electronică verde) ar trebui să fie scutiți de restricții de circulație.
„Unul din principiile importante care stau la baza concepției acestui certificat este cel al nediscriminării: orice cetățean al Uniunii care călătorește și deține un asemenea document ar trebui să fie scutit de restricțiile de liberă circulație în același mod ca cetățenii statului în care călătorește. În sensul acesta se va produce nediscriminarea”, a mai declarat comisarul european.
Adina Vălean a explicat că certificatul digital verde nu este un pașaport care determină statele membre să permită sau nu o călătorie și nu este nici o condiție prealabilă pentru libera circulație.
„În condițiile actuale, în care țările cer diferite documente, diferite maniere, un document standard, interoperabil, acceptat de toate țările Uniunii care să ateste vaccinarea, testarea sau recuperarea după boală va funcționa ca un facilitator al călătoriilor”, a spus Vălean.
Comisia Europeană lucrează, în prezent, la proceduri cât mai simple pentru utilizarea acestui certificat în aeroporturi, gări și autogări. O soluție la care se lucrează este o modalitate de verificare a certificatului digital verde la check-in-ul online pentru a evita cozile în aeroport

Părinții au dreptul la indemnizaţie pentru îngrijirea copiilor bolnavi şi după vârsta de 16 ani

0

CCR a decis că este neconstituţională sintagma „în vârstă de până la 16 ani” cuprinsă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Articolul 26 din această OUG prevedea că „în cazul copilului cu afecţiuni grave, asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 16 ani”. CCR a constatat că diferenţa de tratament juridic rezultată din sintagma „în vârstă de până la 16 ani” nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă, instituind o discriminare pe criteriul vârstei copilului cu afecţiuni grave. Potrivit unui comunicat de presă, acest lucru „contravine atât prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie, teza referitoare la interzicerea discriminării, cât şi prevederilor art.49 din Constituţie privind protecţia specială a copiilor. Întrucât este incidentă teza referitoare la interzicerea discriminării cuprinsă de art.16 alin.(1) din Constituţie, remediul constituţional specific îl reprezintă acordarea dreptului la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav cu vârsta cuprinsă inclusiv între 16 şi 18 ani”.

Pilot în prag de ATI Covid-19: „Mi s-a părut că m-am născut a doua oară”

0

l A rămas cu plămânii afectați

Pilotul Titi Aur a trecut prin clipe îngrozitoare, asta deși a mers la spital destul de devreme de la debutul bolii generate de infectarea cu virusul Sars-Cov-2. A fost la un pas de a fi transferat la ATI și atunci a realizat că nimic nu este mai important decât sănătatea. Pilotul român – care pe timpul internării în spital a avut nevoie în permanență de oxigen-povestește clipele îngrozitoare în care își vedea viața scurgându-i-se printre degete.
„Sâmbătă dimineața, la spital, în drum spre toaletă, mi s-a oprit aerul. Am zis că e atac de panică, dar când mi-a arătat aparatul de la mână 62% saturație era clar că se termină motorina. Virusul a atacat și a dus la 40% saturația, era o gelatină în plămâni, pe o scară de la 1 la 10 era la 9 ca și gravitate, ceea ce însemna că ambii plămâni nu mai funcționează decât la jumătate. Senzația a fost groaznică, când ți se termină combustibilul la mașină zici că e pana prostului și te enervezi, când se termină aerul te panichezi. Am venit repede la peretele cu furtun, aveam 2 surse acolo, una de 10-12 am dat-o la maxim, plus masca de plastic și nu îmi ajungea aerul”, a povestit Titi Aur.

„Mi s-a părut că m-am născut a doua oară”

El spune că a fost la un pas de a ajunge la ATI, dar a negociat cu medicul și i-a spus că mai bine ar mai sta puțin în salon. De atunci, a stat cu masca de oxigen permanent. Abia în a opta zi lucrurile au părut să se amelioreze.
„Am fost în pragul de a ajunge la ATI și am negociat cu medicul, i-am zis: Mai lasă-mă aici că psihologic e mai bine în salon decât la ATI. 6 zile am stat cu masca permanent iar dusul la toaletă era sport extrem. Mergeam cu tubul de oxigen după mine și, deși era totul foarte îngrijit, cădeau pereții pe mine, că nu aveam geam afară și apărea senzația de claustrofobie. 6 zile nu am avut niciun semn pozitiv. Și am intrat toți în panică. În a 8 a zi cu masca a apărut primul semn pozitiv, am reușit să respir fără mască. Mi s-a părut că m-am născut a două oară”, a mai spus el. Chiar dacă a trecut peste acest episod și acum este acasă, pericolul nu a trecut și va avea nevoie de mult timp ca să se recupereze. Acum, spune el, a rămas cu plămânii afectați, dar continuă tratamentul.
„Au fost 12 zile de mască, de stres și de panică și nu știam, scap sau nu scap… de datorii. Acum am rămas cu plămânul afectat, am capacitate de 60% de oxigenare, continui cu tratament cu cortizon. Vor fi, în continuare, câteva luni de zile de recuperare”, a continuat el.

Valeriu Gheorghiță, despre infectarea lui Alexandru Arșinel

0

Alexandru Arșinel și soția sa sunt internați la Institutul ”Matei Balș” din Capitală, după ce au fost diagnosticați cu COVID-19 acum patru zile. Actorul și Directorul Teatrului de Revistă din București s-a îmbolnăvit după ce a primit prima doză de vaccin Pfizer la începutul anului și rapelul acum 2 luni.
Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, medicul militar Valeriu Gheorghiță spune că există persoane, în special cele vulnerabile, care nu dezvoltă întotdeauna un nivel suficient de crescut al anticorpilor încât să fie 100% protejaie, însă chiar și în aceste cazuri riscul de complicații este semnificativ mai scăzut. Cu alte cuvinte, persoanele slabe în fața bolii, dar imunizate, pot trece prin experiența cu virusul, dar vor face o formă mai ușoară.
„Pot să vă spun că ne-am uitat la rata de fatalitate care este de 100 de ori mai redusă la persoanele vaccinate comparativ cu persoanele nevaccinate, deși categoric că avem beneficii importante ale vaccinării, fără să spunem că 100% din persoanele care sunt vaccinate cu două doze nu vor mai face această infecție. Beneficiile importante sunt față de boala simptomatică, față de complicații, față de riscul de spitalizare ori față de deces,“ menționează Valeriu Gheorghiță. „Există suficiente date care arată inclusiv o reducere a infecției asimptomatice și a riscului de transmitere. Sigur că acest risc nu se reduce la zero”, mai spune Gheorghiță.

Actorul și soția sunt în spital de patru zile

Alexandru Arșinel și soția sa sunt internați de patru zile la „Matei Balș” din București. Vestea bună este că actorul nu se află pe secția de Terapie Intensivă. El mărturisește că nu știe de unde a luat virusul. De altfel, atât el cât și soția au primit prima doză de Pfizer în ianuarie și au avut rapelul la începutul lunii februarie.
Cei doi speră că forma bolii va fi una ușoară și că se vor putea întoarce acasă cât de curând. Alexandru Arșinel are și alte probleme de sănătate. În 2013 el a fost supus unui controversat transplant de rinichi la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

Nicole Schezinger, sexy pe plaja din Hawaii

0

Nicole Scherzinger, 42 de ani, nu se mai satură de concediu. Recent a mai postat un grupaj de fotografii din Hawaii în care apare relaxată, sexy și bronzată. Ea a început anul cu o vacanță romantică în Caraibe, alături de alesul inimii ei rugbistul Thom Evans. Gurile rele spun că Nicole își dorește enorm să devină mamă și de aceea a profitat de criza din industria muzicală și cinematografică produsă de pandemia de COVID-19 pentru a petrece cât mai mult timp alături de iubirea vieții ei. Nicole are o avere estimată la 14 milioane de dolari și și-a început cariera în 1997. Ea are un salariu anual de 3 milioane de dolari și acum face parte din juriul emisiunii „Masked Singer”.