Autor: Mihaela Parghel
l În căutare de terenuri propice
Depozitul ecologic regional de deșeuri, gestionat de operatorul privat Fin Eco, va fi integrat în Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor (SMID) pentru o perioadă de cel puțin patru ani, au precizat reprezentanții Consiliului Județean Brașov, care au prezentat ieri stadiul în care se află acest proiect estimat la peste 100 de milioane de euro. În paralel, CJ caută locație nouă pentru un viitor depozit ecologic, când cel actual nu va mai putea prelua deșeurile din județ, dar şi locaţii pentru staţii de transfer, stații de sortare şi tratare mecano-biologică, precum şi pentru centre de colectare prin aport voluntar (CAV). Prin punerea în aplicare a SMID, obiectivul principal este ca, în final, doar 10% din deşeurile produse în judeţul Braşov să mai ajungă la depozit, iar restul să fie sortate pe fracţii, tratate şi valorificate.
Un depozit nou de deşeuri, doar când cel existent va ajunge la 75% grad de umplere
La nivelul județului există deja un depozit municipal conform, gestionat de un operator privat, astfel că s-a ales varianta de a transmite autorităților naționale și locale de specialitate, un raport cu două variante: integrarea Depozitului ecologic operat de Fin-Eco, în proiectul SMID, sau realizarea unuia nou. Legal însă, un nou depozit nu poate fi amenajat până când cel existent nu ajunge la un grad de minim trei sferturi. Astfel încât s-a decis construirea unui Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, cu un depozit ecologic. Toate investiţiile necesare au fost identificate şi puse în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, ca etapă preliminară a proiectului SMID. La Centrul de Management Integrat al Deşeurilor vor fi transportate, sortate şi prelucrate deşeurile din toate localităţile, iar de aici doar cantitatea care urmează să fie depozitată va fi transportată la depozitul ecologic al Fin Eco. „CMID va fi ca o fabrică, în care toate procesele din cadrul fluxului tehnologic să fie desfăşurate în hale închise şi inclusiv compostarea să fie realizată în tunele de compostare. De asemenea, aici nu va fi depozitare, nici măcar temporară. Deşeurile vor fi recepţionate într-o hală complet închisă, nu pe platforma deschisă, şi introduse direct pe fluxul tehnologic”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Szenner Zoltan. Printre cerinţele specifice unui CMID sunt un teren de minim 15 hectare, la o distanţa de minim 30 de kilometri faţă de municipiul Braşov, acces uşor pentru transportul deşeurilor şi acces la utilităţi. Până acum au fost analizate mai multe variante, în care Centrul să fie amenajat la Săcele, Tărlungeni, Budila, Dumbrăviţa, Codlea, Vulcan, Feldioara şi Prejmer.
Staţii de transfer la Rupea şi Făgăraş
Managementul deşeurilor în judeţul Braşov implică şi investiţii pentru realizarea unor staţii de transfer, de sortare şi de tratare mecano-biologică. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor prevede crearea unei staţii de transfer la Rupea, unde a fost deja identificat un teren şi au început demersurile pentru obţinerea dreptului de folosinţă asupra suprafeţei respective. O a doua staţie de transfer sau de sortare şi tratare mecano-biologică este prevăzută la Făgăraş. Aici, discuţiile pentru un teren propice sunt încă în desfăşurare, după ce Primăria municipiului a propus o suprafaţă aflată de o platformă industrială, care are însă dezavantajul că apare ca potenţial contaminată. „Am identificat, însă, la Făgăraş şi un teren în afara limitei de localitate, pentru care în mandatul anterior a fost dat drept de administrare Consiliului Judeţean, iar autoritatea judeţeană a întocmit PUZ-ul pentru Staţie de sortare şi TMB, şi ulterior a fost realizat şi PUG-ul în care pentru terenul respectiv este menţionată Staţie de sortare şi TMB. Am verificat zona care are destinaţie de zonă industrială, nu au fost eliberate niciun fel de autorizaţii de construcţie pentru case de locuit în zonă şi există hotărâri de consiliu local pentru acordarea dreptului de administrare, aprobarea PUZ şi PUG, deci suntem foarte avansaţi cu această locaţie. În prezent, purtăm discuţii cu Primăria Făgăraş pentru finalizarea demersurilor legate de acest teren”, explică vicepreşedintele CJ Szenner Zoltan.
Municipiul Braşov nu a pus încă la dispoziţie teren pentru Centrele de Aport Voluntar
Un punct „sensibil” în gestionarea deşeurilor din judeţul Braşov rămân Centrele de Colectare prin Aport Voluntar (CAV-uri), acolo unde cetăţenii vor veni ei înşişi să depună deşeuri voluminoase, cum sunt piesele de mobilier sau resturile din construcţii. Până acum au fost identificate terenuri pentru CAV-uri la Codlea, Predeal, Râşnov, Victoria, Zărneşti şi Rupea. Municipiul Braşov a rămas în schimb, în urmă. Aici ar trebui să fie amenajate două Centre de Colectare prin Aport Voluntar, însă până acum nu au fost identificate terenurile necesare.
Cererea de finanţare va fi depusă până în iulie 2022
Toate aceste investiţii necesare managementului deşeurilor din Braşov costă peste 100 de milioane de euro. Cererea de finanţare va fi depusă pe Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), cel târziu până în iulie 2022, cu implicarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI ISO Mediu, din care fac parte primăriile localităţilor din judeţul Braşov. Până atunci, reprezentanţii CJ vor să identifice o nouă locaţie pentru un depozit ecologic de deşeuri. „Găsirea unei locaţii care să fie acceptată de populaţie este extrem de dificilă, iar construirea şi autorizarea unui nou depozit este un proces care se întinde pe o durată de aproximativ 5 ani. Dacă încercăm să legăm proiectul SMID de construirea unui nou depozit, va trebui ca la depunerea solicitării de finanţare să avem locaţia disponibilă (pentru asta este necesară şi modificarea Legii exproprierii), obţinută derogarea pentru autorizarea depozitului şi modificarea documentaţiei deja întocmite, PJGD, Masterplan, SF etc., ceea ce va duce la pierderea finanţării pentru proiectul SMID”, a spus Szenner Zoltan.
Membrii ADI ISO MEDIU și-au ales alt președinte
Membrii Asociaţiei Intercomunitare ISO Mediu au votat noua conducere a asociaţiei, respectiv preşedintele şi componenţa consiliului director. Pentru funcţia de preşedinte al asociaţiei au existat două propuneri, una făcută de vicepreşedintele CJ Braşov, Şerban Tudorică, respectiv Butnariu Liviu Călin, primarul de la Râşnov, şi a doua a fost autopropunerea primarului Făgăraşului, cel care a deţinut funcţia în ultimii 4 ani. În urma votului a fost ales în funcţia de preşedinte Butnariu Liviu Călin, primarul Râşnovului, cu 32 de voturi, faţă de al doilea candidat care a întrunit doar 18 voturi. ,,Asociaţia s-a constituit în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului de salubrizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia” . Fiecare primărie din judeţ plăteşte acestei asociaţii o cotizaţie însemnând 0,5 lei/locuitor în cazul comunelor şi 1 leu/locuitor în cazul municipiului Braşov şi CJ Braşov. De exemplu, CJ Braşov virează în contul asociaţiei suma anuală de 635.861 lei, Făgăraşul peste 18.000 lei, Mândra peste 1.500 lei, etc. ,,Ce am primit în schimbul acestor cotizaţii?“ s-au întrebat, înainte de vot, primarii din judeţ.














