Acasă Blog Pagina 4282

Piața imobiliară brașoveană, expansiune în pandemie: cererea pentru case și terenuri a crescut cu 50%

0

Pandemia a crescut interesul brașovenilor pentru proprietățile rezidențiale. Astfel, pe parcursul anului trecut s-a înregistrat un interes tot mai mare pentru achiziția de case și terenuri, ajungându-se la o creștere de 50% față de 2019. În replică, și numărul ofertelor de proprietăți rezidențiale puse pe piață în 2020 a crescut cu 13% față de perioada similară din 2019.

Interesul pentru achiziția de apartamente a rămas relativ constant în 2020 față de 2019, chiar dacă prețul pe metrul pătrat a crescut cu 30%, de la o medie de 970 euro/mp în 2019 la 1277 euro/mp în primul trimestru din 2021.

”Brașovul este un oraș cu o piață imobiliară cu potențial mare de dezvoltare, iar evoluția a fost una pozitivă inclusiv în pandemie. Trendul multianual arată o creștere constantă încă din 2019, susținută și de tendința ultimelor luni, pe fondul unui volum mare de cereri. Astfel, fie că locuitorii se orientează către apartamente de cumpărat, de închiriat, vânzarea unei proprietăți sau închirierea unor spații comerciale, echipa noastră le poate oferi consiliere și informații relevante atât în sfera imobiliară, cât și în domeniile conexe precum bancar, juridic și de investiții” , a spus Cătălin Priscorniță, CEO Blitz.

Cea mai rapidă creștere este în cazul locuințelor noi, iar diferența o face zona în care acestea se găsesc. Astfel, în zonele ultracentrale prețurile apartamentelor urcă peste 1400 euro/mp, în timp ce în zonele mai accesibile prețurile pornesc de la 850 euro/mp. Una dintre cele mai bine cotate zone este Drumul Poienii, unde prețurile/mp pot ajunge până la 1820 de euro.

„Cu toate această tendință de creștere, media prețurilor este mai scăzută decât în alte orașe mari din țară; astfel prețul mediu este de 1350 euro/mp în București și 1630 euro/mp în Cluj-Napoca, ceea ce poziționează Brașovul pe harta oportunităților importante, atât pentru cumpărători, cât și pentru potențialii investitori” , a spus Cătălin Priscorniță, CEO Blitz.

Blitz este o companie antreprenorială în imobiliare din Cluj-Napoca, prezentă pe piață de 11 ani, fiind înființată de Cătălin Priscorniță, cu o largă experiență în imobiliare.
Compania a crescut an de an, fiind în prezent cea mai mare din Cluj-Napoca și din Transilvania, având în 2020 peste 2.5 milioane de euro cifră de afaceri, și peste 150 de angajați și colaboratori, care au realizat peste 1000 de tranzacții totalizând mai mult de 65 milioane euro.
Blitz este membru fondator al Comunității Elitelor în Imobiliare din România (CEIR) și un reper de bune practici în industria imobiliarelor. În 2020, Cătălin Priscorniță, CEO Blitz a primit premiul de ”Leadership-ul anului în imobiliare”.

Patronul spiritual al armatei: Prăznuirea Sfântului Mucenic Gheorghe

0

l 32.000 de brașoveni ”sărbătoresc” astăzi ziua numelui

Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte astăzi pe Sfântul Mucenic Gheorghe, patronul spiritual al armatei. Ca şi Sfântul Arhanghel Mihail, el era originar din provincia Capadocia din Asia Mică, actualul teritoriu al Turciei. Sfântul Mucenic Gheorghe a fost soldat în armata romană şi a avut o carieră strălucită. A fost unul dintre cei mai iluştri oameni de arme ai timpului său. Având o educaţie aleasă, a ajuns tribun şi a fost numit comandant al armatei imperiale. Viaţa tribunului Gheorghe a luat însă o întorsătură neaşteptată când împăratul Diocleţian a aflat că este creştin şi îl mărturiseşte pe Hristos. Împăratul a poruncit atunci ca nesupusul Gheorghe să fie torturat, pentru a fi dat exemplu în faţa ostaşilor. Sfântul ieşea însă nevătămat din toate torturile într-un chip miraculos. La data de 23 aprilie, din ordinul împăratului, Sfântul Gheorghe a fost decapitat în provincia Nicomidia. Sfântul Gheorghe a săvârşit minuni atât în timpul vieţii, cât şi după moarte.

Omorârea balaurului

În credinţa populară, Sf. Gheorghe este asociat cel mai adesea cu omorârea balaurului. Cea mai cunoscută este însă o legendă din secolul XII care vorbeşte despre uciderea unui balaur. Minunea s-a petrecut aproape de Palestina, în părţile Sirofiniciei lângă cetatea Viritului, peste marea cea mare a Siriei, nu departe de cetatea Lida, spre muntele Libanului. Se spune că un şarpe cu dimensiuni uriaşe îi ucidea pe locuitorii cetăţii, care se aventurau să treacă prin zonele izolate. Împăratul păgân a fost sfătuit să-i aducă ofrandă ,,balaurului“ câte un copil. Împăratul a început chiar cu fiica sa, dar Dumnezeu, văzând gestul împăratului, i l-a trimis în ajutor pe Sfântul Gheorghe îmbrăcat în ostaş, călare pe un cal. În unele icoane timpurii, fata împăratului este înfăţişată în gura balaurului, în timp ce un viteaz cu o suliţă se luptă cu monstrul. După ce a străpuns balaurul cu suliţa, tânărul ostaş a dus-o pe prinţesă la palatul tatălui ei. Împăratul i-a oferit vizeazului mâna prinţesei şi jumătate din împărăţie. Oşteanul a refuzat însă, spunând că mai are multe alte lucruri de îndeplinit în lupta sa pentru apărarea Bisericii lui Hristos şi ajutorul săracilor. Apoi le-a spus oamenilor că numele lui este Gheorghe şi a plecat.

San-George aduce primăvara

În tradiţia populară sărbătoarea Sfântului Gheorghe mai este cunoscută şi sub numele de San-George. În calendarul popular, San-George este considerat a fi un zeu al vegetaţiei, protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor. În calendarul popular se spune că Sfântul Gheorghe este unul din cei doi stâlpi ai anotimpurilor, alături de Sfântul Dumitru – Sâmedru, care separă anotimpul cald de cel rece. Se spune că atunci când se aud primele broaşte cântand, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viaţă, el fiind considerat Cap mare de primavară, înverzitorul întregii naturi, semănătorul tuturor culturilor şi închizătorul anotimpului friguros. Toamna, Sâmedru, care nu iubeşte pomii inverziţi, primeşte cheia de la San-George pentru a slobozi vremea rece. De aceea, e bine ca astăzi să punem la ferestre şi uşi ramuri de salcie.

Frunze verzi, împotriva strigoilor

În trecut, sărbătoarea de Sf. Gheorghe era cinstită cu mult fast şi ţinea trei zile. Şi multe din obiceiuri legate de această zi au fost abandonate în timp, deşi sunt zone care mai păstrează tradiţiile de odinioară. De pildă, în comuna Poiana Mărului, dar şi în alte sate transilvane, în ajun de Sfântul Gheorghe se pun în poartă frunze verzi de fag sau mesteacăn. Se spune că este noaptea în care hoinăresc strigoii, iar frunzele feresc sătenii de stricăciunile lor. Tot împotriva strigoilor se obişnuia a se pune lângă poarta casei şi la intrarea în grajd o grapă, aşezată cu dinţii în sus şi cu un brăcinar de fecior cast petrecut printre ei. Un alt obicei care se păstrează, mai mult în satele Moldovei, este împodobirea doniţelor de muls vacile cu multă verdeaţă şi flori de primăvară. Doniţele, pline cu apă şi astfel „gătite“, se puneau în tinda casei, după uşa de la intrare. În dimineaţa zilei de San-George, apa şi verdeaţa tocată sunt turnate în hrana vacilor, ca să le sporească laptele şi să fie protejate de toate relele. Tot în această zi se prepară şi „unsoarea oilor“, un medicament obţinut din plante şi grăsimi animale, unguent ce se aplică pe ugerul oilor pentru a le apăra, astfel, de boli pe tot parcursul verii. Nimeni nu are voie să doarmă în aceasta zi, deoarece se crede care va aţipi va fi somnoros întregul an. Se mai spune că în această zi e bine să fii pişcat de urzică.

Fetele îşi caută ursitul, iar flăcăii puterea

Se mai spune că de Sf. Gheorghe fetele credeau că-şi pot afla ursitul şi norocul. În dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coroniţe, pentru a observa, pe furiş, care fecior va calca peste ele. Dacă cel drag nu călca pe flori, era semn că în acel an nu se vor căsători. Coroniţele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste. În aceasta zi fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care-l păstrau până în anul viitor. Mâncând acest usturoi, ele credeau ca vor fi înzestrate cu toate virţutile şi că se vor căsători în cel mai scurt timp. În alte zone, fetele mergeau pe furiş în pădure, înainte de a se scutura roua, pentru a culege mătrăgună. O aduceau acasă şi o puneau în pod sau la streaşină, cu credinţa că asta le va aduce peţitori bogaţi. Flăcăii, pentru a nu rămâne mai prejos decât fetele, căutau, în dimineaţa zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfarâme lacătele şi lanţurile sau putea să le confere lor puteri miraculoase.

Azi poţi alunga orice vrajă din casa ta

– Dacă înainte de Sf. Gheorghe prinzi un şarpe, îi tai capul, apoi îl porţi la pălărie sau basma.
– Se spune că în ziua de Sf. Gheorghe ard comorile în păduri sau pe dealuri şi cine le vede noaptea luminând, ziua le poate găsi
– Pentru a fi apăraţi de rele, oamenii se cântaresc azi, ca să fie sprinteni tot anul
-Dacă stropeşti cu apă neîncepută luată dis de dimineaţă din fântână, apoi cu agheasmă, alungi orice vrajă din casa ta.
-Oamenii se încing azi cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.

RIAL Brașov, în comentariile consilierilor și executivului Primăriei

0

Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de ieri a Consiliului Local Brașov s-au aflat și două proiecte privind activitatea RIAL, unul privind aprobarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al societăţii RIAL S.R.L. pentru anul 2021 și altul privind aprobarea Organigramei şi a Statutului de funcţii ale Societăţii Rial S.R.L, ambele fiind inițiate de primarul Municipiului Braşov”. Punctul privind organigrama RIAL prevede desființarea unor posturi vacante, care nu erau ocupate efectiv, deci nu aduceau cheltuieli și înființarea unui nou post, cel de director general adjunct.
În acest context, consilierul local Lucian Pătrașcu (PSD) a comentat : „Punctul 8 se referă la înființarea acelui post, de director general adjunct în cadrul RIAL. Ieri, în comisia economică, citez din consilierii USR: «În trei luni de zile, această societate intră în colaps», «societatea are mari probleme financiare», «de trei luni de zile nu s-au mai plătit salariile». Păi, dacă într-adevăr sunt probleme financiare la această societate comercială, principala măsură este să reducem cheltuielile, nu să înființăm un post de director general adjunct, plătit cu 6.000 de lei net, bani în mână, 100 de milioane brut, în fiecare lună… Care este modalitatea, care este
gândirea dvs.? Că nu o înțeleg. Dacă e să ajutăm această societate,până la înființarea acestui post, logic trebuia venit cu o organigramă prin care să reducem cheltuielile, în primul rând, după care să venim cu înființări de posturi cu aceste sume de bani în fiecare lună”. Lucian Pătrașcu a anunțat că proiectul nu va fi votat de consilierii locali PSD (n.r. PNL – USR având, oricum, majoritate). Viceprimarul Flavia Boghiu a răspuns aplicat: „Cu privire la înființarea postului de director general adjunct, în primul rând, situația în care se află acum societatea nu se datorează muncitorilor, nici oamenilor din departamentul tehnic și nici imobilelor pe care le închiriază RIAL-ul. Se datorează felului în care a fost făcut managementul până în acest moment. S-a solicitat o evaluare, așa cum spuneam, societatea are datorii, de aceea este nevoie și considerăm că este oportună înființarea acestui post, astfel încât domnul director general să primească ajutor la managementul societății”.
„Am înțeles acum, din discursul dumneavoastră, că problema este directorul… De ce nu schimbați directorul?”, a întrebat, în replică Lucian Pătrașcu.
„Există o evaluare pe care o face în această perioadă Consiliul de Administrație”, a răspuns viceprimarul, primind apoi întrebarea de ce se mai înființează un post dacă tot va fi schimbat directorul. „Dar nu știm încă rezultatul evaluării, să nu se antepronunțăm și nu putem să intervenim peste Consiliul de Administrație. S-a solicitat o evaluare, a avut loc un audit, avem toate aceste informații și discutăm pe cifre”, a răspuns Flavia Boghiu.
În discuție a intervenit și primarul Allen Coliban. „Îmi pare rău că aud o discuție legată de oameni, când discuția ar trebui să fie legată de management. În momentul în care managementul nu performează, trebuie gândită pe de o parte evaluarea, așa cum a spus domnul Pătrașcu și cred că a primit toate asigurările că evaluarea aceasta este în desfășurare, pe de altă parte trebuie gândită o structură pentru că această entitate, denumită RIAL, gestionează două direcții importante ale activității noastre administrative: patrimoniul și o bună parte a contractelor de construcții, de lucrări. Fiecare dintre aceste activități ar trebui să fie generatoare de venit. E foarte greu de înțeles cum poți să închiriezi case și apartamente și terenuri și spații și să ieși pe minus. E foarte greu cum poți să pierzi bani din activitățile acestea, inclusiv pe zona de construcții sau cum poți, fiind pe minus, să refuzi lucrări… Prin urmare, credem că este o problemă la nivel de management, putem optimiza acest management, poate este nevoie de separare a rolurilor”, a spus primarul Brașovului.
După toate aceste discuții, înființarea postului de director general adjunct a fost aprobată cu 18 voturi pentru, unul împotrivă și cinci abțineri.

Pasajul Fartec: Nu e gata la timp, primim bani!

0

Primarul Allen Coliban a anunțat ieri că firma care se ocupă de construcția Pasajului Fartec va datora Primăriei Brașov 2,4 milioane de lei, dacă nu se va circula pe pod la data de 31 iulie. Această sumă este prevăzută în actul adițional încheiat cu această companie, care și-a luat angajamentul să finalizeze lucrările până la sfârșitul lunii iulie 2021. Lucrările de ”reabilitare” au început în urmă cu 6 ani, dar în 2017 constructorul (Asocierea SC Sopmet SA Bucureşti – SC Consal SRL Braşov), a reziliat contractul, la un stadiu fizic al lucrărilor de 40%. Stadiul lucrărilor a fost din nou expertizat, astfel că au fost descoperite alte degradări ascunse sub suprastructura betonată a pasajului și abia în 25 septembrie 2018, a fost semnat contractul în derulare și la ora actuală cu Asocierea SC Recon SA – SC Prinfo SRL.

Când vor, unde vor: Studenții și elevii – așteptați de azi la vaccinare

0

Autor: Mihaela Parghel

l Aproape 7.000 cadre didactice vaccinate până acum

Studenții Universității Transilvania și elevii din anii terminali ai școlilor din județul Brașov vor avea prioritate în următoarea perioadă, la vaccinarea anti-COVID. După ce a vaccinat angajații din creșe, școli și de la Universitate, Direcția de Sănătate Publică se îndreaptă acum spre tineri, în ciuda faptului că, în general, aceștia dezvoltă forme ușoare ale bolii. Explicaţia oferită de DSP Braşov este una simplă: „Braşovul este un centru universitar important, cu aproape 20.000 de studenţi şi chiar dacă tinerii din aceste categorii de vârstă nu dezvoltă forme grave ale bolii, ei pot reprezenta vectori importanţi pentru transmiterea virusului către familiile lor”, a explicat dr. Andrea Neculau. Studenţii şi elevii din anii terminali de liceu se vor putea vaccina la oricare dintre centrele existente, întrucât la fiecare va exista o linie dedicată.

50% din angajaţii Universităţii Transilvania s-au vaccinat la Aulă

Până acum, de la Universitatea Transilvania s-au vaccinat cam 50% dintre cadrele didactice, în cadrul campaniei dedicate lor, la centrul temporar amplasat la Aula Universităţii. Aici s-a folosit vaccin produs de Moderna. Alte cadre didactice s-au vaccinat în afara acestei campanii, spune prorectorul Liliana Rogozea, responsabilă cu comunicarea şi relaţia publică a instituţiei universitare. Pe lângă cadrele didactice s-au mai vaccinat şi studenţii de la Medicină, până acum. „Universitatea s-a implicat încă de la început în campania de vaccinare, ne-am mobilizat, iar cadrele didactice au fost programate să se vaccineze. Acum, când sunt eligibili și studenții, vom continua vaccinarea la Universitate. Până acum, o mare parte din studenții de la Medicină s-au vaccinat pentru a se putea întoarce cât mai repede în spital, acum ne dorim să extindem campania”, a explicat Liliana Rogozea. Astfel, de mâine urmează ceilalţi studenţi interesaţi de vaccinare. Cei care se vor ocupa de informarea lor sunt tot colegii lor de la Medicină. În prezent, pe site-ul Universităţii Transilvania există o pagină de Info chat care oferă toate datele pentru cei care vor să se vaccineze. Aici răspund tot studenţii de la Medicină, care în această campanie vor avea un rol determinant, spune prorectorul Liliana Rogozea. Studenţii Universităţii Transilvania vor avea la dispoziţie toate tipurile de vaccin.

Doar 13 din aproape 7.000 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar au renunţat la rapel

În ceea ce priveşte unităţile de învăţământ, aici 6.898 de cadre didactice s-au vaccinat până acum, în etapele dedicate lor. Este vorba atât de angajaţi de la creşe şi grădiniţe, cât şi angajaţi din învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Dintre aceştia doar 13 au renunţat la rapel, de teama efectelor adverse, a precizat directorul DSP Braşov, dr. Andrea Neculau. Acum, când campania de vaccinare se extinde şi spre elevii din anii terminali de liceu, şefa DSP a precizat că vizaţi de această etapă sunt tinerii care au împlinit cel puţin vârsta de 16 ani. Ei vor avea la dispoziţie toate tipurile de vaccin, mai puţin Moderna. Şi pentru aceşti beneficiari porneşte o campanie de informare. Inspectorul şcolar general al judeţului Braşov, Ovidiu Tripşa, spune că şi la nivelul IŞJ şi al şcolilor s-a demarat deja informarea. Obiectivul final al acestei vaccinări dedicate este, printre altele, şi acela de a elimina o parte din stres pentru elevii care vor merge la examenul de Bacalaureat în iunie.

Buget de aproape 15 milioane lei pentru Spitalul Judeţean

0

Autor: M.P.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov va beneficia în acest an de un buget de 14,902 milioane lei, aproape 10 milioane de lei urmând să fie utilizate pentru achiziţii de echipamente, aparatură, dotări şi investiţii. În acest an, la SCJU se vor face şi reparaţii curente, în valoare de 4,622 milioane lei. În acest an va continua, de asemenea, şi programul de stimulare financiară a medicilor şi asistentelor, pentru care a fost aprobat un buget de 318.000 lei.

Echipamente în valoare de aproape 10 milioane lei

Pe lista de achiziţii de echipamente şi aparatură se află în acest an mai multe monitoare de funcţii vitale, defibrilatoare, trusă de chirurgie otologică, freză otologică şi microscop chirurgical, ecograf 3D/4D de ultimă generaţie cu doppler vascular şi transcranian, tărgi hidraulice pentru resuscitare, tărgi universare pentru investigaţii, tratament de urgenţă şi transport, sistem electromiograf și masă de operaţii ortopedice. De asemenea, tot la cheltuieli de capita sunt planificate implementarea unui sistem complet de supraveghere video pentru toate corpurile Spitalului Judeţean, achiziţia a unor sisteme de detecţie şi semnalizare a incendiilor pentru Staţionarul Astra, clădirea veche Tractorul şi Laboratorul de Medicină Legală, precum a unui sistem de control acces la un etaj al Staţionarului Central, dar şi automatizarea liftului.

Şantiere noi la Astra şi Tractorul

Şantiere noi pentru reparaţii capitale vor porni în acest an la Staţionarul Astra, unde se vor face lucrări de înlocuire a tâmplăriei PVC la secţia ATI, amenajarea spaţiului de radiologie şi a spaţiului pentru computer-tomograf, precum şi reparaţii la corpul A, dar şi lucrări de alimentare electrică în corpul nou al Unității de Primiri Urgențe. De asemenea, va fi înlocuită tâmplăria la farmacia şi saloanele din Staţionarul Astra, vor fi construite fundaţia şi pereţii pentru amplasarea stocatorului oxigen (tot la Astra), iar la Tractorul va fi transferat şi pus în funcţiune postul de transformare, va fi montat grupul generator şi vor fi refăcute băile.

UPU extinsă şi modernizată, aproape de recepţionare

Din fonduri europene prin proiectul „Gestionarea crizei sanitare COVID 19 în Judeţul Braşov” accesat de CJ Braşov în cadrul POIM, Spitalului Judeţean îi revine în acest an şi suma de 14.536.510 lei pentru echipamentele aferente secției modulare de ATI-COVID, construită și pusă în funcțiune anul trecut. Două dintre cele mai aşteptate investiţii care în perioada următoare vor fi recepţionate şi date în folosinţă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov sunt proiectul de extindere a Unităţii de Primiri Urgenţe, în valoare de 14,9 milioane de lei (pe care Ministerul Sănătăţii l-a realizat cu finanţare de la Banca Mondială) şi reabilitara Corpului B din cadrul Staţionarului Central. Această reabilitare, în valoare de 24,3 milioane de lei, a început în urmă cu cinci ani, fiind iniţiată cu fonduri proprii ale judeţului Braşov. Ulterior, lucrarea a fost predată Companiei Naţionale de Investiţii, care şi-a asumat atât finanţarea, cât şi partea de implementare.

Încă o reacție adversă severă la Brașov la vaccinul Pfizer-Biontech

0

Un brașovean de 31 de ani a prezentat miercuri o reactie adversă de tip șoc anafilactic, manifestată prin leșin, paloare tegumentară și hipotensiune. Reacția a apărut la 5 minute după administrarea dozei de vaccin Pfizer-Biontech. Vaccinarea s-a efectuat în Centrul de vaccinare al Spitalului Militar de Urgență „Regina Maria” Brașov. În istoricul medical declarat al pacientului nu au existat antecedente personale patologice și nici istoric alergic.
Personalul medical din centrul de vaccinare a intervenit prompt și a acordat primul ajutor, solicitând și echipa de resuscitare din serviciul UPU. Persoana a fost stabilizată și ulterior supravegheată în Unitatea de Primiri Urgente a spitalulului. Pacientul a plecat la domiciliu în aceeași seară. Cu o zi înainte, un tânăr în vârstă de 23 de ani, vaccinat tot la Spitalul Militar, a avut o reacție asemănătoare după injectarea cu serul de la Pfizer, iar după o zi de internare a plecat, la cerere, acasă.

Carantină la întoarcerea din concediu: Grecia și Bulgaria au fost băgate pe lista galbenă

0

l Persoanele vaccinate nu stau în carantină la întoarcerea în țară

Grecia a fost introdusă pe lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat. Astfel, românii care vor călători în Grecia, vor fi obligați la întoarcerea în România să stea în carantină 14 zile. Măsura nu se aplică celor care au fost vaccinați cu ambele doze sau care au avut în ultimele 90 de zile COVID-19. Pe listă au fost introduse mai multe țări, printre care și Germania sau Statele Unite și a ieșit Republica Moldova. Lista țărilor pe care România le consideră cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată joi, la propunerea CNSU. Persoanele care sosesc în România din aceste țări, regiuni sau teritorii incluse în așa-numita „zonă galbenă” trebuie să stea în carantină pentru 14 zile. De asemnea, cei care se întorc din țările respective, au obligația să prezinte un test COVID-19 negativ la urcarea în avion sau autocar. Cei care au un test negativ, stau în carantină doar 10 zile. Măsura nu li se aplică celor care, la intrarea în România, fac dovada că sunt vaccinați cu ambele doze sau că au avut, în ultimele 90 de zile, COVID-19 și s-au vindecat. Testul PCR negativ rămâne obligatoriu de prezentat la îmbarcarea în avion sau autocar, pentru cei care vin din statele incluse pe lista galbenă, iar carantina se reduce la 10 zile.

Test PCR negativ-carantină doar pentru 10 zile

Conform CNSU, la intrarea în România, persoanele care sosesc din țările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat sunt obligate să prezinte un document ce atestă rezultatul negativ al unui test RT-PCR, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării în avion sau autocar (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și se instituie măsura carantinei la domiciliu sau la locația declarată pentru o perioadă de 10 zile. Sunt exceptate de la măsura carantinei mai multe categorii care nu prezintă simptome Covid,printre care șoferi, piloți, personal navigant, lucrători transfrontalieri. De asemenea, testul PCR nu e obligatoriu pentru cei care au efectuat vaccinul, inclusiv rapelul, copiii sub trei ani sau persoanele care au avut COVID. Țările incluse ieri în zona galbenă sunt următoarele:
Uruguay, Bermuda, Curaçao, Cipru, Turcia, Bahrain, Suedia, Puerto Rico, Andorra, San Marino, Franța, Croatia, Argentina, Polonia, Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Aruba, Estonia, Olanda, Slovenia, Seychelles , Bosnia si Herțegovina, Chile ,Lituania, Iordania, Muntenegru, Bulgaria, Capul Verde, Kuweit, Cehia, Qatar, Liban, Brazilia, Ucraina, Kosovo, Belgia, Paraguay, Luxemburg, Columbia, Armenia, Austria, Letonia, Grecia, Mongolia, Iran, Liechtenstein, Peru, Italia, Oman, Maldive, Germania, Canada, Elveția, Insulele Bonaire, Saint Eustatius si Saba, Georgia, Azerbaidjan, Statele Unite ale Americii, Costa Rica, Africa de Sud.

Duminica Stâlparilor: Floriile, religie și tradiție

0

l Sărbătoarea vegetației

Floriile, cea mai importantă sărbătoare ce vesteşte Paştele, au loc cu o săptămână înainte de acesta şi celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui şi locuitorii oraşului.
Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca împărat. Primirea triumfală ce I s-a făcut Domnului Hristos, Care a intrat în Ierusalim ca împărat smerit, împlinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinată de această minune premergătoare. Astfel, toţi cei care se aflau în cetatea Ierusalimului, simţind că însuşi Dumnezeu a venit în lume, îl întâmpină cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!“.

„Iată, împăratul tău vine la tine blând şi călare pe asină“

În Biblie scrie că ”în dimineaţa Floriilor, Mântuitorul împreună cu ucenicii săi se îndreptatu spre Ierusalim. Apropiindu-se de satul Betfage, în apropiere de Muntele Măslinilor, Iisus trimite doi dintre ucenicii săi, zicându-le: „Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi îndată veţi găsi o asină legată şi un mânz cu ea. Dezlegaţi-o şi aduceţi-o la mine“ (Matei 21, 1-2). Domnul Hristos dorea să parcurgă distanţa până la Ierusalim, de aproximativ 2,5 km, călare pe mânzul asinei „pe care nimeni dintre oameni n-a şezut vreodată“ (Luca 19, 30) spre a se împlini ceea ce s-a spus prin profetul Zaharia: „Spuneţi fiicei Sionului: iată, împăratul tău vine la tine blând şi călare pe asină şi pe mânz, fiul celei de sub jug“ (Matei 21, 5).”

Duminica Stâlparilor

În lucrarea „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român“, Ion Ghinoiu observă că, în timpurile vechi, sărbătoarea cu acest nume era dedicată zeiţei romane a florilor Flora, creştinii suprapunând acestei figuri evenimentul Intrării Domnului în Ierusalim. Este primul praznic împărătesc cu dată mobilă, numit şi Duminica Stâlparilor, popular Florii sau Flurii. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a vegetaţiei.


Prima consemnare, în secolul al IV-lea

Prima menţiune a sărbătorii la Ierusalim datează din secolul al IV-lea şi este consemnată în amintirile de călătorie ale pelerinei Egeria. Prăznuirea se face numai duminica, asemenea sărbătorii Paştilor. La români, importanţa sărbătorii este sporită de interdicţiile de muncă şi sacrificiul ritual al peştelui, denumit „Dezlegarea la peşte“. Pentru creştini, peştele – ihtios în greacă – este un simbol hristic. La semnificaţia veche, de reînviere a naturii, s-au adăugat funcţii şi semnificaţii noi, legate de cultul moşilor şi strămoşilor, pomeni, curăţarea mormintelor etc.

Legenda spune

Legenda spune că, în timpurile în care Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului, plângând, şi-a pus opinci de fier, a luat un toiag de oţel şi a plecat să-şi găsească fiul. Pe drum, a ajuns la o apă şi a rugat o salcie să-i facă punte. Pentru aceasta, a binecuvîntat-o să nu poată fi făcuţi cărbuni din lemnul ei şi să fie dusă în fiecare an la biserica de Florii. De aceea, în această zi oamenii duc la biserică flori şi ramuri de salcie, pentru a fi sfinţite. Cu ramurile de salcie, simbol al primăverii şi al fertilităţii, se ating vitele şi copiii mici, ca să crească şi să înflorească precum salcia. Ramurile sfinţite se pun apoi la icoane sau deasupra uşii şi sunt folosite în timpul anului, ca leac împotriva bolilor sau ca mijloc de apărare împotriva dezastrelor naturii. Cine se încinge peste mijloc cu salcie sfinţită va fi ferit de dureri, iar cine înghite în această zi trei mâţisori de salcie sfinţită nu va suferi de dureri de gît.

De Florii, masa trebuie să fie întinsă

Salcia se foloseşte şi în scopuri comerciale: animalele, înainte de a fi duse la târg la vânzare, trebuie atinse cu salcia, pentru a atrage cumpărătorii. Mâţişorii se folosesc pentru a îndepărta furtunile şi grindina. Vara, cînd vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Se spune că cine înghite un mâţişor sfinţit va fi sănătos şi uşor ca şi florile de salcie. În această zi nu se munceşte, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul. Se mănîncă peşte, fiind dezlegare de peşte. Este şi o zi de pomenire a morţilor, cînd se curăţă mormintele şi se pun ramuri de salcie pe acestea. Se spune că în această zi morţii aşteaptă la porţile raiului. În legătură cu prevederile meteorologice, se spune că dacă se aud broaştele cîntînd pînă la Florii, vara care urmează va fi frumoasă. Se mai spune că aşa cum e vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte.

Floriile în lume

În unele zone ale ţării, în ziua de Florii se scoate mărţişorul făcut cadou la 1 martie şi se agaţă într-un măceş sau într-un pom înflorit, se aerisesc hainele etc. Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi. Adaptările se datorează condiţiilor diferite în care trăiesc popoarele, dar esenţa vegetală este aceeaşi. Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrînd în oraş călare pe un măgar întîlnindu-se frecvent în pictură.

Obiceiuri de Florii

De Florii, elementele creştine şi precreştine se îmbină în mod fericit, rezultând tradiţii şi obiceiuri extrem de pitoreşti.
– Cel care se împărtăşeşte de Florii are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune cînd se apropie de preot.
– Acum se aerisesc hainele şi zestrea.
– Înaintea marii sărbători, fetele mari din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui le iau şi le folosesc în farmecele de dragoste şi sănătate.
– La miezul nopţii se fierbe busuioc în apă. Se pun canafi de la prapurile folosite la înmormîntarea unei fete mari, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertura, ca să le crească părul frumos şi strălucitor ca firele de la prapuri. Ce rămîne se toarnă la rădăcina unui păr în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.
– Dacă cineva îndrăzneşte să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descîntată şi sfinţită, riscă să albească.
– Se dau cîteva ramuri de salcie la vite ca să mănînce, iar livezile şi viile sînt împodobite ca să dea roade bogate.
– Tradiţia mai spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi în prima zi de Paşti.


Florii în Schei

Duminică, de Florii, la bisericile din Schei sunt comemoraţi junii plecaţi pe drumul fără de întoarcere. Pentru asta, grupurile de juni se pregătesc cu mult timp înainte. Strîng fonduri şi contribuie cu produse alimentare pentru ca totul să fie după datină. De Florii, sunt pomeniţi toţi junii morţi, chiar dacă unii dintre cei decedaţi nu mai au pe nimeni în viaţă. În ziua de Florii se aduce la biserică o colivă mare şi vin. După slujba religioasă, bucatele sfinţite sînt împărţite celor prezenţi în biserică. La prânz, junii se întâlnesc în jurul unei mese întinse. Nimeni nu mănîncă nimic din cele pregătite, pînă cînd preotul nu sfinţeşte bucatele. Membrii grupului de juni stau în jurul meselor şi deapănă amintiri despre cei dragi, care nu mai sunt printre ei. Tot cu această ocazie se schimbă vătaful şi se aleg armaşul mic şi sutaşul. Având în vedere situația pandemică, Floriile în Scheii Brașovului vor fi mult mai puțin animate anul acesta.

40.000 de sărbătoriţi de Florii. La Mulți Ani!

Sărbătoarea Floriilor este ziua tuturor celor care poartă nume de floare, de la Florin, Florina, Viorica, Viorela/Viorel, Camelia, Crina, Brânduşa, Lăcrămioara, Ghiocel, Garofiţa, Zambila, Gherghina, Mălina, Margareta, Hortensia, Narcis/Narcisa sau Panseluţa. Bazele de date ale Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov (DJCEP) arată că aproape 22.000 de doamne şi 18.000 de domni cu nume de flori îşi vor sărbători onomastica duminică, de Florii.

Sâmbăta lui Lazăr

Sâmbata din a şasea săptămînă a Postului Mare se numeşte Sâmbăta lui Lazăr. Nu are o dată fixă, sărbătorindu-se cu o zi înainte de Duminica Floriilor, cu aproape o săptămînă înainte de Înviere. Această sărbătoare mobilă îi aminteşte pe cei trei Lazăr. Unul dintre ei, Lazăr din Betania, a fost un prieten de-al lui Iisus Hristos şi, de asemenea, fratele Martei şi al Mariei. Minunea săvârşită de Hristos, prin readucerea lui la viaţă după ce fusese înmormântat potrivit obiceiului vremii, este considerată una dintre cele mai puternice şi mai evocatoare minuni creştine ce pregăteşte Vestea cea Mare a Învierii.


Lăzărel a murit de dorul plăcintelor

Al doilea Lazăr, numit cel Sărac, este, de asemenea, o figură biblică, fiind pomenit în Evanghelia după Luca. Ultimul este şi cel mai pitoresc. Numit şi Lăzărel sau Lăzărici, a murit de dor de plăcinte. Despre acesta din urmă circulă în lumea satului o legendă interesantă. Se spune despre el că ar fi fost un tânăr păstor. Într-o zi i-a cerut mamei lui să-i facă pâine sau plăcinte, iar, pentru că a refuzat, s-a hotărât să plece cu turma de oi la munte. Ajuns într-o poieniţă, s-a gândit să se urce într-un copac ca să le dea oilor să mănânce frunze. Creanga s-a rupt, iar Lăzărel a căzut din copac şi a murit. Legenda mai spune că cele trei surori au plecat în căutarea lui, l-au dus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi apoi l-au înmormântat înfăşurat într-o pânză albă. Această poveste s-a transmis pe cale orală, prin intermediul unui colind la care participă fetele din sat. În Sâmbăta lui Lazăr, femeile coc plăcinţele pe care le dau de pomană săracilor ca să nu moară de dorul lor. Legendele spun că oamenii care nu serbează ziua lui Lazăr se vor umple de pistrui.

În Sâmbăta lui Lazăr nu se sădeşte nimic

Fiind o sărbătoare populară a cărei esenţă se află totuşi în strînsă legătură cu moartea, nimic din ce este sădit în această zi nu leagă rod. Aşa că nimeni nu plantează răsaduri de legume sau pomişori în Sâmbăta lui Lazăr, existând credinţa că plantele vor face numai flori care nu se vor împlini în fructe. În schimb, florile răsădite în această zi vor fi cele mai frumoase şi mai atrăgătoare. În Sâmbăta Floriilor, în Maramureş se face din grâu o pâinică numită „floare de grâu“. Aceasta se împarte tuturor membrilor familiei, crezându-se că cei care mănâncă din ea se vor revedea şi pe cealaltă lume.

Doarme câteva ore pe noapte: Amalia Enache sărbătorește Paștele de două ori pe an

0

l La ce tradiție nu renunță niciodată

În familia Amaliei Enache, prezentatoarea știrilor de noapte de la PRO TV, Paștele se sărbătorește de două ori pe an. Asta deoarece ea este de religie ortodoxă, iar fetița ei, Alma (4 ani și jumătate) este catolică. Dublă sărbătoare, dublă bucurie, pentru că această perioadă are, pentru ele, un farmec aparte. Paștele înseamnă, pentru Amalia Enache, „înnoire”. Atât trupeasă, exterioară, cât și sufletească. Și îi aduce aminte de copilărie. Primii 14 ani de viață i-a petrecut la țară, într-un sat de munte din Hunedoara.

A păstrat tradiția hainelor noi de Paște

„Îmi amintesc ce emoții aveam când eram copil să văd cum o să mă înnoiesc de Paște. Primeam un rând de haine nou-nouțe, cu care mergeam cu bucurie la slujba de Înviere. Era foarte frumos drumul de acasă până în vârful dealului, în noapte, cu toții îmbrăcații nou-nouț din cap până în picioare. Și tot drumul acela pentru Slujba de la miezul nopții – la care nu lipseam nici noi, copiii, oricât de mici am fi fost. Aveam locul nostru, al copiilor în micuța biserică în care intram după ce o înconjuram de trei ori, cântând cu toții. Și marea bucurie era după slujbă, la 1-2 noaptea, să ciocnim primele ouă, acolo în curtea bisericii. Nu-mi imaginez un Paște mai frumos! Noi aveam și obiceiul păgân să facem vânătoare de ouă a doua zi, prin curte. Aveam o curte foarte generoasă, dar eu am crescut alături de un cățel lup care abia aștepta să mă trezesc în ziua de Paște ca să mă ducă el exact în locul din grădină unde ai mei ascunseseră cadoul, așa că îl găseam foarte ușor”, își aduce aminte prezentatoarea PRO TV. Păstrează tradițiile și acum, pentru că vrea să-i insufle și fetiței sale, Alma, farmecul și bucuria acestei sărbători. „Pentru fetița mea, o să încerc să reproduc asta – să simtă mult din bucuria mersului la biserică, a înnoirii. Așa cum alții simt foarte puternic să facă lucrul acesta de Revelion, pentru cei crescuți ca mine așa, într-o comunitate de la țară, este foarte importantă acum, de Paște. Și vreau să-i transmit asta Almei care, de altfel, este catolică și Paștele ei l-am sărbătorit deja. Ea are parte de două sărbători de Paște”, a declarat Amalia Enache.

Lucrul de acasă nu înseamnă mai mult timp cu familia

Recunoaște că și pentru ea acest ultim an a fost foarte greu și foarte ciudat. Ca de altfel, pentru noi toți. „Cel mai dificil pentru mine a fost să mă împart între responsabilitățile mele de adult, cele de la serviciu și responsabilitățile de mamă. Copiii, în acest an, au stat mai mult acasă cu noi și a trebuit, cumva, să găsim resurse, să fim creativi, să ne concentrăm, să vorbim la telefon, să răspundem la email-uri, să avem întâlniri pe zoom, să facem tot ce aveam de făcut, nu doar sub ochii copiilor, ci gestionând cumva sentimentul de vinovăție că, deși suntem în prezența lor, nu le putem acorda atenție permanentă. Cred că am idealizat un pic la început perioada aceasta și ne-am spus că vom avea mai mult timp de petrecut în familie, în intimitatea casei noastre, dar, de fapt, nu avem acel timp”.

Doarme doar câteva ore pe noapte

Pentru că prezintă jurnalul de noapte, Amalia ajunge să pună capul pe pernă abia pe la orele 2-3 dimineața. „Așa a fost ultima perioadă cu aceste mini-cutremure politice care ne-au ținut până târziu la știri”, explică ea. Dimineața devreme – deșteptarea, căci Alma are nevoie de mămica ei. Fac de toate împreună, inclusiv sport. „Avem un program bine stabilit, din care nu lipsește sportul. De două ori pe săptămână reușesc să fac pilates (online, desigur) cu copilul în casă. Face și ea cât poate din programul meu. Ea face afară, în parc, puțină engleză, în aer liber – așa cum se poate în vremurile acestea. Cel mai dificil în această perioadă mi s-a părut să găsesc resurse de creativitate. Adică mi-am dat seama, pe lângă dependența de natură pe care mi-am constatat-o în perioada de carantină, că am o foarte mare nevoie de un spațiu mental, ca să pot să-mi aud gândurile. Și spațiul acesta mental a fost mai greu de găsit în condițiile pandemiei, dar cumva am reușit. Cred că dacă am reușit să răzbim până acum, de acum încolo ni se arată un orizont mai bun în față”, spune ea, optimistă.